Sputnik și RT, fosta Russia Today, sunt principalele instrumente media folosite de Rusia înainte și după lansarea invaziei din Ucraina pentru a-și răspândi „viziunea alternativă” peste granițe, mesajul considerat simplă propagandă și dezinformare pro-Kremlin într-o mare parte a lumii.
Compania RT a fost interzisă în interiorul UE, iar marile platforme de socializare încearcă să limiteze drastic posibilitățile Moscovei de a-și comunica „adevărul alternativ” despre „operațiunea sa militară specială”, cum este numită oficial invazia din Ucraina dar și despre alte subiecte de interes global.
Serbia este țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, dar în această calitate nu este obligată să urmeze și deciziile Bruxelles-ului.
În ultimul timp, în mediile din Serbia – țară cu o populație de 7 milioane, tradițional apropiată de Rusia – se înmulțesc speculațiile că RT ar vrea să ceară o licență pentru a transmite de la Belgrad.
Cel puțin în Serbia, arată un recent sondaj realizat de un ONG local, mesajul alternativ al concernului media rus ar găsi un public deosebit de receptiv: sondajul arăta că două treimi dintre respondenți se simt mai aproape de partea rusă în conflictul actual din Ucraina și cred că NATO, prin extinderea sa spre est, a forțat Moscova să acționeze. Totodată, 40% cred că Serbia ar trebui să renunțe la candidatura de aderare la UE și să se alieze cu Rusia.
Reacție la Bruxelles
Autoritățile de reglementare a audio-vizualului din Serbia, care acordă licențe, au precizat că pentru moment RT nu a făcut vreo cerere oficială.
Speculațiile din presa sârbă despre intențiile concernului rus au avut însă un ecou la Bruxelles, unde unul din purtătorii de cuvânt a atras atenția că Belgrad-ul ar trebui să se gândească de două ori înainte de a lua vreo decizie.
„Nu vreau să comentez anunțuri de intenții”, a declarat redacției pentru Balcani a Europei Libere, Peter Stano, purtător de cuvânt al șefului politicii externe europene, dar „vreau să reamintesc că Uniunea Europeană a interzis RT ca parte a sancțiunilor impuse Rusiei pentru agresiunea din Ucraina.
RT face parte din instrumentele de propagandă și dezinformare ale Rusiei, în campania media „care însoțește invazia neprovocată din Ucraina”, a mai spus Stano. Iar din partea Serbiei, țară candidată la aderare „se așteaptă să se alinieze treptat la politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene și la deciziile” luate în acest context, a mai spus oficialul european.
Impact regional
Dacă RT ar începe să transmită de la Belgrad, emisiunile sale ar putea avea ecou nu numai în Serbia dar și în alte țări din regiune, mai ales în partea sârbă a Bosniei–Herțegovina, potrivit analistului sârb Bosko Jaksic.
„Moscova vrea să-și întărească prezența media în regiunea, mai ales în Serbia și Republica Srpska din Bosnia-Herțegovina, iar prezența RT la Belgrad ar fi un mare succes al propagandei rusești”, apreciază Jaksic într-un interviu cu redacția pentru Balcani a postului nostru de radio.
Serbia este dependentă de gazele naturale rusești, de armele livrate de Rusia dar și de sprijinul politic al Moscovei. La Națiunile Unite, a condamnat invazia rusă din Ucraina, dar a evitat să impună și sancțiuni, iar președintele sârb Aleksandar Vucic a calificat această „echilibristică” politică drept un „coșmar” pentru țara sa.
RT, Sputnik și sancțiunile
Lansată în 2005 sub numele de Russia Today, compania media de stat RT s-a extins continuu, cu emisiuni de televiziune și site-uri web în mai multe limbi, inclusiv engleză, franceză, spaniolă și arabă.
În ultimele luni, ca urmare a invaziei ruse din Ucraina și a sancțiunilor care au urmat, publicul la care mai poate ajunge RT s-a diminuat considerabil.
Uniunea Europeană a suspendat difuzarea mai multor companii media rusești finanțate de stat, inclusiv RT, cu începere de la 1 martie. Totodată, Margarita Simonian, redactoarea șefă a companiei a fost pusă pe listele de sancțiuni.
„Sputnik și Russia Today se află sub controlul permanent, direct sau indirect, al autorităților Federației Ruse și sunt esențiale în promovarea și sprijinirea agresiunii militare împotriva Ucrainei și pentru destabilizarea țărilor vecine”, argumenta pe 2 martie Josep Borrell, șeful politicii externe a Uniunii Europene.
Gigantul rețelelor sociale Meta a interzis cele două companii de pe platformele sale sociale, în primul rând Facebook și Instagram. Totodată, și-au pierdut posibilitatea de a-și „monetiza” (de a câștiga bani) produsele multimedia iar platformele de socializare încearcă din ce în ce mai frecvent să marcheze postările acestor companii drept „fake news” (știri false).
În Statele Unite, RT America și-a încetat activitatea și și-a concediat angajații în martie, după ce principalul distribuitori de televiziune prin satelit, DirectTV, a reziliat contractul.
Șansele unei licențe în Serbia
Olivera Zekic, președinta Consiliului de administrație al Autorității sârbe de Reglementare a Media Electronice (REM), a declarat că o eventuală cerere de lincență din partea RT va fi examinată echitabil, independent de problemele și sancțiunile internaționale la care este supusă compania rusă.
Zekic a sugerat chiar că autoritățile sârbe de reglementare, REM, vor ignora chiar faptul că Uniunea Europeană a interzis RT.
„Pentru REM important este să se respecte principiul libertății de exprimare, a spus Zeic, care a reamintit însă că pentru moment nu sunt decât speculații și zvonuri.
Analistul Bosko Jaksisc este însă convins că orice decizie, dacă se va ajunge acolo, va fi politică și va fi luată, în ultimă instanță, de președintele Alexandr Vucic. Pe de o partea, Vucic ar putea fi tentat să încerce să „repare” relațiile cu Moscova, crede Jaksic, mai ales după ce în martie, la Adunarea Generală ONU, Serbia a votat pentru condamnarea invaziei ruse din Ucraina.
Pe de altă parte, aprobarea unei licențe pentru RT ar putea submina șansele Serbiei de integrare europeană, mai spune Jaksisc. „Într-un moment în care Occidentul ne cere să ne alăturăm sancțiunilor împotriva Moscovei, Serbia s-ar împușca în picior dacă ar fi de acord” să acorde o licență controversatei companii RT, arată Bosko Jaksisc.
