Volumul subvențiilor planificate pentru anul viitor va fi de 950 de milioane de lei, însă șanse ca agricultorii moldoveni să beneficieze de toată suma sunt minime, declară responsabilii de la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură. Și asta pentru că datoriile acumulate în ultimii ani depășesc suma de 600 de milioane. Cum e să faci agricultură „pe datorie”?
Așa cum arată cifrele astăzi, din cele 950 de milioane de lei prevăzute pentru anul viitor în Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, 600 de milioane vor fi cheltuite pentru stingerea datoriilor din ultimii ani, alte 150 de milioane se așteaptă să fie transferate dezvoltării satelor, adică activităților non-agricole, prin urmare, practic, pentru compensarea fermierilor rămân în jur de 200 de milioane de lei. Asta în timp ce producătorii au depus la Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) peste 7 mii de cereri care sunt analizat în baza principiului „primul venit, primul servit”. Ei solicită peste un miliard de lei, adică de cinci ori mai mult decât are la dispoziție statul.
Marii producători sunt mai puțin afectați de întârzierea plăților, afirmă directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor, Victor Mîrzenco, în schimb cei mici și mijlocii se văd nevoiți să muncească din împrumuturi și, prin urmare, amână investițiile.
„Ce se mai ține în țara asta pe un fir de ață, se distruge, se rupe și acela. Pe noi, ca federație, mai mult ne interesează fermierii mici și mijlocii. Aceștia care mai sunt și nu pot pleca peste hotare și se mai chinuie cu terenurile pe care le au și muncesc în pierdere de multe ori. Cum impunem noi lumea asta care-i vai de capul ei și muncește aiurea, muncește în pierdere? Dacă noi nu susținem baza reală a economiei, care să mențină și să se dezvolte, de unde vor veni apoi impozitele în bugetul de stat?”
Reprezentanții Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură au fost audiați astăzi în comisia parlamentară de profil. Reproșul formulat în adresa funcționarilor e că nu a fost suficient de insistenți pentru a atrage atenția asupra datoriilor acumulate de la an la an, iar în prezent instituția riscă să nu-și onoreze angajamentele.
Deputatul Nicolae Ciubuc, în trecut director AIPA, afirmă că există alte cauze care au sărăcit bugetul pentru subvenționare și anume schemele de corupție pe care, spune Ciubuc, agenția nu are capacități să le descopere:
„Eu nu văd rezultate în ce privește asocierea și formarea grupurilor de producători, doar opt cereri anul trecut și 13 cereri în acest an. În timp ce noi avem peste 40 de grupuri formate, recunoscute, care au beneficiat de granturi de-a lungul timpului, respectiv, fiind recunoscute trebuiau să vândă producție împreună și această producție se reflectă în subvenții la AIPA. Or, eu am certitudinea că ei doar s-au folosit și au primit granturi, mai departe nu respectă niciun angajament legat de vânzarea producției în grup și, respectiv, solicitarea subvenției pentru vânzarea producției prin intermediul grupului”.
Actualul director al AIPA, Vadim Curmei, susține că instituția a demonstrat în instanță că în peste 50 de cazuri producătorii agricoli au încercat să înșele statul, ceea ce înseamnă că în buget ar urma să fie recuperați 16 milioane de lei. Totuși, cea mai mare problemă a instituției, consideră Vadim Curmei, este fluctuația mare de cadre. După ce instituția își crește angajații, investește în instruirea acestora, mulți, din cauza salariilor modeste, preferă să-și caute de lucru în sectorul privat sau să emigreze.
„Noi nu trebuie să uităm că agenția anul acesta a fost în proces de reorganizare, să nu uităm că suntem într-un deficit de cadre. Noi acum, din 90 de persoane necesare, avem doar 72 de persoane. Acum, la moment, plecarea din cadrul instituției este legată de salarizare”.
Audierile din Comisia parlamentară pentru agricultură nu s-au soldat astăzi cu soluții clare pentru domeniul subvenționării. Singurul lucru asupra căruia au convenit deputații și reprezentanții AIPA e să ceară mai mulți bani. Va aduce asta mari schimbări? Puțin probabil, e de părere directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor, Victor Mîrzenco, și asta pentru că majorarea fondului reprezintă o intervenție „de pompier”. Schimbările adevărate vor veni atunci când economia va permite oamenilor de afaceri mici și mijlocii să acumuleze capital și să se dezvolte. Până atunci, competitivitatea produselor moldovenești pe piețele internaționale rămâne doar un vis.
