Propuneri dure, din Bavaria
Primul ministru bavarez, creştin-socialul Markus Söder, a cerut luna trecută introducerea unei cote anuale de primire care să nu depăşească 400.000. Söder şi-a botezat proiectul „Integrationsgrenze” (limitarea integrării), folosind acest eufemism pentru a îndulci măsurile dure pe care el ar vrea să le introducă în toată ţara.
Bavarezul Söder susţine, între altele, o repatriere accelerată a celor care nu au vreo şansă să obţină dreptul de şedere. Această propunere, de a expulza această categorie de oameni în ţările din care au sosit, este agreată şi de alţi politicieni.
Activiștii pentru drepturile omului atrag însă atenția că între Germania şi ţările de provenienţă a celor respinşi nu există tratate de preluare a persoanelor, ceea ce i-ar plasa pe repatriați într-o poziție juridică dificilă.
În plus, mai există şi prevederea din legea germană care interzice expulzarea unor persoane în zone în care au loc războaie civile sau unde nu se respectă drepturile omului.
Guvernul sub presiune
Pentru a demonstra opiniei publice că totuşi se mişcă ceva în politica migraţionistă, ministra de interne, social-democrata Nancy Faeser, a dispus reintroducerea de controale la frontiera cu Polonia şi Cehia (țări din Spațiul Schengen, ca și Germania), imitând ceea ce landul Bavaria face deja de câţiva ani la graniţa cu Austria.
Bilanţul controalelor efectuate, între 16 octombrie până-n prezent, este nesatisfăcător. Bilanţul mai demonstrează şi ineficienţa acestei măsuri care nu rezolvă problema refugiaţilor care încearcă să vină în Germania sau să tranziteze Germania pentru a ajunge într-o altă ţară a Uniunii Europe sau în Marea Britanie.
Poliţia federală a anunţat că în cursul week-end-ului trecut a identificat 225 de persoane care au intrat ilegal în Germania. Ministra de interne a precizat vineri că în primele zece zile, de când se controlează la frontiere, poliţia a identificat 3.700 de persoane intrate clandestin pe teritoriu german. Cât de mare este numărul celor care nu au fost prinşi nu ştie nimeni.
Reprezentanți ai sindicatelor poliției au spus că măsura nu este eficientă, pentru că traficanții de persoane mai abili nu fac decât să ocolească punctele de control.
Chiar dacă au mai fost reţinuţi câţiva traficanţi de oameni, persoanele intrate în Germania au dreptul să depună o cerere de azil. Procedurile birocratice care urmează sunt complicate şi durează mult. Un studiu al Fundaţiei Bertelsmann confirmă această stare de fapt. Totodată, autorii studiului atrag atenţia asupra lipsei de personal calificat în cadrul oficiilor pentru azilanţi şi refugiaţi. Din cauza aceasta, funcţionarii nu ar putea face faţă unor noi obligaţii care vizează expulzarea rapidă a persoanelor cu cererile de şedere respinse.
Restrângerea unor facilităţi
Solicitanţii trebuie nu numai cazaţi în tabere, ci statul este obligat să le asigure şi existenţa materială, adică hrană şi îmbrăcăminte.
Pentru a reduce atractivitatea Germaniei, liberalii din coaliţia guvernamentală tripartită din Berlin au propus ca subzistenţa azilanţilor să fie asigurată prin intermediul unor carduri electronice pe care se transferă lunar o anumită sumă. Înmânarea banilor cash trebuie să înceteze, deoarece mulţi refugiaţi nu i-ar folosi pentru propriile nevoi, spun liberalii.
Propunerea lansată de ministrul justiţiei şi cel al finanţelor a fost criticată de unii ecologişti. Cancelarul social-democrat Olaf Scholz, în schimb, a preferat să nu spună nimic. El doar s-a pronunţat pentru accelerarea procedurilor de repatriere a celor cu cererile de azil respinse. Guvernul a pregătit şi un proiect de lege care prevede reducerea procedurilor birocratice privind acordarea de azil. Legea încă nu a fost votată în Parlament.
Problema migraţiei neregulate va fi subiectul central al conferinţei şefilor de guvern din landurile federale, care va avea loc pe 6 noiembrie.
