Un fenomen „unic în felul său”, spune istoricul și sovietologul francez Françoise Thom în interviul cu Europa Liberă.
Propaganda „putinistă” este în esență una „nihilistă”, „mizantropă”, care vede răul, corupția, comploturi peste tot, apelează la cele mai joase instincte ale oamenilor, cum ar fi invidia și dorința de putere, încearcă astfel să distrugă însăși bazele democrației, atomizând societățile și descurajând participarea cetățenilor la viața cetății, mai spune Françoise Thom.
Françoise Thom, una din cele mai cunoscute specialiste în istoria Uniunii Sovietice și a Rusiei post-comuniste – este lector onorific de istorie contemporană la Universitatea Paris-Sorbonne. Françoise Thom a scris mult despre Putin și „putinism”, înainte de a publica și trei studii în volumul „Cartea neagră a lui Vladimir Putin”. Editată de Stéphane Courtois și Galia Ackerman, „Cartea neagră a lui Vladimir Putin” (noiembrie 2022) este o continuare „naturală” a unui dintre cele mai ample studii despre comunismul real-existent, „Cartea neagră a comunismului”, scrisă de Stéphane Courtois în anii 90 ai secolului trecut.
Traducerea în limba română a volumului „Putin și putinismul” a apărut în octombrie 2020, la editura Humanitas, la fel ca și „Cartea neagră a lui Vladimir Putin” (2023).
Ideile principale:
- Din artefact, Putin s-a transformat într-un manipulator al rușilor, cu ajutorul unei pleiade de „ingineri ai sufletelor”.
- Propaganda „putinistă” încurajează reacții emoționale, nu raționale, ceea ce explică parțial popularitatea continuă a lui Putin și aversiunea rușilor față de Ucraina și Occident.
- În țările fost-sovietice, propaganda rusă încearcă să insufle o viziune profund negativă asupra politicii, a naturii umane, ceea ce duce la atomizarea acestor societăți. „Atacă inima democrației.”
- Scopul este de a împiedica crearea în aceste țări de instituții democratice puternice.
- Propaganda nihilistă a lui Putin „aduce dictatura, nu libertatea”.
- Statele pot lupta împotriva dezinformării și propagandei, educația este foarte importantă, pentru că „o anumită doză de incultură îi face pe europeni, pentru moment, atât de vulnerabili în fața propagandei ruse”.
Europa Liberă: În noiembrie 2022, la lansarea „Cărții negre a lui Vladimir Putin”, alături de Stéphane Courtois și Galia Ackerman, ați spus – între altele – că Vladimir Putin a fost creația mediilor și a mogulilor media care l-au adus la putere, dar că după aceea el a fasonat mediilor cum a vrut? Puteți explica această transformare mai în detaliu?
Françoise Thom: „M-a inspirat o remarcă a lui Gleb Pavlovski [5 martie 1951 – 26 februarie 2023, la sfârșitul anilor 90 începutul anilor 2000, una din cele mai cunoscute și controversate personalități ale scenei politice ruse, cunoscut și drept „creierul” campaniei care l-a adus la putere pe Vladimir Putin ], care spunea că [Vladimir] Putin este un „artefact”, o creație a mediilor, o formă goală în care fiecare putea să pună ce-l interesa. Paradoxul este că acest artefact a reușit să-i modeleze pe ruși, să transforme poporul rus - poate involuntar la început - preluând treptat controlul asupra mediilor. Știm astăzi cum s-a făcut această transformare, condusă de figuri precum [Vladimir}Soloviov, [Dmitri] Kiseliov sau [Margarita] Simonian, această pleiadă de „ingineri ai sufletelor”.
Din perspectiva unui istoric, este un fenomen fără precedent, ca un regim să-și ofere, să-și modeleze poporul de care are nevoie pentru a-și atinge obiectivele politice.
Când vorbesc de „modelarea” unui popor, nu mă gândesc la înțelesul clasic, nobil al acestui proces, în care liderul, „prințul” îți ridică prin educație și valori, poporul la un alt nivel de civilizație.
În cazul Rusiei lui Putin, s-a întâmplat exact opusul: liderii au decis să flateze pornirile cele mai josnice ale oamenilor, să modeleze poporul „în jos”, coborându-l la nivelul celor mai josnice instincte umane.”
Europa Liberă: Este una din explicațiile pentru faptul că rușii par să sprijine nu numai războiul din Ucraina dar și politica lui Putin în general, narativul Kremlinului? După aproape un an și jumătate de la invazia în Ucraina, care a provocat pierderi serioase armatei ruse, în vieți omenești dar și imagine, ar fi fost de așteptat ca popularitatea lui Putin să sufere. Și nu s-a întâmplat.
Françoise Thom : „Sigur că da, pentru că una din particularitățile acestei propagande este că încurajează emoțiile, în detrimentul rațiunii, iar rușii supuși acestei propagande, nu mai discern între cauze și efect. Exemplul cel mai simplu: rușii pun scăderea nivelului de trai, inflația, sărăcia, pe seama Occidentului, a sancțiunilor occidentale - așa cum propovăduiește propaganda - fără să raționalizeze că politica lui Putin a atras toate aceste dificultăți.
Un scop al acestei propagande este de a scurtcircuita rațiunea, de a decupla gândirea critică rațională de politică, de a încuraja emoțiile - în primul rând emoțiile negative: ura, invidia, dorința de a distruge. Sunt toate emoții care au fost canalizate împotriva Ucrainei, acuzată că vrea să devină occidentală.
Ceea ce a provocat un potop de ură, ațâțat și manipulat cu dibăcie de regim.”
Europa Liberă: Ce impact are această propagandă nihilistă, mizantropă, asupra țărilor vecine, fost-sovietice, cum este R. Moldova?
Françoise Thom: „Aveți dreptate, Rusia a încercat să răspândească, să grefeze această propagandă asupra țărilor fost-sovietice. Când înțelegi elementele cheie ale propagandei ruse, le poți repera destul de repede.
Scopul nu este de a insufla un ideal pozitiv, de a spune că în Rusia, de exemplu, se trăiește mai bine decât în Moldova, că rușii sunt mai bogați.
Scopul este de a insufla o viziunea profund negativă asupra politicii, a naturii umane: propaganda spune că ministrul X este un hoț, de fapt toți sunt hoți. Toate partidele sunt corupte, toți politicienii sunt ipocriți și mincinoși. Scopul propagandei ruse este de a prezenta un tablou negru al umanității, care descurajează lumea să se angajeze politic. Atacă inima democrației.
Eu numesc asta propaganda mizantropă, a urii împotriva omului iar oamenii sunt natural înclinați să creadă ce-i mai rău despre semenii lor. Asta face democrația „disfuncțională”, este una din problemele democrațiilor moderne.
Aceasta viziune neagră asupra naturii umane merge mână în mână cu teoria complotului, a forțelor obscure, din spate, care manipulează.
Se resimte nu numai în Europa de est, este prezentă și în Occident.”
Europa Liberă: Și care este scopul propagandei „putiniste” în țările fost-sovietice: refacerea imperiului sovietic, sau „numai” de a le împiedica să se apropie de modelul occidental, de UE și NATO?
Françoise Thom: „Ambele. Merg mână în mână. Dacă o țară fost sovietică devine o democrație consolidată, este pierdută pentru Rusia, pentru spațiul eurasiatic. Scopul propagandei ruse este tocmai de a împiedica apariția unor instituții democratice funcționale, de a-i aduce pe oameni să gândească: „dacă toți sunt corupți, hoți, posibili asasini, atunci singura soluție este o mână forte, un dictator”.
Propaganda Rusiei aduce dictatura, nu libertatea.”
Europa Liberă: Statele, guvernele se pot apăra? De exemplu în R. Moldova se discută acum despre înființarea unui nou centru care să coordoneze lupta cu dezinformarea și propaganda rusă. Guvernele pot fi eficiente în această luptă?
Françoise Thom: „Da, astfel de eforturi pot și trebuie făcute: întâi trebuie înțeleasă propaganda rusă, trebuie demascată, la fel ca persoanele, organizațiile care o propagă.
UE a reușit destul de bine să identifice corect temele propagandei ruse și să le combată.
(...) Dar cred că această luptă trebuie dusă și la un nivel mai profund, cel al educației cetățenilor, pentru că propaganda înflorește mai ales în absența unei educații solide.
Este poate o viziune prea optimistă, dar ar trebui să se înceapă din școli, să se pună mai mult accent pe materii ca filozofia și istoria. Cine poate identifica și demitiza mai bine propaganda decât un istoric?!
Am putea spune că o anumită doză de incultură îi face pe europeni atât de vulnerabili în fața propagandei ruse.”
Europa Liberă: Zeci de ani, est-europenii s-au confruntat cu propaganda sovietică. Nu ar fi trebuit să fie poate mai rezistenți acum la propaganda „putinistă” decât occidentalii? Este adevărat că țările central și est-europene din UE, în primul rând Polonia și balticii, au încercat de multe ori să avertizeze împotriva adevăratei naturi distructive a regimului lui Putin.
FrançoiseThom: „Propaganda sovietică se baza pe ideologia marxist-leninistă, care era abstractă. La sfârșit devenise ridicolă, mesajul său forțat pozitiv nu era luat în serios de aproape nimeni.
Pe de altă parte, propaganda „putinistă”, nihilistă, care le explică oamenilor că toți politicienii sunt corupți, toți deputații sunt de vânzare, că sunt manipulați de forțe malefice, din culise (de cele mai multe ori, ăștia sunt americanii), această propagandă „prinde”. În Est la fel de bine ca în Vest. Este o formă nouă de propagandă și pentru țările estice.”
(Va urma)
