A doua zi după ce și-a anunțat candidatura la funcția de primar al capitalei, pe 5 septembrie, Vasile Bolea a fost primit la Ambasada Federației Ruse în R. Moldova, unde a avut o întâlnire cu ambasadorul Oleg Vasnețov. Cei doi au discutat despre „agenda bilaterală ruso-moldovenească, tendințele regionale și alegerile locale”.
În săptămânile următoare, au urmat o serie de discuții cu diferiți oficiali ruși, vizite la Moscova, dar și un protest în fața Ambasadei UE de la Chișinău, la care liderii Partidului Renaștere au rupt drapelul UE, steagul LGBT și au strigat „Jos ocupația europeană!”.
Acum, Partidul Renaștere își propune să organizeze un referendum privind aderarea R. Moldova la Uniunea Economică Euroasiatică. Vasile Bolea nu este la prima sa tentativă de a organiza un astfel de plebiscit. În 2014, când era în Partidul Socialiștilor, el protesta la Bruxelles împotriva semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, alături de actualul primar, Ion Ceban, cu care va concura la aceste alegeri locale.
„Chiar din inima Europei, îi îndemnăm pe oficialii europeni să înceteze haosul politic şi să dea indicaţii autorităţilor moldoveneşti de a organiza un referendum”, spunea atunci juristul PSRM, Vasile Bolea, care cerea organizarea unui plebiscit național privind vectorul de dezvoltare al R. Moldova. În acel an, PSRM a avut mai multe tentative de a organiza referendumuri în Găgăuzia și la nivel național, dar acestea au eșuat.
Știri și articole despre Alegerile Locale 2023 AICI.
Migrarea către Șor
În martie 2023, PSRM acuza Partidul Șor că încearcă să corupă deputații și aleșii locali socialiști. Secretarul executiv al PSRM, Vlad Batrîncea, făcea aceste declarații după ce deputații Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi au părăsit PSRM și s-au alăturat Mișcării pentru Popor – un grup de inițiativă creat, în februarie, de mai multe formațiuni politice cu Partidul Șor în rol central. Printre acestea era și Partidul Renaștere, la care au aderat ulterior cei doi politicieni.
„Partidului lui Ilan Șor n-am să mă alătur. De ce? Deoarece viitorul acestui partid trebuie să fie decis de către Curtea Constituțională”, a răspuns Bolea, surprins de jurnaliști în fața aeroportului în luna mai, când se întorcea din Israel, acolo unde s-a întâlnit cu Ilan Șor. În următoarele zile Vasile Bolea avea să anunțe că aderă la Partidul Renaștere, un satelit al Partidului Șor, scos în afara legii de către Curtea Constituțională în luna iunie, din cauza că a acționat în contradicție cu principiile statului de drept și a pus în pericol suveranitatea și independența R. Moldova.
La sfârșitul lunii septembrie, în toiul pregătirilor pentru alegerile locale, cei doi deputați transfugi Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi, rămași fără imunitate parlamentară, sunt arestați într-un dosar penal privind finanțarea ilegală a formațiunii politice din partea unui „grup criminal organizat”.
Vasile Bolea spunea că cei doi politicieni urmau să participe la alegerile locale, iar acuzațiile împotriva lor sunt „o încercare de a priva Partidul Renaștere de posibilitatea de a câștiga alegerile în nordul țării”.
Declarațiile pro-ruse, homofobe și minciuna despre 30.000 de sirieni
Vasile Bolea consideră că R. Moldova trebuie să rămână în CSI și nu vede Rusia drept stat agresor în războiul din Ucraina. În aparițiile sale publice, el a susținut că „autoritățile Ucrainei puteau să se comporte altfel, să găsească acele compromisuri, dacă voiau”.
Bolea a fost unul dintre promotorii falsului cu 30.000 de sirieni. Minciuna, care a luat proporții ample în campania prezidențială din 2016, pe care le-a câștigat Igor Dodon, fusese promovată de PSRM și în materialele lor politice împotriva contracandidatei Maia Sandu. „Dacă era să vină Maia Sandu președinte, avea să aducă cei 30.000 de sirieni” în R. Moldova, continua să spună Bolea chiar și după doi ani de la alegeri, în 2018.
În 2021, Bolea își continua luptele politice spunând că „autodizolvarea parlamentului este invenția unui autist” — declarație criticată de Federația pentru Drepturi și Resurse a Persoanelor cu Tulburări din Spectrul Autism din R. Moldova drept „stigmatizare” a persoanelor neurodivergente. Câteva zile mai târziu, Bolea a cerut scuze „familiilor și persoanelor care s-au simțit ofensate”.
În același an, Bolea, alături de alți doi colegi socialiști, a prezentat, la o conferință de presă, inițiativa de modificare a articolului 48 (Familia) din Constituția R. Moldova, adăugând următorul text: „Statul interzice căsătoria partenerilor de același sex”, dar și următoarea prevedere: „Părinții unui copil reprezintă un tată (bărbat) și o mamă (femeie)”.
Organizația pentru drepturile LGBT+, Centrul Genderdoc-M nota în raportul său pentru acel an că electorala a fost „acompaniată, tradițional deja, de un val de mesaje homofobe din partea PSRM”.
Alături de alți doi deputați transfugi din Partidul Renaștere, în luna iunie a acestui an, Bolea a înregistrat în Parlament un alt proiect de lege care ar interzice „propaganda LGBT în rândurile minorilor”.
„A devenit deja o tradiție ca politicienii pro-ruși să propună această lege, copie a legii din Federația Rusă, care evident rămâne doar ca propunere și nu este nici pusă pe agenda Parlamentului, pentru că este una discriminatorie. Lor, de fapt, nici nu le prea pasă de soarta acestei legi, după ce declară propunerea proiectului”, spune activista și administratoarea Centrului GDM, Angela Frolov.
De la activitatea sportivă la cea legislativă
În pofida declarațiilor și acțiunilor politice din ultimii ani, biografia lui Bolea de pe pagina Parlamentului arată, în lista sa de calități, faptul că ar fi o „persoană bine determinată pe plan profesional și personal”.
Vasile Bolea a studiat dreptul economic la Academia „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, obținând mai apoi, în 2005, gradul de Magistru în Dreptul Antreprenoriatului.
Până a intra în politică, Bolea a fost jurist la mai multe companii și instituții publice, dar și sportiv. El a fost rugbist de performanță și a făcut parte inclusiv din lotul național al R. Moldova.
Vasile Bolea spune că a început să se intereseze de politică după protestele anticomuniste din aprilie 2009. S-a implicat în activitatea Partidului Comuniștilor din R. Moldova (PCRM) datorită colegului său din școală, Vlad Batrîncea, care era deja în partid.
În 2011 începe să lucreze pentru Fundația de binefacere „Soluția”, unde este angajat șef al departamentului juridic. Fundația a fost lansată în acel an de Igor Dodon, care la acea vreme era membru al Partidului Comuniștilor.
În noiembrie 2014, este ales deputat pe listele Partidului Socialiștilor, partid în care rămâne până în luna mai a acestui an.
În Parlament, Vasile Bolea, pe lângă inițiativele legate de limitarea drepturilor persoanelor LGBT, a mai promovat condamnarea unionismului, dar și oferirea limbii ruse a unui statut special.
Averea declarată, apartamente donate și credite
În declarația sa de avere pentru 2022, Vasile Bolea indică un salariu anual, din activitatea de deputat, de 239.329 de lei. Acesta susține că soția sa a primit, anul trecut, 261.987 de lei, din activitatea de juristă la Agenția Informațională de Stat Moldpres.
Pe lângă asta, Bolea a beneficiat de la Parlament de indemnizație de transport, în sumă de 69.756 de lei, compensație pentru tratament de sănătate de 19.930 de lei, precum și de compensație pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de 156.000 de lei. Soția sa ar fi făcut 70.833 de lei și, respectiv, 2.160 euro din locațiunea a două imobile.
De asemenea, familia Bolea are în proprietate mai multe apartamente. A primit, printr-un contract de donație, un teren agricol estimat la 72.000 de lei. În 2022, familia Bolea ar mai fi beneficiat de o altă donație: un apartament de 82,3 m.p., despre care arată că ar costa 600.936 de lei.
Tot anul trecut, familia Bolea a cumpărat un bun imobil pentru care declară că a plătit 25.000 de euro.
Fostul deputat socialist mai are trei conturi în sumă totală de 25.000 de lei, iar soția sa unul de 10.000 de lei. În declarația de avere Vasile Bolea indică și două credite pe numele său - unul de 500.000 de lei și altul de 25.000 de euro.
