Linkuri accesibilitate

Ala Druță (PNUD): „R. Moldova este foarte vulnerabilă în fața schimbărilor climatice”


Comisia ONU privind schimbarea climei a lansat un avertisment sever săptămâna aceasta, spunând într-un nou raport că planeta se încălzește mai rapid decât știam deja și că nu există nicio îndoială că responsabili de acest lucru sunt oamenii. Nivelul de gaze de seră în atmosferă, chiar dacă nu s-ar mai mări deloc, tot este suficient ca să provoace noi și noi perturbări climaterice timp de multe decenii de acum încolo, iar uraganele și valurile de căldură vor deveni mai severe, au avertizat oamenii de știință. În timp ce țările mari și poluante nu se înțeleg asupra măsurilor de luat, ce face în condițiile schimbării climei o țară mică precum R. Moldova? Tamara Grejdeanu a discutat cu experta Ala Druță de la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare:

Ala Druță: „De-abia acum, când situația este evidentă și alarmantă, avem această, să zicem, cât de cât coerență în ceea ce zice comunitatea științifică și, să sperăm, acțiunile eficiente ale factorilor de decizie. Într-adevăr, dacă ar fi un buton magic, pe care noi am apăsa și gazele cu efect de seră s-ar stopa, impactul oricum s-ar resimți pe o perioadă definitivă până la sfârșitul secolului XXI. Viteza cu care se schimbă clima a devenit una alertantă, nu este una normală și nu este o viteză a schimbărilor climatice istorice.

Țările mici și în dezvoltare cum ar fi Republica Moldova s-au pomenit de partea celor care suferă mai mult, deoarece sunt țări cu contribuție minimă la acest efect de seră. De exemplu, contribuția Republicii Moldova la suma totală de reducere a gazelor cu efect de seră este între 0,028-0,04%. Deci, este o contribuție minimă, infimă, însă, pe de altă parte, Republica Moldova este o țară care este expusă impactului stărilor climatice și, în pofida diferitelor circumstanțe, este una foarte vulnerabilă.”

Europa Liberă: Oamenii simpli ar putea să spună că, iată, ploile din această vară, cum n-au mai fost anii trecuți, temperaturile ridicate fac legătura direct cu încălzirea globală?

Ala Druță: „Exact. Și Republica Moldova este expusă, și sectoarele, și ecosistemele artificiale, naturale, comunitățile sunt expuse foarte mult impactului climatic. Respectiv, vulnerabilitatea întregii țări, a populației este destul de mare.”

Europa Liberă: În aceste condiții, cum ar trebui să se raporteze la preocupările legate de schimbările climaterice?

Ala Druță: „În primul rând este important ca țara să conștientizeze această vulnerabilitate. Pe de altă parte, Republica Moldova trebuie să se raporteze corect prin contribuția la nivel de țară la efortul societății umane în general și în special la eforturile Organizației Națiunilor Unite de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Și trebuie să vă zic că asta se face, se face relativ organizat și relativ bine în Republica Moldova, deoarece Republica Moldova este parte a Convenției-cadru privind schimbările climatice și în 2015, conform Acordului de la Paris, s-a stabilit că țările vor contribui la limitarea încălzirii globale mult sub 2% cu tendința de a avea 1,5% și Republica Moldova a ratificat acordul, deci s-a aliniat la aceste eforturi comune.”

Europa Liberă: Și ce presupun aceste eforturi?

Ala Druță: „Eforturile sunt stipulate în Contribuțiile naționale determinate și care se comunică întregii comunități internaționale. În anii 2019-2020, Republica Moldova a elaborat Contribuția națională actualizată cu ambiții mai mari vizavi de cea anterioară și prevede reducerea emisiilor de gaze cu 70% către anul 2030 față de anul 1990 care este considerat ca linie de reper.”

Europa Liberă: Și la modul practic, dacă înțeleg bine, asta înseamnă anumite acțiuni țintite pe sectoare, cum ar fi domeniul transportului, energiei, apei, silviculturii?

Ala Druță: „Evident, acestea vor fi și deja sunt bine stipulate acțiunile respective. Totodată, în cadrul Contribuțiilor naționale determinate există și un obiectiv condiționat, ceea ce ar însemna că donatorii climatici să ofere suport Republicii Moldova și atunci reducerile de gaze cu efect de seră ar fi mai bine organizate, exprimate și ar avea un spor până la 88% vizavi de nivelul de reper 1990 pe partea de adaptare la schimbările climatice care pentru Republica Moldova este la fel de importantă ca și componentul de atenuare.”

Europa Liberă: Spre ce țintesc autoritățile, că înțeleg că există și o strategie în acest sens?

Ala Druță: „Pentru componentul respectiv, Strategia de adaptare la schimbările climatice a avut termenul de acțiune până în anul 2020 și iată acum, în cadrul proiectului pe care îl reprezint, care este proiectul PNUD „Avansarea planificării naționale a Moldovei pentru adaptarea la schimbările climatice”, va sprijini deja noul Minister al Mediului de a elabora o viziune strategică vizavi de reziliența climatică și adaptarea la schimbările climatice într-o modalitate programatică. Sectoarele prioritare evident sunt cele care au o contribuție majoră în dezvoltarea economică, pe de altă parte sunt expuse, cum ar fi agricultura, cum ar fi transportul, sănătatea, resursele de apă, silvicultura și energia.”

Europa Liberă: De exemplu, într-o localitate unde există interesul de a îmbunătăți starea de mediu lucrurile se schimbă atunci când localnicii nu aruncă gunoiul în locuri neautorizate și sunt mai protectivi cu natura. Dacă e să privim mai larg, având în vedere îngrijorările legate de evoluțiile climaterice, Republica Moldova ce ar trebui să facă în acest sens?

Ala Druță: „Pentru a reduce gazele cu efect de seră este necesar de a pune în acțiune un plan bine elaborat care poate să ajungă la nivel de organizații, la nivel de organizație privată, firmă, gospodărie, dar contribuția majoră la reducerea gazelor cu efect de seră trebuie să vină din partea sectorului privat, să retehnologizeze aspectele sau procesele care contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră, dar, totodată, și statul trebuie să vină cu ajutor, cu stimulente care ar duce la retehnologizarea proceselor care sunt poluante.”

Europa Liberă: Pentru că asta presupune investiții suplimentare, cheltuieli mari?

Ala Druță: „Exact. De aceea statul și are aceste programe care trebuie sprijinite de niște decizii guvernamentale, de ordine, legi ca sectorul privat, dar și cel statal să promoveze acțiunile de retehnologizare. Deci, asta este o oportunitate, însă nicidecum una simplă, fiindcă tehnologiile bazate pe soluții de natură, tehnologiile cu emisii reduse încă nu sunt total disponibile pentru oricare cetățean, disponibile în aspectul accesării acestor tehnologii, în aspectul costurilor lor. Spre regret, tehnologiile noi care ar substitui tehnologiile cu emisii mari nu sunt încă competitive în măsura în care le-ar face accesibile pentru populația de rând.”

Europa Liberă: Este absolut necesară determinarea autorităților în acest sens?

Ala Druță: „Dar și sectorul privat, cum ar fi sectorul bancar, la care prin diferite eforturi am reușit să-i atragem atenția, trebuie să aibă un portofoliu verde care să promoveze acele acțiuni de stimulare, pachete și portofolii de sprijin a acțiunilor climatice sau a tehnologiilor care duc la reducerea gazelor cu efect de seră. Spre regret, procentul bancar care finanțează aceste activități încă este destul de mare și cetățenii de rând, mai ales tineretul care ar vrea să promoveze acțiuni inovative încă simt această barieră a unui procent mare din partea sectorului bancar. Aceste aspecte de management la nivel de țară trebuie să fie coerente și trebuie să fie promovate și direcționate exact acolo unde sunt cele mai mari necesități.”

Europa Liberă: La ce etapă de drum sunt acum autoritățile, dacă ne uităm în direcția pe care ați descris-o?

Ala Druță: „Comparativ cu alte țări, noi avem un cadru politico-regulamentar care sprijină acțiunea climatică nu rău, ceea ce este insuficient în Republica Moldova este exact despre ce am vorbit, acțiunea climației, implementarea. Deci, nouă ne trebuie planurile atât pe componentul de atenuare, cât și pe componentul de adaptare să aibă efecte sinergice și să avem aceleași stimulente care să miște înainte acțiunea climatică prin retehnologizări, prim promovări de acțiuni mai ales pentru tineret.”

Europa Liberă: Unele state au obiective ca în următorii 10 ani, de exemplu, să nu mai vândă mașini poluante. În Republica Moldova, în opinia Dvs., spre ce ar trebui să tindă autoritățile dacă ar fi să ne uităm la una sau două-trei acțiuni?

Ala Druță: „Sunt de acord că flota de vehicule în Republica Moldova lasă de dorit în aspectul că este una destul de veche, dar procurarea unui automobil electric încă pentru noi este un lux. Este necesar de a schimba nu numai flota de vehicule, spre regret, impactul schimbărilor climatice se preconizează a avea turații mai mari, secetele agricole, secetele ecologice, ploile torențiale, valurile de căldură, spre regret, își vor mări amplitudinea, vor deveni mai frecvente și populația Republicii Moldova trebuie să conștientizeze chestiunea aceasta, să-și mărească reziliența climatică prin diferite acțiuni, acțiuni de colectare a apei, de management al apei și de introducerea practicilor de agricultură care vor fi reziliente la impactul schimbărilor climatice, adopția tehnologiilor care promovează autonomia energetică.

Luând în considerare faptul că Republica Moldova este un contribuitor minim la efectul global al schimbărilor climatice, este necesar ca noi prin enunțarea necesităților noastre să ajungem la donatorii climatici care să investească în Republica Moldova, însă pentru a atrage donatori climatici serioși, cum este Fondul Verde pentru Climă, este necesar, în primul rând, să avem o situație politică, fiscală în favoarea investițiilor externe.”

Previous Next

XS
SM
MD
LG