Autorii raportului au remarcat că, în timpul elaborării documentului, „autoritățile nu au întreprins niciun fel de acțiuni pentru a îmbunătăți situația” din penitenciare. Toate închisorile de pe teritoriul R. Moldova au fost construite în perioada sovietică, iar pe toată durata independenței țării nu s-au făcut modernizări semnificative în ele. Penitenciarele rămân supraaglomerate, mulți deținuți nu au acces la servicii medicale, iar plângerile privind tratamentul inuman rămân fără atenție. „Majoritatea deciziilor CEDO împotriva Moldovei se referă la condițiile inumane de detenție”, au subliniat autorii raportului.
În luna iunie 2022, Ministerul Justiției, condus la acea vreme de Sergiu Litvinenco, a majorat în mod artificial capacitatea Penitenciarului nr. 13 din Chișinău. Dacă anterior, conform unor regulamente interne, unui deținut îi reveneau 4 metri pătrați de spațiu, acum norma a devenit de 3 metri pătrați. „Acest fapt contravine recomandărilor internaționale și naționale privind reducerea suprapopulării închisorilor”, se spune în raport.
Pe de altă parte, reprezentanții Ministerului Justiției au declarat Europei Libere că această „eroare a fost rectificată” în februarie 2023.
Autoritățile ar trebui să fortifice mecanismele naționale pentru a reduce numărul de deținuți din închisori
O altă problemă este că nu toate penitenciarele dispun de spații pentru persoanele reținute și aflate în arest preventiv, acestea riscând să ajungă „în condițiile inumane din izolatoarele disciplinare”. „Autoritățile ar trebui să fortifice mecanismele naționale pentru a reduce numărul de deținuți din închisori, inclusiv prin aplicarea eficientă a pedepselor care nu implică privarea de libertate”, recomandă Comisia Europeană.
Ministerul Justiției susține că „atrage atenție sporită” condițiilor de detenție din penitenciare, iar Codul Penal a fost modificat pentru a reduce suprapopularea închisorilor.
„În ultimul an, numărul deținuților din Penitenciarul nr. 13 s-a redus cu 30%, fapt ce a permis închiderea anumitor zone mai problematice și relocarea persoanelor, astfel încât să fie respectate, maxim posibil, standardele internaționale. Tendința se menține în întregul sistem. Datele statistice arată că numărul populației din penitenciare a coborât, în premieră, sub 6.000 de persoane”, au spus Europei Libere reprezentanții Ministerului Justiției.
Tortura și relele tratamente
Prevenirea torturii și tratamentului inuman sau degradant este, la fel, un aspect la care R. Moldova mai are de lucrat. „Deși numărul plângerilor privind tratamentul inuman a scăzut cu aproape 50% în ultimul deceniu, de la aproximativ 1.000 în 2009 până la 500 în 2021, sunt încă multe lucruri de făcut”, susține Comisia Europeană.
Raportul subliniază că procurorii rareori inițiază investigații pe cazuri de tortură sau rele tratamente, fie împotriva celor care le-au comis, fie împotriva celor care le „tolerează”. În anul 2022 la procuratură au fost înregistrate 485 de plângeri privind tortura sau relele tratamente, însă doar în 69 de cazuri au fost deschise dosare penale, în timp ce în 404 situații similare procurorii au refuzat să înceapă urmărirea penală.
Un raport al Comitetului European pentru Prevenirea Torturii, publicat în septembrie 2023, menționează că angajații penitenciarelor utilizează excesiv forța împotriva deținuților. În acest context, cazurile în care deținuții au leziuni ciudate, pe care le explică prin „căderi de pe scări sau în duș”, nu sunt verificate. „Problema violenței dintre deținuți rămâne fără atenție, iar penitenciarele încă nu le pot oferi un mediu sigur”, se spune în raport.
Comitetul pentru Prevenirea Torturii a mai constatat că trei penitenciare din R. Moldova sunt supraaglomerate, „problemele cele mai grave” fiind în penitenciarul din Chișinău. De asemenea, raportul arată că autoritățile „nu au reușit să înregistreze progrese în construirea unui nou penitenciar”.
Construcția unui nou penitenciar se amână de 10 ani
Guvernul a promis încă în 2013 să construiască, într-o suburbie a Chișinăului, o închisoare de tip european, care ar fi trebuit să înlocuiască Penitenciarul nr. 13 din centrul orașului, o clădire din secolul XIX, grav avariată. Inițial, autoritățile au promis să ridice noua închisoare până în 2018, însă în 2022 au amânat termenul până în 2027. Până în 2022, s-au cheltuit circa 2 milioane de euro pe proiectare și pentru salarizarea unității de implementare a proiectului, dar lucrările propriu-zise nu au început.
În septembrie 2022, Ministerul Justiției a promis că va începe lucrările de construcție în vara anului 2023, dar și acest termen a fost compromis.
- Te-ar putea interesa și: Cum se chinuie R. Moldova de un deceniu să construiască o închisoare
Pe 19 noiembrie 2023, Ministerul Justiției a informat Europa Liberă că în septembrie s-a încheiat revizuirea proiectului viitorului penitenciar. Proiectul a fost modificat pentru a reduce costurile. Astfel, noua închisoare va avea o capacitate de 1.050 de locuri. Inițial, era vorba de 1.536 de locuri, iar conform unui plan din 2022 - de 1.444 de locuri. De asemenea, penitenciarul ar urma să fie dotat cu panouri solare pentru a reduce cheltuielile de întreținere. „Datorită modificărilor parțiale ale proiectului, s-au făcut economii de 13 milioane de euro”, au declarat Europei Libere reprezentanții serviciului de presă al Ministerului Justiției.
Ministerul a explicat dificultățile în construcția închisorii prin lipsa angajaților unității de implementare și prin creșterea cheltuielilor estimate inițial, „urmare a crizei regionale și energetice din ultimii ani”.
Noul proiect a fost discutat cu Oficiul ONU pentru Servicii de Proiect, care îl va implementa. „Între timp, Ministerul Justiției va continua să depună eforturi pentru a identifica granturi pentru compensarea contribuției guvernului”, au asigurat reprezentanții serviciului de presă.
În anul 2013, autoritățile declarau că construcția noului penitenciar va costa 44,5 milioane de euro, din care 40 de milioane vor proveni din împrumuturi și granturi, iar 4,5 milioane vor reprezenta contribuția guvernului. În 2019, împrumutul a fost majorat cu 10 milioane de euro, iar contribuția guvernului a crescut până la 6,8 milioane de euro.
