Linkuri accesibilitate

Alina Andronache: „Cu cât mai mult vorbim despre funcții foarte mari,o bună parte din societate susține un bărbat”


Alina Andronache

Alina Andronache („Parteneriatul pentru Dezvoltare”) arată că majoritatea moldovenilor preferă femeile ca „micromanageri” dar vrea bărbați în funcțiile de mare responsabilitate.

Din totalul de 3761 de candidați la funcția de primar în alegerile locale de duminică, 20 octombrie, doar 27 la sută sunt femei. În privința aspiranților la mandatul de consilier, lucrurile sunt mai echilibrate – femeile reprezintă peste 45 la sută. Chiar și așa, circa 30 la sută dintre alegători spun sociologilor că preferă în funcția de consilier, de exemplu, un bărbat. Ce spun aceste cifre despre societatea Republicii Moldova din perspectiva egalității de gen? Invitata interviului matinal la Radio Europa Liberă este Alina Andronache, specialistă în relații publice și advocacy la Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”.

Alina Andronache despre cote pentru femei în politică și inegalitatea între genuri
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:58 0:00
Link direct


Europa Liberă: Subreprezentare evidentă a femeilor și în aceste alegeri locale generale, în special când este vorba de aspiranții la funcția de primar. Invocam, doamnă Andronache, date oficiale potrivit cărora femeile în cursa pentru funcția de primar constituie doar 27 la sută... Explicația Dvs. care ar fi?

Alina Andronache: „Atunci când am lansat primul raport de monitorizare a alegerilor din perspectiva egalității de gen, am început cu percepțiile societății față de anumite persoane care candidează și anume care sunt preferințele alegătorilor de a susține o femeie sau un bărbat într-o anumită funcție.

Cu cât mai mult ne ridicăm și vorbim despre funcții foarte mari,între 30-40%, foarte clar și ferm răspund că ar susține un bărbat în această funcție...”


Acest studiu l-am făcut în anul 2016 – Barometrul – de gen care a fost cel mai mare studiu cu privire la implicarea femeilor și bărbaților în procesul decizional și acest studiu ne-a arătat că cu cât e mai mică funcția, o bună parte din societate spune că e indiferent cine candidează, dar mai mult ar prefera femeile, ca de exemplu, la Consiliul de părinți, în calitate de directoare de școală, de grădiniță... Atunci când vorbim de funcții cu răspundere deja – consilieră, președintă de raion – observăm că crește numărul celor care spun foarte exact că ar susține un bărbat în această funcție. Cu cât mai mult ne ridicăm și vorbim despre funcții foarte mari, funcții decizionale în stat, ca de exemplu, deputat, primar, președinte, o bună parte din societate, între 30-40%, foarte clar și ferm răspunde că ar susține un bărbat în această funcție...”

Europa Liberă: Și cum se explică această predispoziție, această opțiune, să spunem așa?

Alina Andronache: „Anul acesta, în toiul campaniei electorale, cei de la Primăria Mea au făcut încă un sondaj și vedem că practic nu s-a schimbat nimic [din 2016]. Răspunsurile alegătorilor sunt aceleași. Oamenii răspund că în funcția de primar și consilier ar susține mai degrabă un bărbat decât o femeie, și un fapt curios e că acest răspuns nu are o anumită categorie de oameni care preferă acest lucru. Vedem că acest răspuns îl dau oamenii indiferent de vârstă, adică de la 18 ani până la 65, și indiferent de studiile pe care le au. Adică, majoritatea în funcții decizionale ar susține mai degrabă un bărbat decât o femeie...”

Europa Liberă: Inclusiv femeile?

Alina Andronache: „Da. În acest raport am lansat și [categoria] bărbat / femeie pe vârste și observăm că și femeile răspund așa. Deși, în raportul între bărbați și femei care răspund la această întrebare că ar prefera un bărbat, bărbații sunt mai mulți.”

Europa Liberă: Vorbind de raportul de gen în privința candidaților pentru funcția de consilieri. Aici lucrurile par mai echilibrate. Asta e datorită prevederilor explicite ale legii care potrivit cărora „listele candidaților pentru alegerile parlamentare și locale vor fi întocmite respectându-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe”?

Alina Andronache: „Da. Plus, pe lângă cotă, anul acesta partidele sunt obligate să respecte și prevederi de plasament, ceea ce înseamnă că la fiecare zece locuri trei trebuie să fie de sex opus. Noi încă nu am dat datele oficiale cu privire la reprezentarea femeilor și a bărbaților la consilii locale și raionale, dar din datele preliminare vedem că într-adevăr numărul femeilor care candidează la aceste funcții a crescut.

Pe lângă cotă, anul acesta partidele sunt obligate să respecte și prevederi de plasament, ceea ce înseamnă că la fiecare zece locuri trei trebuie să fie de sex opus.


Cu siguranță, această creștere se datorează prevederilor de cotă dublă. Dacă nu erau aceste prevederi, dacă să comparăm cu rezultatele la cine candidează pentru funcția de primar, observăm că nu se grăbesc partidele să desemneze femei. În experiența mea, dacă nu ar fi aceste prevederi, partidele nu s-ar grăbi să plaseze femeile nici la consiliile raionale și locale.

De ce era nevoie și de aceste prevederi de plasament? Fiindcă celelalte scrutine electorale ne demonstrau că de fapt, chiar dacă se regăseau femei pe liste, ele erau puse la coada listei, respectiv, nu dețineau funcții după alegeri, nu erau în locuri câștigătoare sau trecătoare. Faptul că acum avem aproximativ 45% de femei care candidează la funcția de consilier ne demonstrează că nu doar cota ne-a ajutat, dar și prevederile de plasament, pentru că cu siguranță datorită prevederilor de plasament după alegeri vom vedea și o creștere a femeilor care dețin această funcție. Cu regret, noi încă șchiopătăm la capitolul de maturitate a societății de a susține un candidat, indiferent de gen, să punem accent pe abilități. Și, probabil, dacă nu adoptăm niște măsuri, noi nu vom avea o reprezentare echitabilă foarte curând. În primul raport, am făcut o prognoză. Am calculat ultimele tendințe de creștere a numărului femeilor-candidate la funcția de primar și am prognozat pentru următorii zece ani. Prognoza ne-a arătat că abia în 2031 noi vom ajunge la o maturitate de a avea 40% de femei-candidate la funcția de primar.”

Europa Liberă: Totuși, chestionările arată că circa 30 la sută din alegători preferă ferm un bărbat în funcția de consilier, de exemplu. O cifră aparent mică față de restul pentru care „nu contează” genul... Ați remarcat și Dvs. însă că aceste 30 la sută trebuie să îngrijoreze... De ce?

Alina Andronache: „Pentru că 30% din oameni spun foarte exact că pentru ei contează genul și nu abilitățile, viziunea, programa electorală, experiența, nimic, contează mai mult genul decât toate celelalte. Deși, un alegător ar trebui să se ghideze în primul rând după ce abilități are această persoană, experiență, ce viziuni are și ce vrea să facă după ce va obține această funcție.

30% din populație spun că indiferent ce experiență ai tu, ce abilități, CV, ce viziuni ai tu, dacă ești bărbat – ești votat, dacă ești femeie – nu ești votată


De ce spuneam că e îngrijorător? Pentru că 30% din populație spun că indiferent ce experiență ai tu, ce abilități, CV, ce viziuni ai tu, dacă ești bărbat – ești votat, dacă ești femeie – nu ești votată. Și asta ne demonstrează că noi încă avem o societate stereotipizată, că în societatea din Republica Moldova mai există rolurile de gen, în care se crede că bărbatul este cel care conduce, iar femeia este cea care trebuie să se ocupe de creșterea și îngrijirea copiilor, și acest lucru observăm că nu se schimbă pe parcursul anilor, deși se depune un efort enorm de a schimba această percepție.”

Europa Liberă: Cum explicați faptul că, având doamne în fruntea guvernului și parlamentului, cel puțin, cifra aspiranților la funcția de primar este cum este și în aceste alegeri locale?

Alina Andronache: „Desigur, ca noi să schimbăm această percepție avem nevoie de mai multe femei în funcții. Avem abia de trei, aproape patru luni mai multe femei în guvern și parlament și dacă o să observați foarte atent presiunea societății este mult mai mare. Eu am observat că s-a intensificat și discursul de ură față de femei, îndeosebi în politică, și asta ne-o demonstrează și colegii de la Promo-LEX. Asta ne arată că totuși oamenii sunt foarte rezistenți atunci când e o femeie în funcție și foarte atent monitorizează activitatea acestor femei.

Eu am observat că s-a intensificat și discursul de ură față de femei, îndeosebi în politică.


Ca oamenii să se obișnuiască cu faptul că femeile pot conduce și reușesc să conducă, să schimbe lucrurile, trebuie să treacă timp. Tot Barometrul de gen ne demonstrează că în localitățile în care o femeie este o primară, societatea spune că este mult mai mulțumită de lucrurile care se întâmplă în această localitate. Ba mai mult, în localitățile în care a fost o femeie la un mandat la conducere, la următorul mandat ea câștigă încă o dată. Ceea ce ne demonstrează că femeile reușesc, ele se descurcă cu această funcție și noi, pur și simplu, ar trebui să lăsăm toate stereotipurile și etichetele pe care le avem față de cine ar trebui să conducă.”

Europa Liberă: Chișinău, Bălți... Locurile poate cele mai puțin prietenoase față de femeile care ar aspira la funcția de primar sau de consilier ... Este mediul urban mai expus prejudecăților, stereotipurilor legate de femei și capacitățile acestora sub aspect politic, administrativ?

Alina Andronache: „Atunci când analizăm și monitorizăm alegerile din perspectiva egalității de gen, monitorizăm foarte atent care este dinamica și anume unde candidează femeile, în ce localități, care este răspunderea lor, care este numărul alegătorilor și locuitorilor în aceste localități. Ceea ce am observat noi și am inclus în acest raport, e că cu cât e mai mare circumscripția, cu atât mai puține femei-candidate avem.

Partidele nu se grăbesc să înainteze la funcții foarte mari femeile, funcții cu răspundere mai mare, dar nici femeile nu prea au curajul de a candida în funcții foarte mari.


Cu cât e mai mică localitatea, acolo sunt mai multe femei care candidează și practic reușesc să dețină această funcție. Acest lucru demonstrează de fapt în primul rând că partidele nu se grăbesc să înainteze la funcții foarte mari femeile, funcții cu răspundere mai mare, în al doilea rând, nici femeile nu prea au curajul de a candida în funcții foarte mari. Noi știm foarte bine ce bătălie crudă se dă în Chișinău, de exemplu, și ce campanie murdară, aș spune eu, și nu campanie bazată pe idei, dezbateri, programe electorale, viziuni, și probabil lucrul acesta cumva influențează. Noi am încercat să vedem unde se regăsesc aceste 27 de femeie-candidate la funcția de primar și am observat că majoritatea se regăsesc în localități mici și asta ne arată, de fapt, că mai avem de muncit ca femeile să candideze și în localități mari.


Noi credem că trebuie să continue toate programele de abilitare și dezvoltare a femeilor, a abilităților lor și trebuie de lucrat paralel foarte mult cu societatea, de a scăpa de aceste stereotipuri care sunt foarte înrădăcinate la noi în societate.”

XS
SM
MD
LG