Linkuri accesibilitate

Alina Cebotari (activistă): „Trăim într-o societate în care femeile continuă să fie discriminate”


Alina Cebotari, platforma Egalitate de Gen, Chișinău.

Consiliul Egalității a cerut mai multor politicieni să-și ceară scuze pentru remarci sexiste, mai ales în timpul campaniei electorale, dar a fost ignorat. Fără nici o consecință.

De la începutul acestei luni, Consiliul Egalității a recomandat la cel puțin trei politicieni să-și aducă scuze publice pentru declarații sexiste și instigatoare la ură ce le vizează, în două cazuri, pe actuala președintă Maia Sandu și într-un caz pe fost candidată la funcția de președintă – Violeta Ivanov. Politicienii de la care se așteaptă scuze publice sunt foștii președinți Igor Dodon și Vladimir Voronin și primarul de Bălți, Renato Usatîi. Niciunul nu a dat curs recomandării. Discutăm despre consecințele nefaste ale discursului de ură și instigator la discriminare alături de activista pentru drepturile femeilor, Alina Cebotari, din partea Platformei Egalitate de Gen.

Alian Cebotari, platforma Egalitate de Gen
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:02 0:00
Link direct

Alina Cebotari: „Din păcate, politicienii nu au adus nicio scuză publică până la momentul de față.”

Europa Liberă: Dar cum vă explicați atitudinea și poziția celor trei politicieni?

Alina Cebotari: „Eu cred că atât poziția politicienilor, cât și discursurile pe care le-au avut în cadrul alegerilor reflectă, de fapt, stereotipurile și violența împotriva femeilor în societate, pentru că, din păcate, trăim într-o societate în care femeile continuă să fie discriminate, continuă să fie marginalizate și continuă să fie atacate inclusiv de către politicieni și politiciene în cadrul alegerilor doar pentru faptul că sunt femei. Pentru mine asta este o lipsă de profesionalism, în primul rând, pentru că atunci când politicienii și politicienele nu au argumente pline de substanță, pentru că în cadrul dezbaterilor noi ascultăm argumentele acestor persoane care vor să acceadă într-o funcție importantă în stat și ei sau ele recurg la astfel de discursuri pentru a atrage atenția și pentru a câștiga, să zicem, un avantaj, pentru că cunosc că astfel de discursuri care promovează ura au impact și ajung la oameni, din păcate.

Atitudinea inclusiv a politicienilor care ignoră deciziile Consiliului Egalității, dar și reacția societății civile, demonstrează, de fapt, cât de misogini sunt acești politicieni.”

Europa Liberă: Alina, unii ascultători ar putea să nu știe ce înseamnă un discurs sexist sau mai degrabă să nu știe cum să-l depisteze. Ce le-ați spune?

Alina Cebotari: „Un discurs sexist este o exprimare care nu-i neapărat să fie o exprimare verbală, poate fi chiar și o imagine care are drept scop să umilească o persoană doar pe baza sexului acesteia. Deci, în acest context despre care noi vorbim acum, scopul politicienilor a fost să umilească nu doar candidatele la funcția de președintă, dar și grupul pe care aceste femei îl reprezintă, adică femeile în general, pentru că de cele mai multe ori, din păcate, femeile sunt afectate de discursul de ură sexistă și asta o demonstrează chiar rapoartele și statisticile pe care noi le avem, inclusiv din partea societății civile.”

Europa Liberă: Și totuși, declarațiile sexiste și instigațiile la ură vin de la foști președinți, de la un actual primar, deci tocmai de la cei care ar trebui să fie un model de comportament? Ce consecințe poate avea o asemenea atitudine, ținând cont de faptul că pentru mulți acești politicieni sunt modele de urmat?

Alina Cebotari: „Acești politicieni ar trebui să fie niște modele de urmat și este foarte grav că ei au astfel de discursuri, pentru că, în primul rând, asta este o încălcare a drepturilor omului, or aleșii poporului sau alesele poporului sunt obligați moral, dar și legal să reprezinte interesele oamenilor și să apere drepturile lor, și să nu recurgă la acest tip de discurs. Consecințele pot fi multe, de fapt, dar ele cumva au mereu la bază discriminarea femeilor pentru faptul că sunt femei, cum spuneam și mai devreme.

Ca să vorbim un pic mai practic, o să aduc câteva exemple. Deci, în primul rând, femeile sunt descurajate de la implicarea activă în procesele de luare a deciziilor. Ele rămân în continuare preponderent în domeniile profesionale care nu presupun luare de decizii, astfel fiind excluse din deciziile care le afectează până la urmă viața, pentru că femeile reprezintă mai mult de jumătate din populația Republicii Moldova. În momentul în care femeile nu sunt reprezentate în parlament, în consiliile raionale, în primării, dar și în companii private, vocea lor nu este auzită, nu este ascultată, ele nu-și pot reprezenta interesele ca să fie luate decizii care să corespundă necesităților. Și astfel de discursuri sexiste încă o dată reprezintă un obstacol pentru femei, pentru că până la urmă femeile comparativ cu bărbații nu trebuie să-și demonstreze doar cât de profesioniste sunt, dar ele au și povara asta de a demonstra cât de capabile pot fi fiind femei, ceea ce este absurd, pentru că sexul unei persoane, de fapt, nu are nicio legătură cu profesionalismul acesteia.

O altă consecință a discursului sexist este încurajarea și justificarea violenței împotriva femeilor, pentru că atunci când femeile sunt catalogate drept „păpuși”, cum s-a întâmplat în una dintre cauzele despre care vorbim astăzi, „păpuși” sau ființe neînsuflețite care nu pot să ia decizii, nu pot să vorbească, ele sunt percepute în societate ca niște obiecte de cele mai multe ori și, din păcate, sunt considerate în Republica Moldova, și asta o spun sondajele, ele sunt considerate o proprietate a bărbaților. Or, asta în contextul în care 73% de femei din Republica Moldova au fost sau sunt supuse violenței din partea unui bărbat este extrem de grav. Și ultima consecință despre care vreau să vorbesc, lista poate fi mult mai lungă, dar o să mă opresc aici, este că discursul sexist poate avea efecte negative chiar și asupra sănătății femeilor, atât fizice, cât și mintale, pentru că discursul de ură înseamnă umilire, înseamnă o povară suplimentară, deci un efort fizic și mintal suplimentar pentru femeile care vor să acceadă într-o funcție publică, de exemplu, vor să devină președinte. Și este demonstrat că discursul de ură care duce la marginalizare, la discriminare poate cauza de la depresie până la cele mai grave cazuri, la sinucidere. Deci, chiar cred că este important să avem grijă de ceea ce spunem, pentru că cuvintele chiar pot – nu vreau acum să par fatalistă –, dar chiar pot și omorî, uneori.”

Europa Liberă: Săptămâna trecută în parlament am auzit declarații care par la prima vedere binevoitoare sau nevinovate, că dna X sau Y este mai bărbătoasă decât toți bărbații din plen. Probabil cel care a formulat această idee nu a avut intenție rea, totuși, indirect, ce mesaje transmit, de fapt, asemenea declarații?

Alina Cebotari: „La prima vedere, acesta poate părea un compliment atunci când se spune despre o femeie că ea este mai bărbat decât alți bărbați. Însă acesta nu este nicidecum un compliment, ci din contra este o ofensă la adresa femeilor și, în special, la adresa capacităților profesionale, pentru că se creează impresia că o femeie, fiind femeie, nu poate fi profesionistă și este nevoie să fie comparată cu un bărbat ca să fie lăudată pentru reușitele ei. De multe ori aduc acest exemplu când vorbesc despre egalitatea de gen.

Alina Cebotari, platforma Egalitate de Gen, Chișinău.
Alina Cebotari, platforma Egalitate de Gen, Chișinău.

Atunci când se face o asociere cu un bărbat în general, nu doar în acest context, conotația de cele mai multe ori este una pozitivă, însă atunci când un bărbat este asociat cu o femeie, în majoritatea cazurilor are o conotație negativă.

Despre discursul sexist se vorbește foarte mult, deci nu mai putem spune că este o noutate.

Deci, de fiecare dată aceste asocieri cu o femeie sunt făcute pentru a ridiculiza sau pentru a supăra, a ofensa oponentul sau o persoană și asta tot foarte mult vorbește, de fapt, despre care este situația femeilor în Republica Moldova, cum sunt percepute femeile în Republica Moldova, însă în cadrul parlamentului astfel de expresii cred că nu mai pot fi tolerate. Despre discursul sexist se vorbește foarte mult, deci nu mai putem spune că este o noutate, nu putem spune că nu este informație și cred că politicienii și politicienele au obligația morală, dar și legală de a se informa și să acționeze în interesul tuturor, și să nu recurgă la astfel de discursuri care sunt extrem de nocive și, mai ales, că noi, societatea civilă, de fiecare dată, dar și mass-media atunci când o face atenționează aceste persoane și spune: nu, asta nu este OK, acesta este discurs de ură sau discurs sexist.”

Europa Liberă: Alina, ați menționat politicieni și politicienele. Deci, să înțeleg că nu doar bărbații, dar și femeile promovează discursuri sexiste împotriva femeilor?

Alina Cebotari: „Din păcate, da, când vorbesc despre asta, spun că femeile tot trăiesc și cresc în această societate care este sexistă din start. Și atunci, femeile care cresc în această societate și aud asta zilnic despre alte femei, că femeia este slabă, că femeia nu poate să aibă o funcție de conducere, că femeia trebuie să șadă la bucătărie este clar că ele tot internalizează acest dispreț, acest sexism. Și atunci, per total, eu nu fac o diferențiere între femei și bărbați, pentru că îmi dau seama că noi toți creștem în această societate, dar în momentul în care aceste femei ajung să fie alese, ajung să ne reprezinte, eu cred că la fel ca și bărbații trebuie să aibă grijă cu privire la ceea ce spun, ce vorbesc și trebuie să nu recurgă la astfel de discursuri.

Mi-aș dori foarte mult ca femeile să reprezinte și să aibă curajul de a fi vocea femeilor.

Și mai mult, eu mi-aș dori foarte mult ca femeile să reprezinte și să aibă curajul de a fi vocea femeilor, pentru că cine dacă nu noi, femeile, putem să cunoaștem necesitățile pe care noi le avem?”

Europa Liberă: După ce a validat rezultatul scrutinului electoral, Curtea Constituțională a cerut deputaților printr-o adresă să adopte mecanisme de control și de sancționare promptă pentru prevenirea și combaterea discursurilor bazate pe ură, inclusiv pe rețele sociale. Din câte cunosc, din 2016, apărătorii pentru drepturile omului încearcă să promoveze un proiect de lege care ar pedepsi eficient discursurile instigatoare, dar acel proiect a trecut doar de prima lectură și a rămas înghețat în parlament. Aveți vreo explicație de ce se tergiversează adoptarea acestei legi deja cinci ani aproape?

Alina Cebotari: „Eu cred că, în primul rând, nu există voință de a crea un astfel de mecanism care, în mod logic, dacă e să ne gândim, ar trebui să sancționeze chiar persoanele care ar adopta această lege. Deci, pentru că tot acei politicieni și politiciene care sunt autorii sau autoarele discursului de ură ar trebui să ridice mâna și să voteze o astfel de lege. Dacă e să ne referim strict la discursul sexist și violența împotriva femeilor, atunci de foarte multe ori inițiativele care au menirea să susțină drepturile femeilor sunt tergiversate, pentru că, iarăși, vorbim despre femei și atunci aici un exemplu este chiar și acea Convenție de la Istanbul. Și de ce se întâmplă asta? Din cauza stereotipurilor și această marginalizare a femeilor sau discriminare a femeilor în societate, inclusiv, nu în ultimul rând, lipsa femeilor din procesele decizionale. Iar dacă femeile lipsesc din aceste procese decizionale, cu siguranță noi nici nu putem să ne așteptăm să avem inițiative sau legi care să corespundă necesităților femeilor, pentru că efectiv vocile lor nu sunt auzite, nu sunt ascultate. Deci, aceasta este ceva ciclic, pentru că discursul sexist descurajează participarea femeilor în viața politică, iar dacă femeile nu participă în viața politică asta nu ajută cu siguranță la combaterea discursului sexist și, în general, la stoparea violenței împotriva femeilor.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG