Decizia a fost aprobată de Guvern pe 31 iulie și vizează aproape 43 de mii de funcții ocupate în sistemul medical. De salarii majorate va beneficia tot personalul medical, de la medicii conducătorii de spitale, până la infirmiere, precum şi șoferii de ambulanțe.
Pentru majorarea cu 30 la sută a salariilor de bază sunt prevăzute transferuri suplimentare de la bugetul de stat în valoare de peste 363 de mii de lei. Este doar prima etapă a majorărilor de salarii pentru lucrătorii medicali promisă de guvern. Un alt spor de 30 la sută este promis de la 1 ianuarie al anului viitor, după care în prima jumătate a anului 2021 să intervină încă o majorare de 40 la sută.
Lucrătorii din sistemul medical vor ridica primele salarii majorate la finele acestei luni, sau la începutul lui octombrie. Potrivit Regulamentului aprobat de Guvern un medic de familie cu o vechime în muncă de până la 10 ani ar urma să ia un salariu de bază cu 2150 de lei mai mare decât până acum. Pentru cei care au muncit între 10 și 20 de ani – leafa ar urma să crească cu 2340 de lei, iar pentru cei care au peste 20 de ani lucrați - cu 2500 de lei. Cu aproape 2000 de lei ar urma să crească şi salariile medicilor de la asistența medicală urgentă prespitalicească. Salariile acestora, funcţie de stagiu, ajung la aproape 9000 de lei. Salariile asistenților medicali din asistenţa medicală primară și asistența medicală urgentă prespitalicească vor fi, după majorare, de maxim 6510, iar a infirmierilor – de 3760 de lei. Salariile conducătorilor de spitale şi medicilor şefi, categoriile cel mai bine remunerate, variază între 10 mii şi până la aproape 21 de mii de lei.
Cum își motivează generozitatea cabinetul de miniștri? În hotărârea guvernului scrie că majorările de salarii pentru lucrătorii din sistemul medical au fost aprobate în contextul „desfășurării acțiunilor dedicate Anului Lucrătorului Medical decretat de şeful statului” şi pentru „motivarea corespunzătoare a angajaților din sistemul medical”. Se mai precizează că medicii şefi de departamente vor beneficia în continuare de suplimente de performanţă la salarii, inclusiv de sporuri de până la 100 de procente la salariu pentru acordarea asistenţei medicale pacienţilor cu Covid-19.
Înainte ca să fie aprobate de Guvern în ziua de 31 iulie, majorările salariale au fost anunţate de preşedintele Igor Dodon căruia opoziţia, dar şi unii experţi i-au reproşat că încearcă să folosească adaosul salarial atât de necesar în contextul crizei pandemice în scopul de a-și fortifica popularitatea mult înainte ca persoanele să fi primit banii promiși.
Aceste majorări au o legătură cu campania electorală
Fosta ministră a sănătății în Guvernul Sandu, Ala Nemerenco, întrevede şi ea o tentă electorală a acestor majorări salariale, despre care se discută de câteva luni, dar au intrat în vigoare abia în septembrie: „Dacă aţi decis această majorare, oferiți-o imediat din luna iulie, sau august. Este Covid-ul, instituţiile sunt suprasolicitate, medicii de asemenea. Faptul că nu s-au plătit din vară deja presupune că aceste majorări au o legătură cu campania electorală fiindcă din moment ce un guvern doreşte să majoreze imediat din luna următoare.”
Ala Nemerenco spune că majorările de salarii sunt binevenite, numai că insuficiente pentru a motiva personalul medical:
„30 de procente calculaţi în bani reali nu reprezintă nici o motivaţie. Salariile medicilor sunt atât de joase în general şi s-au majorat în ultimii ani atât de puţin şi nesubstanţial doar cu mici procente şi au crescut pe parcurs doar puţin şi nu cred că pot să fie o motivaţie serioasă pentru a ţine medicii acasă. salariile în medicină trebuie majorate mult mai mult. noi suntem rămaşi în urmă enorm de mult de nişte salarii cât de cât adecvate ceea ce va motiva neapărat oamenii nu să rămână, dar să plece. Cu atât mai mult că acum criza sanitară este una eminentă pe întreg teritoriu Europei şi de cadre medicale au nevoie mai multe ţări care plătesc salarii cu mult mai bune.”
Majorarea salariilor pentru lucrătorii medicali cu 30 la sută începând din septembrie este doar prima treaptă promisă de autorităţi. Un alt spor de 30 la sută ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021, după care în următoarele șase luni e promisă încă o majorare de 40 la sută. Experţii pun însă la îndoială că Guvernul îşi va putea onora promisiunea de a continua sporurile făgăduite înainte de alegeri prezidențiale. Şi asta pentru că deficitul bugetar este în creştere, iar negocierile cu Fondul Monetar Internaţional care ar urma să aprobe la mijlocul lunii septembrie o înțelegere care poate oferi guvernului de la Chișinău acces la împrumuturi de aproximativ 550 de milioane de dolari, timp de trei ani, sunt deocamdată incerte. Iar fără un acord cu FMI, experţii atenţionează că R. Moldova riscă să nu mai poată accesa nici asistenţa de 100 de milioane de euro din partea UE.
