Linkuri accesibilitate

Bătălia pentru CSM (V). Semne de întrebare privind conturi nedeclarate, o locuință la preț redus și o pedeapsă disciplinară


Judecătorii Ecaterina Buzu, Nicolae Șova și Sergiu Caraman.

După ce comisia pre-vetting a respins candidaturile a cinci judecători, alți 13 candidați la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii așteaptă încă o decizie. Europa Liberă se oprește astăzi la un nou set de candidați de pe lista de așteptare: Sergiu Caraman, Nicolae Șova și Ecaterina Buzu.

Judecătorul Sergiu Caraman: conturi nedeclarate

Sergiu Caraman și-a început activitatea ca judecător la Judecătoria Florești în 2012. În 2018, a fost transferat la Judecătoria Criuleni.

Potrivit ultimei sale declarații de venit, în 2021 a câștigat 265.800 de lei din salariul de judecător (22.100 de lei pe lună). În 2021, Caraman a vândut acțiuni pe care le deținea la diferite companii, obținând pe ele 2.500 de dolari. Printre acestea se numără o acțiune la compania Tesla Inc., pentru care judecătorul a încasat 1.025 de dolari. A mai obținut dividende de 235,6 dolari din acțiuni deținute la 17 companii internaționale, inclusiv Microsoft.

Familia lui Caraman deține două apartamente, cu o suprafață de 29,9 de metri pătrați și, respectiv, cu 49,7 metri pătrați. Primul a fost cumpărat în 2014 cu 40 de mii de lei. Judecătorul a menționat în declarație că valoarea de piață a unui astfel de apartament este de 145.000 de lei și a explicat diferența de preț prin starea în care se afla apartamentul la momentul achiziției. Al doilea apartament a fost cumpărat în 2019, cu 493.000 de lei.

Comisia pre-vetting l-a audiat pe Caraman pe 2 decembrie, iar audierile au durat numai aproximativ jumătate de oră. Principalele întrebări ale comisiei au fost legate de faptul că judecătorul nu a declarat mai multe conturi bancare (ale sale și ale soției sale). Caraman a explicat că nu știa despre existența unui cont al soției, pentru că aceasta și l-a deschis înainte ca cei doi să se cunoască.

În plus, judecătorul consideră că nu avea rost să declare conturile în sine, odată ce indicase în declarație veniturile transferate pe acest conturi. El a mai spus că, în cazul în care pe un cont nu există niciun ban, acesta nu reprezintă un bun financiar care trebuie declarat.

La finalul discuției cu membrii comisiei pre-vetting, Caraman a spus că cele cinci luni în care a fost supus verificărilor au fost „deloc ușoare” atât pentru el, cât și pentru membrii familiei sale.

„A fost o perioadă de frustrare, de stres, o perioadă în care integritatea mea a fost pusă sub semnul întrebării. Au fost anumite întrebări din partea comisiei, pe care le-am perceput pe alocuri ca pe învinuiri”, a spus judecătorul. El și-a exprimat speranța că procesul prin care trec judecătorii este „pentru binele țării noastre și viitorul sistemului judecătoresc”. „Pentru un asemenea scop nobil, sunt gata să trec prin ceea ce am trecut”, a punctat Sergiu Caraman.

Judecătorul Nicolae Șova: întrebări privind bunurile imobiliare și abținerea într-un dosar

Nicolae Șova și-a început cariera de judecător în 2005 în Judecătoria sectorului Botanica, Chișinău. În 2020, el a câștigat concursul pentru funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, organizat de CSM, dar parlamentul nu a aprobat numirea. Din 2021, Șova exercită funcțiile de președinte al Judecătoriei Chișinău.

Potrivit ultimei declarații de venituri și interese, în 2021 el a câștigat 266.100 de lei (22.100 de lei lunar). Soția lui a primit ca salariu pentru munca într-un birou notarial 1,5 milioane de lei (129.000 de lei lunar).

Din 1996, familia judecătorului deține un apartament cu o suprafață de 51,4 metri pătrați, pe care l-a primit ca donație. În 2021, familia judecătorului a primit ca donație o casă cu suprafața de 134,7 m.p., a cărei valoare de piață este de 623.900 de lei. De asemenea, din 2021 familia dispune de o casă cu o suprafață de 170,4 m.p.. În declarația sa de venituri, magistratul a menționat că acest imobil este într-o fază de finalizare a construcției de 70%. Casa a fost cumpărată cu 484.600 de lei, iar valoarea ei de piață este de 1,3 milioane de lei. Judecătorul a explicat diferența prin faptul că, după cumpărare, a făcut „îmbunătățiri”, iar costul materialelor de construcție a crescut.

Din 2021 judecătorul dispune de un automobil Toyota RAV 4 (produs în 2021) cu o valoare de 554.000 de lei. De asemenea, familia judecătorului mai are în proprietate un automobil Citroen C3 (cu anul de producție 2006), care a fost cumpărat în 2006 cu 120.000 de lei și un automobil BMW 315 (produs în 1984), cumpărat în 1995 pentru 5.000 de lei.

Comisia a avut întrebări în legătură cu faptul că, în 2014, Șova a cumpărat un apartament cu o suprafață de 73 m.p. la un preț preferențial (25.000 de euro), dar nu a înștiințat CSM atunci că dispunea deja de un apartament și de trei terenuri, pe unul dintre care a început construcția unei case. El a vândut apartamentul respectiv în 2020 la un preț de 530.000 de lei fiicei sale.

Șova a spus că a acționat „din punctul de vedere al moralității unui cetățean care dorește să îmbunătățească condițiile de trai ale familiei”. „Mai mul decât atât, activam deja din 1995, aveam doi copii și nu aveam spațiul meu personal [...] Cred că este etic ca părinții, dacă apar oportunităţi, să întreprindă acțiuni ca să le asigure condițiile corespunzătoare”, a subliniat el.

Comisia a considerat necesar să pună întrebări și referitoare la faptul că în 2021 judecătorul a cumpărat circa 25.000 de euro, explicând că a avut nevoie de acești bani pentru achiziționarea unui automobil. Dar comisia a constatat că în contractul corespunzător este indicat că el a plătit pentru mașină în lei. Judecătorul nu a putut să-și amintească detaliile plății și valuta în care a achitat costul mașinii.

El a recunoscut că în contractele de vânzare-cumpărare a terenurilor a indicat de două ori un preț diminuat. Bunăoară, atunci când soția sa a cumpărat un teren în localitatea Trușeni, în contract a fost indicat un preț de 20.000 de lei, în timp ce prețul real achitat a fost de circa 207.000 de lei. Un alt teren a fost vândut de familie, conform contractului, cu 14.000 de lei, în timp ce prețul adevărat a fost de circa 200.000 de lei. Judecătorul a explicat diferența de preț în ambele cazuri prin condițiile puse fie de cumpărător, fie de vânzător.

Semne de întrebare pentru comisie a ridicat și audierea judecătorului la comisia juridica a parlamentului, în 2020, când participa la un concurs pentru funcția de judecător al CSJ. Atunci, el și-a declarat abținerea de la examinarea unei cauze, considerând că a fost „intimidat”.

Șova a povestit că era vorba de o cauză privind insolvabilitatea unei companii. Inițial, unul dintre participanții la proces a cerut recuzarea sa, dar cererea a fost respinsă. Judecătorul a spus că respectivul participant la proces a expediat scrisori unor reprezentanți ai puterii, inclusiv unor deputați, și că anume aceste acțiuni au fost considerate de el „intimidare”.

Șova a consimțit că, potrivit codului de etică al magistratului, „ar fi trebuit să se abțină de la comentarii” cu privire la cauza respectivă în cadrul ședinței comisiei juridice parlamentare. Dar „dacă mi s-au înaintat acuzații directe, eu trebuia să răspund. Or, în accepția mea, erau acuzații de natură penală și trebuia să răspund. Pentru că tăcerea ar fi însemnat să accept acuzațiile ce mi se aduceau”, a spus el. Judecătorul a adăugat că instanțele ierarhic superioare au confirmat faptul că el a acționat cu imparțialitate.

În încheierea audierilor, el și-a cerut scuze de la rudele sale apropiate: „Probabil, le-am creat anumite frustrări prin decizia mea de a mă promova și prin verificările suplimentare la care au fost supuse”.

Judecătoarea Ecaterina Buzu și cazarea gratuită într-un apartament al unui copil străin

Ecaterina Buzu și-a început activitatea ca judecătoare în 2012 la Judecătoria Orhei.

Potrivit ultimei declarații de venituri, în 2021 ea a câștigat ca salariu de judecător 247.000 de lei (20.500 de lei pe lună). Din 2003, are în proprietate o casă cu suprafața de 200 m.p. În declarația de venituri ea a menționat că a primit casa printr-o decizie a Judecătoriei Ciocana, fără a oferi amănunte. În 2021, judecătoarea a încheiat un contract preliminar pentru cumpărarea unui apartament cu o suprafață de 88,1 m.p.. Valoarea de piață a acestuia era de 1,26 milioane de lei, dar judecătoarea îl va cumpăra cu 700.000 de lei.


Ecaterina Buzu este primul dintre 15 candidați pe care comisia a întrebat-o despre o sancțiune disciplinară care i-a fost aplicată în 2015. Ea a încălcat termenul de luare a deciziilor în 36 de cauze. Judecătoarea a explicat că a fost sancționată pentru faptul că, în 2013, în calitate de judecătoare începătoare, s-a confruntat cu un volum prea mare de muncă și nu a avut un asistent. Buzu a subliniat că acum termenele de redactare a deciziilor s-au extins de la 15 la 30 de zile.

„După o sancțiune disciplinară cu avertisment, e clar că nu mai dorești să mai ai alte sancțiuni pentru viitor. Respectiv, în acea perioadă mă rețineam la lucru până la 21:00–22:00. Au fost cazuri când și la 5 dimineața veneam la serviciu ca să reușesc în termen”, a povestit judecătoarea.

O altă serie de întrebări a vizat faptul că judecătoarea și familia sa au locuit pe parcursul a mai mult de 10 ani în apartamentul unui copil străin al cărui mamă a decedat. Magistrata a obținut permisiunea în acest sens de la tutorele copilului. Ecaterina Buzu a precizat că nu i-a cunoscut anterior nici pe tutorele copilului, nici pe mama acestuia. Potrivit spuselor ei, după moartea mamei, bunica și bunicul l-au luat pe copil. Ei i-au permis ei și familiei să locuiască în apartament cu condiția că va plăti facturile pentru utilități.

În 2018, unul dintre copiii judecătoarei a cumpărat acest apartament cu 252.000 de lei, iar în noiembrie 2020 l-a vândut pentru 680.000 de lei. Judecătoarea a explicat diferența de preț prin faptul că, după cumpărare, în apartament a fost făcută o reparație capitală.

Semne de întrebare pentru comisie a ridicat și faptul că ea nu a indicat în declarația de venituri patru conturi bancare, deţinute în anii 2012-2016. Judecătoarea a explicat asta prin faptul că unul dintre conturi a fost deschis de bancă în mod automat concomitent cu contul bancar prin care i-a fost acordat un credit.

*******

Este pentru prima dată când candidații la principalele funcții din justiție trec printr-o „verificare externă” a averilor și intereselor, efectuată de o comisie de experți naționali și străini (comisia pre-vetting).

Din 21 de candidați audiați în toamna lui 2022, trei dintre ei au primit decizii pozitive din partea comisiei pre-vetting, iar cinci au fost descalificați printr-o decizie anunțată la 4 ianuarie. Cei cinci candidați respinși pot contesta deciziile comisiei în instanța de judecată. Restul candidaților mai așteaptă deciziile comisiei.

Comisia pre-vetting mai are de intervievat alți candidați la funcțiile de membri în CSM (încă trei judecători și 12 reprezentanți ai societății civile).

După verificarea candidaților la funcții de membri ai CSM, comisia pre-vetting va trece la verificarea candidaților pentru funcțiile de membri în Consiliul Suprem al Procurorilor. Europa Liberă va continua să monitorizeze procesele de preselecție.

XS
SM
MD
LG