Nu au trecut nici 48 de ore de cînd Angela Merkel a anunţat că nu va mai candida pentru funcţia de şefă a Uniunii Creştin-Democrate, că în 3 ani nu va mai candida nici pentru un mandat parlamentar şi că, după ce se va retrage, nu intenţionează să ocupe vreo funcţie politică.
Anunţul făcut într-un ton pragmatic, fără emoţionalitatea însoţită în astfel de momente în viaţa unor politicieni, i-a trezit imediat şi pe cei care în anii trecuţi au tot mîrîit şi i-au reproşat cancelarei, ba că a socialdemocratizat partidul, ba că a trădat valorile tradiţiei conservatorismului catolic-renan al republicii de la Bonn, înlocuindu-l cu un protestantism liberal de inspiraţie est-germană.
Decizia ei umanitară, de a primi, în 2015, refugiaţii - molestaţi de poliţia budapestană şi înfometaţi în peisajul alpin austriac - a stîrnit mînia contestatarilor ei din interiorul şi din afara partidului pe care l-a preluat după scandalul aşa ziselor „conturi negre” ale lui Helmut Kohl.
Decizia lui Merkel de a se retrage l-a trezit şi pe conservatorul Friedrich Merz, în vîrstă de 62 de ani, cel care între anii 2000 şi 2002 fusese preşedintele grupului parlamentar creştin-democrat şi care este cunoscut pentru concepţiile sale economice neo-liberale, în linii mari opuse economiei sociale de piaţă promovată de Merkel.
Afinităţi elective evidente cu ideile conservatoare ale Merz pot fi constatate şi la Jens Spahn, ministru al sănătăţii şi aspirant la funcţia de preşedinte al partidului, în vîrstă de 38 de ani.
Annegret Kramp-Karrenbauer, în vîrstă de 56 de ani, care a foşt şefa guvernului din Saarland, iar în prezent ocupă postul de secretar general al Uniunii Creştin-Democrate, este succesoarea ideală.
Ea ar administra moştenirea politică a lui Merkel fără să producă fisuri doctrinare şi fără să elimine dimensiunea liberal-umanitară impusă, treptat, în ultimii 18 ani.
Un alt candidat este Armin Laschet, în vîrstă de 57 de ani, în prezent prim ministru al land-ului Renania de Nord Vestfalia. El face parte din categoria politicienilor care întotdeauna erau leali faţă de linia politică a Angelei Merkel. Tocmai acest fapt nu-l recomandă drept succesor pentru aripa conservatoare a partidului care speră să preia conducerea.
Cel de-al cincelea candidat care a anunţat că intenţionează să devină lider al creştin-democraţilor germani este Matthias Herdegen, în vîrstă de 61 de ani. Herdegen este profesor pentru drept internaţional la Bonn şi nu a ocupat funcţii politice în cadrul partidului. Venind din afara structurilor administrative ale formaţiunii, şansele lui de a prelua funcţia lui Merkel, la congresul din decembrie, sînt destul de reduse.
În 2003, Herdegen a declanşat o controversă după ce a propus o reinterpretare, în cheie conservatoare, a primului articol din constituţia germană, unde se spune că „demnitatea umană este intangibilă”.
