Într-un interviu cu Europa Liberă, generalul Breedlove analizează situația din Marea Neagră, abandonată, în opinia sa, de NATO și Statele Unite în favoarea Rusiei, despre situația extrem de tensionată de pe Dunăre, unde Rusia s-a simțit „încurajată” să lovească în imediata vecinătate a României, țară NATO, dar și despre modul cum s-ar putea încheia războiul din Ucraina, „exact așa cum vor decide liderii occidentali”, care pot alege să ajute Ucraina să învingă sau să o împingă spre o înfrângere pe câmpul de luptă sau la masa negocierilor.
- Marea Neagră este acum o zonă maritimă foarte importantă, dominată militar de Rusia pentru că NATO și SUA „s-au retras în realitate” din spațiul aerian și maritim.
- Atacurile rusești asupra porturilor ucrainene la Dunăre, în imediata vecinătate a României, țară NATO, demonstrează că Moscova „este dispusă să riște, iar aliații occidentali nu au reuști „să o descurajeze”.
- Moldova este, în acest moment, „în mijlocul unuia din războaiele – la plural – duse de Putin”.
- Ucraina a reușit să „preia inițiativa” iar Rusia va începe să se retragă.
- Războiul din Ucraina se va încheia „exact așa cum vor decide liderii occidentali”, în funcție de sprijinul militar pe care sunt dispuși să-l acorde Kievului.
Europa Liberă: Rusia s-a retras din „Inițiativa pentru cereale” pe 17 iulie, imediat după aceea a avertizat că orice vas comercial care se îndreptă spre sau pleacă din porturile ucrainene la Marea Neagră este o țintă militară legitimă. Este acum Marea Neagră „lacul” Rusiei”, cum apreciați situația?
Philip Breedlove: „Marea Neagră este o mare foarte interesantă și importantă. Ar trebui să fie o zonă maritimă internațională. Din cauza războiului și a acțiunilor Rusiei este acum o zonă dominată, în mare parte, de Rusia. Parțial, pentru că militar, Rusia poate domina mare parte a zonei de nord a Mării Negre. Și parțial, din păcate, pentru că NATO și Statele Unite s-au retras, în realitate, din spațiul aerian al Mării Negre și din apele Mării Negre. Asta, combinat cu faptul că Turcia aplică cu mare diligență prevederile Convenției de la Montreux, face din Marea Neagră „un lac rusesc”.
- Convenția de la Montreux cu privire la statutul strâmtorilor este un acord din 1936, încheiat la Montreux în Elveția, prin care Turcia a obținut controlul asupra strâmtorilor Bosfor și Dardanele.
- În februarie 2022, la numai câteva trei zile după ce Rusia a lansat invazia în Ucraina, Turcia a anunțat că pune în aplicare Convenția de la Montreux.
Europa Liberă: Convenția de la Montreux, prin care Turcia controlează, dar și asigură libera circulație prin strâmtorile Mării Negre este din 1936. Cum funcționează acum Convenția și cum apreciați acum rolul Turciei?
Philip Breedlove: „Rolul Turciei nu s-a schimbat în raport cu Convenția de la Montreux și, în general, trebuie să salutăm faptul că Turcia aplică tratatul, respectând spiritul documentului. În contextul actual, faptul că Marea Neagră este „lăsată” în mâinile Rusiei are mai puțin de a face cu Convenția de la Montreux, este în primul rând rezultatul faptului că NATO și Statele Unite sunt descurajate și au cedat Rusiei controlul asupra spațiului aerian și al apelor Mării Negre pentru a evita o confruntare. Vă amintiți că nu de mult, o dronă americană de supraveghere a fost doborâtă [de Rusia] peste Marea Neagră. Atunci, America nu a ripostat, în schimb s-a retras din spațiul aerian al zonei, cedând locul Rusiei.”
Europa Liberă: Puteți să vă imaginați o situație în care NATO, Statele Unite să încerce totuși să restabilească un echilibru de putere în Marea Neagră?
Philip Breedlove: „În acest moment nu văd un astfel de scenariu. Situația s-ar putea schimba dacă Rusia ar deveni și mai agresivă sau ar acționa împotriva unor instalații NATO sau teritorii aliate, atunci lucrurile s-ar putea schimba.
Este cel puțin neliniștitor că Rusia a acționat împotriva Statelor Unite, dar Statele Unite au ales să nu riposteze, dar aceasta este strategia actualei noastre administrații de la Washington, dispusă să cedeze controlul aerian și maritim numai pentru a evita orice confruntare.”
Europa Liberă: Să ne uităm acum la atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, atacuri care au avut loc în imediata vecinătate a granițelor românești, deci NATO. Au fost o provocare, o demonstrație de forță sau o dovadă de inconștientă nepăsare?
Philip Breedlove: „Cinstit, cred că este o combinație a lucrurilor pe care le-ați menționat. Aveți dreptate, au lovit porturi ucrainene. Foarte puțini oameni în lume, chiar foarte puțini lideri importanți din lumea occidentală înțeleg geografia acestei zone, la vărsarea Dunării, unde teritoriul Ucrainei și cel al României sunt atât de apropiate. Și exact acolo a decis Rusia să lovească, ceea ce-mi spune mai multe lucruri: sunt dispuși să riște. Munițiile lor nu sunt nici foarte fiabile, nici foarte precise, cu toate acestea au lovit într-un spațiu foarte restrâns, conștienți că puteau greși. Asta înseamnă că nu se tem de o greșeală. Probabil au mizat pe faptul că ar putea găsi o scuză acceptabilă, dacă ar fi lovit teritoriul României.
Deci nu am reușit să-i descurajăm. Este îngrijorător că sunt dispuși să lovească atât de aproape.
Ar fi recomandabil ca liderii occidentali să se uite mai atent la geografia acestei zone, să înțeleagă și să se întrebe de ce s-a decis Rusia să lovească în imediata apropiere a granițelor NATO?!”
Europa Liberă: Și care sunt consecințele pentru NATO, pentru România? Cum apreciați situația României în acest context?
Philip Breedlove: „România este o țară NATO și cred că și domnul Putin este conștient că este o țară NATO. Evident că a fost încurajat de circumstanțe să lovească în imediata ei vecinătate. Sunt convins că, dacă ar fi lovit România, ar fi venit imediat cu scuze de genul a fost o greșeală, o scăpare. Important este însă că era suficient de sigur pe el ca să riște.
România este un aliat NATO important, ați auzit de nenumărate ori lideri americani și NATO care au spus apăsat că vor apăra fiecare centimetru de teritoriu NATO.
Dar pentru România, este important să fie pregătită pentru că, în opinia mea, Rusia va continua să provoace până i se răspunde militar pe măsură.”
Europa Liberă: După ce Rusia s-a retras din „Inițiativa pentru cereale”, a început căutarea după rute maritime alternative. S-a încercat prin vestul Mării Negre, în apropiere sau prin apele teritoriale ale României și Bulgariei. O alternativă viabilă?
Philip Breedlove: „Nu cred că sunt în poziția de a da sfaturi acestor două țări despre cum să-și facă strategia. Lumea are nevoie de cerealele ucrainene și trebuie să găsim rute viabile pentru exportul de cereale. Fie că este prin apele teritoriale ale țărilor riverane, pe șosele, pe căile ferate sau pe Dunăre, trebuie să ne uităm la toate alternativele. Și trebuie să spunem Rusiei, fără ezitări, că nu i se va permite să întrerupă acest trafic. Dar evident, în acest moment, Rusia vrea să blocheze toate rutele. Am vorbit despre rachetele rusești, care au lovit în vecinătatea României. Sunt însă și incidentele cu minele marine, două descoperite în apropierea coastelor românești.
Rusia a împânzit Marea Neagră cu mine, ca să demonstreze că ea decide ce se întâmplă acolo, nu NATO, nu celelalte țări riverane și, cu siguranță, nu Statele Unite.”
Europa Liberă: Cum apreciați poziția R. Moldova în acest moment?
Philip Breedlove: „Să ne amintim de Conferința de securitate la Marea Neagră, care a avut loc în aprilie la București, la care Moldova a participat cu o delegație numeroasă și a explicat foarte clar că țara este sub atacul Rusiei în toate zonele gri, subsumate noțiunii NATO de război hibrid. Și au cerut ajutor și sugestii, cum să reacționeze. Moldova este sub presiunea extremă a Rusiei.
În Georgia, vedem presiuni politice imense, corupție și delapidări la scară națională, toate gândite să provoace căderea guvernului. În Ucraina este un război în toată regula. Și acum, în Moldova, un atac hibrid asupra întregului sistem național de putere. Acestea sunt războaiele - la plural - războaiele domnului Putin. Iar Moldova este în centrul unuia dintre aceste războaie.”
Europa Liberă: Cum apreciați contraofensiva ucraineană în acest moment? Merge după așteptări și așteptărilor cui?
Philip Breedlove: „Ucraina a preluat inițiativa în acest război, zilnic recucerește teritorii și provoacă pierderi grele armatei rusești. Pentru asta plătește un preț foarte mare.
În Occident erau unii care credeau că va fi o ofensivă spectaculoasă, cu săbii sclipind în soare și steaguri fluturând în vânt, care va merge ușor. O viziune care nu era împărtășită de militari, și eu mă număr printre ei. Înaintează mai încet decât și-ar fi dorit unii în Occident, dar înaintează cu viteza la care se așteptau cei mai mulți experți militari. Rusia a avut multe luni la dispoziție ca să se pregătească. (...) Au avut trei luni să mineze terenul și să se pregătească, în sud, pentru această ofensivă.
Ucrainei nu-i va fi ușor, dar este evident că avansează, că a schimbat cursul acestui război și că Rusia va începe să se retragă.”
Europa Liberă: Cum s-ar putea termina acest război? Aveți vreun scenariu?
Philip Breedlove: „Războiul se va încheia exact așa cum vor dori liderii occidentali. Sunt trei scenarii: dacă Occidentul abandonează Ucraina, ucrainenii vor continua să lupte cu mare vitejie, țara va fi distrusă, dar Rusia va prelua controlul.
Dacă vom continua să facem ce facem acum, să dăm Ucrainei exact atât ajutor cât îi trebuie ca să supraviețuiască pe câmpul de bătălie, dar nu suficient ca să câștige, Ucraina va fi învinsă pentru că nu are resursele Rusiei să ducă un război ani și ani de zile.
Ar trebui să decidem altfel, Occidentul să decidă că Ucraina trebuie să învingă. Dacă-i livrăm tot ce are nevoie, va învinge Rusia. Când Occidentul se va decide să dea Ucrainei toate mijloacele de care are nevoie, atunci Ucraina va învinge.
Deci, trei opțiuni: abandonăm Ucraina, pierde. Dăm Ucrainei ce-i dăm acum, și este insuficient, o forțăm la masa tratativelor, unde va ceda Rusiei mai multe teritorii pentru pace. Sau dăm Ucrainei ce are nevoie, și Ucraina învinge.
Așa că acest război se va încheia exact așa cum vor decide liderii occidentali.”
