După numărarea tuturor voturilor exprimate în alegerile prezidențiale din Cehia, actualul șef al statului Miloš Zeman conduce detașat în fața principalului său contracandidat, profesorul Jiří Drahoš (38,57 % Zeman, 26,60% Drahoš), dar nu are suficiente voturi pentru a obține victoria din primul tur, așa că în 26-27 ianuarie cehii se vor prezenta din nou la urne în turul doi al alegerilor prezidențiale.
Prezența la vot la primul tur a fost de peste 61 la sută, cehii avînd de ales între nouă candidați.
Potrivit unor relatări de la fața locului, liberalul cu vederi pro-occidentale Drahoš (fost președinte al Academiei de științe din Cehia) l-a învins pe fostul social-democrat pro-Kremlin și anti-european Zeman în capitala Praga, dar acesta l-a învins pe Drahoš în restul Cehiei.
Agenția Reuters notează că votul de vineri și sâmbătă este văzut ca un referendum în privința actualului președinte, în vîrstă de 73 de ani, care se află la Hrad-ul din Praga (sediul președinției cehe) din 2013, și s-a pronunțat din această poziție între altele împotriva migrației din țările musulmane și a deciziei Germaniei de a accepta un număr mare de refugiați și migranți.
Miloš Zeman, primul președinte ales prin vot popular în Cehia post-comunistă, a fost criticat pentru poziția sa rusofilă și pro-chineză, Rusia și China fiind singurele țări importante pe care le-a vizitat ca șef de stat în primul său mandat (a luat parte și la o paradă de 9 Mai organizată în Piața Roșie de la Moscova, fiind singurul lider european prezent acolo cu această ocazie).
Președinții cehi, continuă Reuters, au puteri limitate, dar Zeman și predecesorii săi au avut o puternică influență asupra dezbaterilor de pe scena politică a Cehiei, și au îndeobște un cuvânt greu de spus în formarea guvernelor.
Rezultatul primului tur de scrutin ar putea să influențeze șansele premierului Andrej Babiš de a forma un nou guvern - e foarte posibil ca încercarea lui Babiš de a guverna cu o administrație minoritară să fie respinsă de parlament săptămâna viitoare.
Zeman l-a sprijinit pe Babiš, și a spus că-i va da încă o șansă, în ciuda faptului că omul de afaceri miliardar devenit politician se zbate să obțină sprijin parlamentar din partea altor partide în timp ce e acuzat că a obținut ilegal fonduri de la Uniunea Europeană acum zece ani, o acuzație pe care o respinge.
Fost premier de centru-stânga și sprijinitor al ideii unei Europe federaliste, Miloš Zeman a migrat gradual spre o poziție euro-sceptică, împărtășită de o mare parte dintre cehi, și e sprijinit între alții de Partidul Comunist, dar și de SPD, principala formațiune politică de extremă-dreapta anti-UE și anti-NATO din Cehia.
Baza electorală cea mai puternică a lui Zeman sînt locuitorii regiunilor rurale ale Cehiei, mult mai săraci în comparație cu elitele care trăiesc la Praga și care au votat în majoritate, cum am spus, pentru profesorul Drahoš.
Miloš Zeman a încercat să stabilească legături comerciale apropiate cu China, și are relații calde cu președintele rus Vladimir Putin.
Una din cele mai controversate afirmații ale lui Zeman s-a referit la Crimeea: a spus că ucrainenii ar trebui să se obișnuiască cu ideea că peninsula Crimeea nu le aparține, și a cerut chiar ridicarea sancțiunilor europene impuse Rusiei pentru anexarea acestei peninsule, într-un total dezacord cu majoritatea statelor din Uniunea Europeană, care au condamnat ferm anexarea Crimeii și sprijinul acordat de ruși separatiștilor din estul Ucrainei.
Această atitudine a lui Zeman față de Rusia a fost și motivul protestului FEMEN de vineri, când o activistă FEMEN l-a abordat pe președintele ceh la o secție de votare din Praga, numindu-l „tîrfa” lui Vladimir Putin.
Incidentul a generat imediat glume pe seama liderului ceh, una dintre ele spunînd că Zeman și-a concediat gărzile de corp din cauză că, oprind-o cu forța pe activista FEMEN, el n-a reușit să-i atingă bustul dezgolit.
