La Chișinău, intenția guvernului de a majora cheltuielile publice cu încă un miliard de lei, ridicând astfel deficitul bugetar din acest an la 17 miliarde de lei, a eșuat joi, după ce opoziția a boicotat ședința parlamentului. Cabinetul Chicu, care nu mai are de ceva vreme sprijin politic majoritar în parlament, a încercat să treacă majorările prin asumare de răspundere, însă opoziția, care insistă pe alte cheltuieli decât cele intenționate în proiectul guvernului, a lipsit ședința de cvorum, blocând astfel inițiativa.
Socialiștii și cei câțiva democrați care le-au mai rămas alături au pierdut de câteva săptămâni majoritatea în parlament, iar cu ea și posibilitatea de a-și realiza fără dificultăți proiectele, probabil de aceea au încercat calea asumării de răspundere.
Practica e utilizată frecvent de guverne moldovene cu sprijin politic șubred în parlament...
Problema e că, procedural, proiectele adoptate astfel trebuie totuși prezentate deputaților, iar dacă nu se întâmplă, intră în blocaj. Cum taberele politice oponente din parlament numără momentan, după mai multe perturbări, același număr de deputați, 49 la 49, opoziției i-a fost ușor să provoace blocajul, mai ales pe niște proiecte văzute ca făcând parte din arsenalul de manevră electorală a președintelui Igor Dodon.
Igor Munteanu, deputat din Platforma DA:
„Șmecheria pe care a mers această majoritate de umplutură dintre PSRM și PD e că au încercat să ne prindă într-un fel în ședința în plen ca să-și promoveze asumarea de răspundere. Or, așa ceva nu va merge, nu vom accepta, vom discuta doar despre demiterea acestui guvern.”
Intenția, așa cum a fost anunțată ea de guvernanți, era să le majoreze medicilor salariile, agricultorilor - subvențiile, antreprenorilor – fondul de garantare a creditelor, în proiect mai figurând și indemnizația de 700 de lei pentru păturile nevoiașe. Doar că deputații din opoziție spun că au descoperit în legile asumate și cheltuieli nepotrivite pentru timpuri dificile ca cele de acum lovite de criză.
Radu Marian, un deputat din PAS, le-a analizat și descris azi într-o conferință la parlament: „Cel mai grav lucru pe care noi l-am descoperit este că ei propun ca deputații și alți angajați ai parlamentului să poată primi sporuri salariale mai mari decât medicii, profesorii sau angajații din domeniul apărării. Deci, personalul din parlament vor primi sporuri salariale de 40 la sută, pentru personalul medicalnsă, sunt stabilite sporuri de doar 30 la sută, pentru cei din apărare – 20 la sută, pentru cei din educație – 10 la sută. Deci, asta e ceea ce au încercat să ascundă.”
Părerea proastă despre noile planuri ale guvernului legate de cheltuirea banilor publici într-o perioadă de epidemie e împărtășită și de cei din Platforma DA.
Nemaivorbind de faptul că ambele formațiuni sunt extrem de nemulțumite de metoda aleasă de guvernanți pentru promovarea ideilor, iar Alexandru Slusari, șeful grupului de parlamentari al acestei formațiuni, a explicat de ce: „Care e problema? De ce să nu vină guvernul în parlament? Da poate noi în parlament găsim modalități mai bune. Poate putem să le majorăm medicilor salariile nu din 1 septembrie, în ajun de alegeri, ci din 1 iulie, sau din 1 august?”
De ce să nu vină guvernul în parlament?
Socialiștii, care aparent nu s-au așteptat ca opoziția să apeleze la manevra boicotului, și-au apărat guvernul cu argumentul că a mers pe calea de asumare de răspundere de nevoie. Iată explicațiile unui fruntaș al PSRM, Vlad Bătrâncea:
„În condițiile în care cei de la guvern constată că parlamentul nu este funcțional, că luptele politice dăunează și bugetului, și asigurării luptei cu covid – 19, guvernul a venit cu asumarea de răspundere - e un instrument prefect legal și constituțional al guvernului.”
PAS și DA au cerut până la urmă guvernului să-și abroge votul de ieri pe marginea proiectelor și să le înainteze din nou, de această data pe cale obișnuită, parlamentară, declarându-se hotărâți să susțină fără ezitări cel puțin unele din intenții, cum e de pildă creșterea retribuțiilor din sănătate.
Prin boicotului de azi – iar de la ședința au absentat și alte două grupuri parlamentare, cel al partidului Șor și Pro Moldova - cele două formațiuni, dar mai ales PAS-ul condus de Maia Sandu, și-au atras acuzații dure din partea partidelor guvernamentale.
Socialiștii, flancați de democrați le-a imputat celor două partide pro-europene complicitatea cu formațiuni promotoare ale corupției politice, cum sunt văzute de socialiștii formațiunile lui Candu și Șor spre care au plecat în ultimele luni mai mulți deputați ai majorității, ultimul caz, cel al lui Ștefan Gațcan, generând un scandal răsunător, cu altercații, injurii și violențe între deputați.
Într-un alt schimb de replici, premierul Chicu îi reproșa joi fostei prim-ministre Sandu că nu pune preț pe viața oamenilor, ci doar pe interese electorale atunci când formațiunea sa se opune rectificărilor bugetare. Lidera PAS i-a răspuns că singurul pericol pentru cetățeni este modul „dezastruos” în care guvernul său gestionează criza.
