Linkuri accesibilitate

Bătălia pentru CSM (II). Semne de întrebare privind vânzarea unor apartamente, terenuri și studiile copiilor peste hotare


De la stânga la dreapta, judecătorii Vitalie Stratan, Iurie Bejenaru și Anatolie Țurcan

Judecătorii Vitalie Stratan, Anatolie Țurcan și Iurie Bejenaru au fost audiați de comisia pre-vetting și așteaptă acum deciziile acesteia.

Europa Liberă relatează cine dintre acești candidați la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a vândut cu 300.000 de lei un teren primit gratuit de la stat și cine a evitat să răspundă în scris la întrebările comisiei.

Judecătorul Vitalie Stratan: întrebări suscitate de imobile și 18.000 de euro pentru studiile copiilor

Vitalie Stratan, candidat pentru funcția de membru CSM
Vitalie Stratan, candidat pentru funcția de membru CSM

Vitalie Stratan și-a început activitatea în calitate de procuror în anul 1996, iar în 2008 a devenit judecător. În 2017, a fost numit în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău. Stratan a fost unul dintre vicepreședinții care, în vara anului 2019, au fost înlăturați din funcție în urma plângerii judecătorului Mihai Murguleț, care a acuzat presiuni din partea conducerii.

Deși Murguleț nu s-a referit explicit la Stratan în plângerea sa, CSM a decis să-i înlăture din funcție pe toți vicepreședinții Judecătoriei Chișinău. În iulie 2019, decizia a fost anulată de Curtea de Apel și ei au revenit în funcții.

Potrivit ultimei declarații cu privire la venituri și interese, Stratan a avut în 2021 un salariu de judecător de 333.400 de lei (27.700 de lei lunar), precum și 27.300 de lei pentru munca în cadrul Institutului Național al Justiției. Magistratul deține cu titlu de proprietate o casă cu o suprafață de 116,9 metri pătrați, cu un teren adițional de 0,04 ha, cumpărate în 2018 cu 1,2 milioane de lei. În anul 2000, soția judecătorului a primit ca donație de la părinți un apartament cu suprafața de 50,2 m.p. În declarație, judecătorul a indicat o valoare a apartamentului de 321.500 de lei. Lui îi mai aparține o treime dintr-un apartament cu o suprafață de 61,4 m.p, în valoare de 30.600 de lei (imobilul este situat în afara Chișinăului).

Familia judecătorului dispune de un automobil Renault Scenic (produs în 2009), cumpărat în 2013 la un preț de 100.000 de lei, și de un garaj cu suprafața de 32 m.p. și valoarea de 35.600 de lei.

Comisia pre-vetting a avut întrebări cu privire la imobilele deținute de judecător. Astfel, potrivit datelor comisiei, în 2014, magistratul a cumpărat la un preț preferențial un apartament cu suprafața de 66 m.p. pentru care a plătit 450.000 de lei. Familia nu a trecut cu traiul în el, ci l-a vândut.

Comisia a menționat că, potrivit spuselor lui Stratan, el ar fi luat cu împrumut de la rude 200.000 de lei pentru cumpărarea unui apartament, dar nu există niciun contract de împrumut. În plus, potrivit serviciului fiscal, veniturile rudelor magistratului nu le permiteau să-i acorde ca împrumut o astfel de sumă. Stratan a indicat acest împrumut în declarația de venituri pentru 2014, fără a-l mai menționa ulterior, deși nu a returnat banii.

Judecătorul a spus că a luat împrumutul de 200.000 de lei de la socri și că, din acest motiv, nu a fost întocmit un contract. Stratan a explicat că socrul său este conducătorul unui cabinet stomatologic și că dispune de suficiente venituri. El a mai explicat că nu s-a mutat în apartamentul cumpărat la un preț preferențial, deoarece a considerat că acesta nu era de natură să-i îmbunătățească suficient condițiile locative.

Comisia i-a mai cerut magistratului să explice de ce în 2014 discrepanța dintre veniturile sale și cheltuieli a constituit 289.000 de lei. Comisia – a presupus judecătorul – ar fi considerat că el a achitat întregul preț pentru apartamentul cumpărat preferențial, pe când el a achitat în 2014 doar 200.000 de lei, iar suma întreagă ar fi achitat-o abia în 2018.

Comisia a cerut răspunsuri și la întrebările privind cumpărarea casei, în 2018. Membrii acesteia au făcut referiri la investigații jurnalistice, potrivit cărora, casa poate fi evaluată nu la 1,2 milioane de lei, cum a fost indicat în declarație, ci la circa 1,9 milioane, în condițiile în care vecinii săi vând o casă asemănătoare la un preț de 3 milioane de lei. Stratan a menționat că, de fapt, casa cumpărată fusese în delăsare și necesita o reparație substanțială. El a subliniat că a plătit pentru casă numai 240.000 lei, obținuți din vânzarea apartamentului, iar restul 960.000 i-a luat ca împrumut de la o bancă, credit pe care îl va achita până în 2033.

De asemenea, comisia a constatat că, în perioada 2012-2022, judecătorul a cheltuit 18.000 de euro pentru studiile copiilor săi într-o școală privată. Judecătorul nu a prezentat comisiei documente despre aceste plăți, iar informațiile au fost obținute de comisie de la școala respectivă. Stratan a explicat că a beneficiat de ajutorul rudelor pentru aceste plăți și, din acest motiv, nu dispune de documente confirmative. El a mai adăugat că inițial plata pentru studii a fost de 100 de euro lunar, iar apoi s-a majorat până la 200.

Judecătorul Anatolie Țurcan: întrebări fără răspunsuri

Anatolie Țurcan, candidat pentru funcția de membru CSM
Anatolie Țurcan, candidat pentru funcția de membru CSM

Anatolie Țurcan și-a început cariera de judecător în anul 1992, iar în 2003 și-a continuat activitatea la Curtea de Apel Chișinău. În 2016, el a devenit judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ). De asemenea, din 2009 până în 2017, a fost membru al CSM.

Potrivit ultimei declarații de venituri, în 2021 Țurcan a avut un salariu de 400.800 de lei (33.500 de lei pe lună) și o pensie de 892.900 de lei. În 2021 el a obținut ca CSJ să dispună reevaluarea pensiei sale cu începere din 2015. Conform declarației de venituri și interese, pentru 2020 el a primit o pensie de 162.200 de lei. Judecătorul deține o casă cu o suprafață de 220 m.p. pe care a cumpărat-o în 2004 pentru 1,5 milioane de lei. De asemenea, judecătorul se folosește pe procură de un automobil Mercedes 350 CDI.

Comisia pre-vetting a remarcat că Țurcan nu a răspuns în scris la întrebările sale. Judecătorul a spus că este gata să dea răspunsuri verbale: „Ca om foarte ocupat, nu pot substitui activitatea comisiei independente...”. Președintele comisiei, Herman von Hebel, nu a considerat răspunsul convingător. El a formulat 10 întrebări pe care comisia le are față de judecător.

Herman von Hebel s-a referit, bunăoară, la automobilul cu care circulă Țurcan și care valorează 450.000 de lei. Comisia a constatat că această sumă depășește veniturile rudei care i-ar fi oferit automobilul în folosință. Alte întrebări se refereau la costul studiilor unuia dintre copiii magistratului peste hotare, precum și la averea ce i-ar fi fost dăruită. Țurcan a propus comisiei să solicite informații direct din Europa, unde locuiește fiul său: „Eu nu-l voi obliga pe fiul meu să-mi explice mie, ca tată, cu ce se ocupă”. El a mai spus că nu intenționează „să desfășoare o anchetă împotriva rudelor sale”. Judecătorul a asigurat comisia că și-a dezvăluit onest toate veniturile.

Apoi, Herman von Hebel a declarat că Țurcan nu s-a folosit de posibilitatea de a da răspunsuri în scris, motiv pentru care el a decis să încheie convorbirea în cadrul comisiei. Țurcan l-a acuzat de atitudine părtinitoare și a cerut recuzarea lui. Solicitarea a rămas fără răspuns.

Judecătorul Iurie Bejenaru: întrebări privind vânzarea unui teren

Iurie Bejenaru, candidat pentru funcția de membru CSM
Iurie Bejenaru, candidat pentru funcția de membru CSM

Judecător din 1994, Iurie Bejenaru a devenit președinte al Judecătoriei Buiucani în 2004, iar în 2008 – judecător al CSJ.

Potrivit ultimei declarații despre venituri și interese, în 2021 el a acumulat un salariu de 262.900 de lei (21.900 de lei lunar). Soția lui a primit un salariu de la Autoritatea Aviației Civile de 532.700 de lei (circa 44.300 de lei lunar).

În 2016, familia judecătorului a primit ca moștenire o jumătate de casă, cu o suprafață de 101 m.p. De asemenea, judecătorul are un automobil Mercedes ML 350 CDI (anul de producție 2011), pe care l-a cumpărat în 2016 cu 520.000 de lei.

Comisia a avut întrebări în legătură cu faptul că, în 2007, Bejenaru a primit gratis de la consiliul orășenesc Durlești un teren. Judecătorul a cerut terenul în baza programului de îmbunătățire a condițiilor locative ale judecătorilor. Peste 9 ani, el a vândut terenul, pe care nu a mai construise nimic, cu 300.000 de lei. Răspunzând unei întrebări a comisiei dacă această faptă a fost etică, Bejenaru a răspuns că a avut „obligația morală” să asigure familia sa cu o locuință.

Comisia a menționat, de asemenea, că au fost deschise două dosare penale în legătură cu faptul că în Durlești 114 persoane au obținut drept de proprietate asupra unor terenuri, dar Bejenari a replicat că nu a fost implicat în niciunul dintre dosare.

El a mai povestit că în 2010 a avut nevoie de bani pentru tratament medical, motiv pentru care nu a putut să-și construiască o casă. Apoi, a primit ca moștenire o jumătate din casa părinților și nu a mai fost nevoie să-și cumpere o locuință.

Alte întrebări ale comisiei țineau de faptul că, în 2019, fiul său a declarat 60.000 de euro și 21.000 de dolari în calitate de cadou de nuntă, iar 40.000 de euro – în calitate de cadou la botezul fiului. Comisia s-a interesat de ce judecătorul nu a indicat în declarația de venituri și faptul că a cheltuit peste 313.000 de lei pentru organizarea nunții fiului său și încă 4.000 de euro pentru închirierea spațiului pentru nuntă. Judecătorul a spus că nu a inclus aceste cheltuieli în declarație din greșeală, dar că a informat despre asta comisia.

Totodată, comisia a constatat că judecătorul a emis câteva decizii în dosare în care apărarea era reprezentată de avocați cunoscuți de-ai lui (deciziile au fost în favoarea apărării). Bejenaru a răspuns că, într-un dosar, nu a știut că apărarea este reprezentată de un prieten de-al său. În cel de-al doilea, judecătorul a remarcat că avocatul nu îi era prieten, ci era doar „o cunoștință”. De asemenea, el a menționat că CSJ a emis decizii „în favoarea legii, ci nu a avocatului sau a clientului”.

În 2022, comisia a audiat 21 de candidați. Doar trei dintre ei au primit deja verdictul, iar restul așteaptă încă deciziile. Comisia a comunicat că audierile celorlalți candidați se vor relua anul viitor. În afară de judecători, comisia urmează să audieze 12 reprezentanți ai societății civile care candidează pentru funcția de membru al CSM.

După ce își va anunța deciziile în privința tuturor candidaților la funcția de membru al CSM, comisia va proceda la verificările candidaților pentru Consiliul Superior al Procurorilor. Europa Liberă va continua să urmărească modul în care se desfășoară preselecția candidaților pentru funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

XS
SM
MD
LG