Aproape 60 de edituri de pe ambele maluri ale Prutului, peste 50 de mii de cărți și deschiderea, în premieră, a unei librării românești la Chișinău este, pe scurt, descrierea celei de-a patra ediție a Salonului Internațional de carte Bookfest în Republica Moldova. An de an, evenimentul adună public care nu doar zăbovește în fața standurilor, ci răsfoiește cu interes și cărțile expuse.
Majoritatea editurilor prezente la Bookfest au anunțat oferte ademenitoare: reduceri de 80 la sută sau o carte oferită gratuit la fiecare două procurate. E un bonus foarte motivant pentru oamenii care ies din vacanță cu portofelul stors ca lămâia. Bucuria produsă de un cadou nesperat o citesc și pe fața unei adolescente care se numește Nadine, elevă de liceu. Ea și-a umplut cu cărți rucsacul nou, cumpărat pentru începutul de an școlar. O întreb de ce insistă să adune cărți tipărite, astăzi, în era oportunităților digitale?
„Eu sunt de părere că cartea în orice timp este cel mai bun mijloc de îmbogățire a orizontului. Mijloacele moderne nu o pot înlocui cu siguranță”.
Europa Liberă: De ce?
Nadine: „Am mai multă încredere în cărți pentru că sunt mai sigure. La elaborarea unei cărți lucrează foarte mulți oameni, iar la elaborarea unei pagini web poate lucra oricine și informația nu poate fi întotdeauna veridică”.
Cifrele invocate de editorii de cărți din România arată că media vânzărilor de cărți digitale este în stagnare, cel puțin în ultimii câțiva ani. Ce înseamnă acest lucru? Că cei care prevesteau înlocuirea cărților tipărite cu cele digitale s-au înșelat amarnic, constată Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România.
Această stare de lucruri i se datorează mai ales repeziciunii cu care a evoluat mediul on-line și rețelele sociale. Pe de o parte, acestea au facilitat comunicarea și au multiplicat canalele de distribuire a informației, pe de altă parte, au deschis porțile pentru dezinformare și manipulare, fapt care a știrbit din credibilitatea on-line-ului, constată Mihai Mitrică.
„Eu cred că se naște o generație care e mult mai conectată la ceea ce se întâmplă în Occident, iar în Occident cartea stă din ce în ce mai bine. Cartea tipărită, căreia i se cânta prohodul acum câțiva ani revine foarte bine pe fondul acestor manipulări pe care le observăm pe Internet, cărora le cădem pradă, fiecare dintre noi, mai ales cu prilejul alegerilor, competițiilor politice, pe fondul acesta, cartea tipărită care este o resursă imuabilă, nu poți schimba și să spun că nu ai scris ce ai scris acolo, cartea tipărită devine din ce în ce mai mult un reper de seriozitate”.
Mihai Mitrică este și directorul Salonului de carte Bookfest. Își amintește cum în urmă cu patru ani nu prea știa la ce să se aștepte când a lansat la Chișinău expoziția ce poartă numele celui mai important târg literar din România. Trecerea Prutului, metaforic vorbind, a unei librării românești în acest an, spune el, reprezintă o dovadă că efortul nu a fost în zadar.
„Observ un număr crescut de oameni tineri care vin aici. Foarte mulți copii, dar mă bucur să văd și rezultate palpabile, pentru că în patru ani de zile de când facem Bookfest-ul am reușit să dăm încredere celor de la librăriile Cărturești să deschidă aici, la Chișinău, prima librărie românească în parteneriat cu un puternic investitor local. Cu toate astea, ei nu ar fi avut nici un fel de curaj să investească dacă nu ar fi fost în urmă cu trei ani, cred, exact în spatele meu și au rămas profund impresionați de modul în care publicul din Chișinău consumă cărțile pe care le aducem la Bookfest”.
Tradițional, saloanele de carte organizate la Chișinău nu duc lipsă de vizitatori, majoritatea chișinăuieni, dimpotrivă, sălile devin uneori neîncăpătoare, iar organizatorii de la an la an spun că sunt în căutarea unui spațiu mai mare. La prima vedere, periferia pare să fie dezavantajată, or, cititorii din raioane află despre organizarea târgurilor de carte de la televizor și, de obicei, post factum.
Chiar și așa, apetitul pentru lectură este în creștere, constată Irina Malancea, managera rețelei de cărți Librarius. Doar în ultimii doi ani au fost deschise 14 librării în raioanele Moldovei, ceea ce constituie cam o pătrime din numărul total pe care le deține această rețea de distribuție a cărții.
„Mulți părinți revin din Europa și ei vor ca copii lor să crească cu studii și noi le oferim această posibilitate. Unul din scopurile noastre e să oprim și migrația din țară, or, noi credem că dacă aici vom crește o generație mai cultă, ea va face investiții pe viitor în țara noastră și va rămâne aici, pe loc. De asta noi deschidem librării, vindem carte, donăm carte și creăm locuri de muncă bine plătite. Totuși, nu au plecat încă toți din țara noastră”.
Miercuri a fost prima zi a Salonului internațional de carte Bookfest care se va desfășura la Chișinău până pe 1 septembrie. Organizatorii dau asigurări ca oferta de carte acoperă preferințele tuturor categoriilor de vârstă, doar că are stocurile limitate, prin urmare e valabilă regula „primul venit, primul servit”.
