În primele sale comentarii publice de când Kurmasheva a fost arestată de forțele de securitate ruse pe 18 octombrie, Pavel Butorin, care, la fel ca soția sa, este cetățean american şi lucrează la Radio Europa Liberă/Radio Libertatea (RFE/RL) din Praga, a declarat că autorităţile ruse nu au acordat încă accesul consular, o încălcare a drepturilor ei, într-un caz în care ea riscă o pedeapsă maximă de cinci ani de închisoare.
„Suntem deja foarte recunoscători pentru sprijinul pe care îl primim, dar este necesar ca Alsu să fie desemnată persoană deținută pe nedrept. Aceasta este o desemnare foarte importantă, venind de la guvernul Statelor Unite și de la Departamentul de Stat, și suntem siguri că această desemnare va grăbi eliberarea ei”, a declarat Butorin în capitala Cehiei, unde este șeful Current Time, o rețea digitală și TV în limba rusă coordonată de RFE/RL în parteneriat cu Vocea Americii.
„Nimic nu ne dorim mai mult decât să o aducem înapoi pe Alsu. Copiii mei au nevoie de ea, eu am nevoie de soția mea înapoi", a adăugat el.
Kurmasheva, o jurnalistă veterană care lucrează pentru Serviciul tătar-bașkir al RFE/RL de aproximativ 25 de ani, a părăsit Praga la jumătatea lunii mai pentru a se ocupa de o urgență familială în Tatarstanul ei natal, una dintre numeroasele republici ale Rusiei.
Ea a fost reținută temporar, pe 2 iunie, pe când aștepta să se îmbarce în zborul de întoarcere pe aeroportul din Kazan, unde i-au fost confiscate ambele pașapoarte și telefonul.
După ce a așteptat cinci luni o decizie în ceea ce Butorin a numit un „caz ridicol”, Kurmasheva a fost amendată cu 10 mii de ruble (103 dolari) pentru că nu și-a înregistrat pașaportul american la autoritățile ruse.
În timp ce aștepta returnarea pașapoartelor, Kurmasheva a fost reținută din nou pe 18 octombrie, fiind de data aceasta acuzată că nu s-a înregistrat ca agent străin, sintagmă folosită de Rusia din 2012 pentru a eticheta și reprima criticii politicilor guvernamentale. De asemenea, această acuzație este tot mai folosită pentru a controla societatea civilă și grupurile media din Rusia, după ce Kremlinul a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei.
De la arestarea ei, Kurmasheva nu a avut niciun contact cu familia ei.
„Este un tratament la care Ministerul rus de Externe i-a supus pe mulți dintre colegii noștri de la Radio Europa Liberă, dar nimeni nu a știut că persoanele private trebuie să se autodenunțe”, a spus Butorin. „Prin urmare, fac legi din mers, și nici măcar nu cred că există un mecanism legal în vigoare ca să te poți raporta ca agent străin. Așa că pentru mine aceste acuzații sunt absurde", a adăugat el.
Arestarea Alsei Kurmasheva, al doilea jurnalist american reținut de Moscova în acest an, a declanșat un val de proteste și critici din partea grupurilor de apărare a drepturilor omului și a politicienilor, care spun că această decizie semnalează un nou nivel de cenzură pe timp de război.
Rusia este acuzată că i-a reținut pe americani pentru a-i folosi ca monedă de schimb pentru rușii aflați în închisoare în Statele Unite. Reporterul Wall Street Journal Evan Gershkovich a fost arestat în martie și acuzat de spionaj - o acuzație pe care el și ziarul o neagă vehement.
„Ne creștem copiii ca oameni liberi. Unui copil american, care este crescut în spiritul libertății personale, al libertății de exprimare și al liberei exprimări, îi este greu de înțeles că mama lui a fost aruncată într-o celulă rece de închisoare din cauza a ce a spus ea în emisiune sau a publicat ca jurnalist”, a spus Butorin.
Președintele interimar al RFE/RL, Jeffrey Gedmin, a respins acuzațiile împotriva Alsei Kurmasheva, spunând că este persecutată pentru munca ei profesională.
Amnesty International, Oficiul ONU pentru Drepturile Omului, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor și președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților SUA au cerut eliberarea imediată a lui Kurmasheva.
„Acesta pare a fi un alt caz de hărțuire de către guvernul rus a cetățenilor americani”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matt Miller, după ce Kurmasheva a fost reținută.
Legea agenților străini permite autorităților să eticheteze organizațiile nonprofit drept „agenți străini”, dacă primesc finanțare din străinătate și sunt angajate în activități politice.
Legile „agenților străini” și limitarea influenței străine
- Prima lege a agenților străini, FARA, a fost adoptată în Statele Unite în 1938 pentru a contracara propaganda nazistă. Această lege este și astăzi în vigoare, dar a suferit modificări semnificative. Conceptul de propagandă a dispărut din el, iar scopul său declarat este de a identifica influența străină în SUA și de a aborda amenințările la adresa securității naționale.
- Rusia și Georgia s-au referit ambele la FARA, când au adoptat (Rusia, cu începere din 2012) sau au încercat să adopte (cazul Georgiei) legi privind agenții străini. Există o diferență esențială între legislația lor și FARA: în versiunea rusă și în versiunea georgiană abandonată acum, „agenții străini” nu trebuie să desfășoare activități în numele unui guvern străin, al unui partid politic, al unei afaceri sau al unui individ. Este suficient că primesc finanțarea externă.
- În Ungaria , așa-numita „lege Soros” a fost adoptată în 2017.
- Uniunea Europeană lucrează la o lege care ar obliga grupurile neguvernamentale, cele de lobby și instituțiile academice să dezvăluie orice finanțare din afara UE, ca parte a unei strategii de limitare a influenței străine în UE.
- Pe 4 mai 2023, Transparency International UE și peste 200 de organizații neguvernamentale au semnat o declarație comună „De ce suntem împotriva unei FARA UE”, în care afirmă că o lege a UE privind interferența străină ar putea fi o amenințare pentru societatea civilă.
- În China, legea impune ONG-urilor să obțină permisiunea guvernului de a-și desfășura activitățile și de a se înregistra la autoritățile de securitate, împreună cu o serie de alte restricții serioase care, în esență, le fac activitatea imposibilă.
- În 2020, Curtea Europeană de Justiție a stabilit că legea din Ungaria privind agenții străini încalcă drepturile și libertățile individuale și contrazice Carta Drepturilor Omului a Uniunii Europene.
- În iunie 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Rusia a încălcat dreptul la libertatea de întrunire și asociere în ceea ce privește ONG-urile considerate agenți străini.
- Legile din Rusia și Ungaria rămân în vigoare.
- Pe 29 mai 2023, în R. Moldova, președinta Maia Sandu a lansat inițiativa de creare a Centrului Național de Apărare Informațională și Combatere a Propagandei – „Patriot” . Proiectul de lege a fost supus consultărilor publice. Este deja criticat de Comunitatea WathcDog.md pentru formulări neclare și ambigue, care lasă „„spațiu de speculații” privind posibila îngrădire a libertății de expresie.
(Surse: The Conversation, Politico, Carnegie Europe)
RFE/RL spune că legea echivalează cu o cenzură politică menită să împiedice jurnaliştii să-şi îndeplinească atribuţiile profesionale şi a contestat demersurile autorităţilor în instanţele ruse şi la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Peste 30 de angajați ai RFE/RL au fost trecuți pe lista „agenților străini” de Ministerul de Justiție al Rusiei. În martie, un tribunal de la Moscova a declarat falimentul operațiunilor RFE/RL în Rusia, ca urmare a refuzului companiei de a plăti amenzi multiple în valoare totală de peste un miliard de ruble (14 milioane de dolari) pentru nerespectarea legii.
