Examinarea acestei solicitări depuse de avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a durat mai mult de două luni. La ședința din 13 noiembrie 2023, apărătorul a cerut ca dosarul în care clientul său este acuzat de escrocherie și spălare de bani, să fie conexat cu „dosarul bancherilor“ ori cu dosarul fostului deputat democrat Vladimir Andronachi, motivând că se referă la același subiect.
Toate aceste cauze au făcut parte din dosarul numit generic „frauda bancară“, care se referă la furtul unui miliard de dolari din trei bănci moldovenești în 2014, dar au fost trimise în instanță separat.
Procurorul Alexandru Cernei a fost contra și a explicat că există riscul că împreunarea dosarelor va îngreuna procesul în instanță. La ședința următoare, din 12 decembrie 2023, judecătorii care examinau dosarul lui Plahotniuc au permis conexarea.
Decizia finală, însă, urma să fie pronunțată de completul care examinează dosarul bancherilor acuzați de complicitate la escrocherie și spălare de bani.
În acest dosar, fostul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Dorin Drăguțanu, și foști vice-guvernatori ai instituției, Emma Tăbîrță și Ion Sturzu, sunt învinuiți că ar fi acționat în interesele „grupării criminale” a oligarhilor Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.
În dosar mai figurează și reprezentanții celor trei bănci comerciale: fostul administrator al Băncii de Economii (BEM), Ion Ropot; fostul președinte interimar al BEM, Viorel Bîrcă; fostul președinte al Unibank, Dumitru Țugulschi și fosta președintă a Băncii Sociale, Natalia Rahuba.
„Sub presiunea presei“
Opiniile participanților la proces s-au împărțit. Unii bancheri și avocații lor au susținut conexarea dosarelor, pe motiv că bancherii sunt acuzați că ar fi acționat în interesele organizației criminale ale lui Plahotniuc, existența căreia nu a fost probată printr-o decizie judecătorească.
Alții s-au împotrivit, spunând că examinarea dosarului ar putea fi tergiversată din cauza conexării. De această părere este și procurora care prezintă acuzarea în acest dosar, Mariana Leahu.
Ultimul care s-a expus pe subiect a fost avocatul Emmei Tăbîrță. La ședința din 22 ianuarie 2024, acesta a comunicat judecătorilor că, în opinia clientei sale, conexarea cauzelor este „inoportună”, inclusiv pentru că dosarul oligarhului este „mediatizat și se examinează sub presiunea presei“.
Judecătorii au admis solicitarea avocatului lui Plahotniuc. Decizia poate fi contestată doar atunci când întregul dosar va merge la Curtea de Apel spre examinare.
- Te-ar putea interesa și: Ce se întâmplă cu primul dosar al lui Plahotniuc ajuns în instanță
Un alt subiect discutat în ședința din 22 ianuarie a fost atragerea în proces în calitate de părți civilmente responsabile a BNM, Moldova-Agroindbank, Victoriabank și Moldindconbank.
În opinia unor inculpați și a avocaților lor, băncile comerciale ar trebui să poarte răspundere pentru omisiunile comise în timpul operațiunilor interbancare din 2014. Judecătorii au decis să atragă în proces în calitate de parte civilmente responsabilă doar BNM și au respins celelalte cereri ca neîntemeiate.
Căutat de 4 ani
Fost lider democrat, Vladimir Plahotniuc, a părăsit R. Moldova în iunie 2019, după ce coaliția nou-formată în Parlament dintre Partidul Socialiștilor și blocul ACUM a înlăturat de la putere Partidul Democrat. După dispariție, i-au fost deschise mai multe dosare penale, în care este acuzat de crearea și conducerea unui grup criminal organizat, de complicitate la „furtul miliardului“ și de escrocherie la întreprinderea de stat Metalferos.
Pe 17 ianuarie 2024, conducerea Procuraturii Anticorupție a recunoscut că nu știe unde se află acesta în prezent. „Nu am fost informați de niciun stat de faptul că Vladimir Plahotniuc s-ar afla pe teritoriul său suveran. Ultima informație pe care o deținem de la serviciile noastre este că el s-ar afla în Ciprul de Nord“, a spus șeful adjunct interimar al Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi, la o conferință de presă.
În schimb, oamenii legii au reușit să percheziționeze și să pună sub sechestru unele imobile din străinătate care-i aparțin oligarhului. Printre acestea se numără o vilă din Elveția și o cabană din Munții Alpi.