După trei ani de proiecte derulate pentru a construi punți dintre cele două maluri ale Nistrului, Fundația Est-Europeană formulează concluziile și contabilizează rezultatele, în cadrul unui târg național al inițiativelor locale, care are loc joi și vineri la Chişinău. La târg participă organizații neguvernamentale de la Chişinău și Tiraspol care pe parcursul anilor au desfășurat proiecte comune și au stabilit parteneriate, întreprinzători privați care au deschis afaceri sociale în stânga Nistrului cu susținerea fondurilor europene, tineri şi persoane din grupuri defavorizate. Proiectele au fost susținute financiar de Uniunea Europeană și Suedia. Coordonatoarea de programe de la Fundația Est-Europeană din Republica Moldova, Carolina Blajin, vorbește despre proiectele realizate în ultimii trei ani cu sprijinul fundației.
Carolina Blajin: „Inițiativele au fost de tot felul. Dacă e să ne uităm la diversitatea de domenii pe care le-a acoperit acest program, vorbim despre lansarea celor două centre de asistență a consumatorilor, vorbim despre două întreprinderi sociale, despre centrele de asistență juridică deschise în regiunea transnistreană. Aceste practici au fost de fapt preluate din dreapta Nistrului și au fost aplicate cu succes în stânga Nistrului, ceea ce ne bucură.
Au fost și 11 inițiative de prestare a serviciilor sociale și comunitare în regiunea transnistreană, au fost și 13 inițiative care sunt deosebite prin faptul că au fost implementate în comun cu două ONG-uri – din stânga Nistrului și din dreapta Nistrului. Ca domenii sunt tare diverse, sunt servicii pentru persoane cu necesități speciale, servicii pentru persoane care suferă de o anumită boală.
În fond, ideea târgului este de a prezenta rezultatele și schimbarea care a avut loc în stânga Nistrului prin intermediul acestor inițiative. Vorbind despre schimbare nu zicem că am schimbat situația per se, vorbim despre schimbarea care a avut loc în viețile unor beneficiari pe care aceste inițiative i-au abordat. Vorbim și despre capacitarea sau întărirea capacităților acestor ONG-uri sau acestor organizații pentru ca să-și continue munca pe care au depus-o pe parcursul acestor trei ani. Noi am organizat o serie de instruiri tematice, vizite de studiu ale celor din stânga Nistrului în dreapta Nistrului la organizații care au fost de interesul lor și le-am arătat cum se implică cetățenii din dreapta Nistrului pentru a rezolva o anumită problemă la acest nivel și cum ar putea ei să aplice unele instrumente de aici dincolo.
Dacă e să facem referință că sunt o mulțime de similitudini între aceste două maluri, bineînțeles, dar, totodată, există și o deosebire de funcționalitate a organizațiilor, dar și de gândire a populației de pe ambele maluri ale Nistrului, totodată noi încercăm nu să ajungem atât la o gândire comună, cât la o idee comună și la ideea de a face schimbări pozitive pentru populație. Or, acest proiect este destinat pentru oamenii de rând.”
Europa Liberă: Ați spus că ați văzut anumite schimbări. Există o anumită schimbare în stânga Nistrului și în ceea ce privește perceperea ideilor de proiect, de proiect european? Vedeți mai multă deschidere pentru o comunicare cu donatorii și cu partenerii de pe malul drept al Nistrului, pentru că existau anumite reticențe la un moment dat?
Carolina Blajin: „Dacă e să vorbim de societatea civilă din stânga Nistrului, cert este faptul că acest segment este mult mai pregătit pentru a implementa diverse inițiative în stil european. Am văzut o creștere vădită a numărului de propuneri de proiecte din stânga Nistrului. Ba mai mult ca atât, nu se urmărea din partea ONG-urilor din stânga Nistrului să fie cumva un program destinat doar lor, aplicau și veneau cu inițiative și atunci când era un concurs de granturi, de exemplu, pentru întreaga republică.
Numărul ONG-urilor care ne-au contactat este nu numai că în creștere, dar aș spune că el s-a dublat...
Numărul ONG-urilor care ne-au contactat este nu numai că în creștere, dar aș spune că el s-a dublat. Deci, dacă e să ne uităm la dinamica dezvoltării societății civile din stânga Nistrului în raport cu managementul proiectelor în general și cu instrumentele de ridicare de fonduri din străinătate, se identifică un interes destul de sporit.”
Europa Liberă: În ceea ce privește administrația de acolo, chiar acum doi-trei ani era o situație în care se ajungea foarte greu cu proiecte în regiunea transnistreană sau multe dintre ele nu puteau fi făcute acolo, pentru că exista o anumită reticență. Ați văzut schimbată și evoluând cumva și această atitudine?
Carolina Blajin: „Dacă e să vorbim despre acest proiect, noi am venit cu idei total apolitice, am vizat direct cetățenii, am mers de la rădăcină și am acoperit unele lacune ale acestor cetățeni sau am încercat să le îmbunătățim cumva viața. Și cert este faptul că noi nu am avut anumite piedici în implementarea acestor inițiative, dat fiind faptul că ele nu au avut un caracter care ar putea cumva să dezechilibreze această neutralitate.”
Europa Liberă: Haideți să vorbim un pic despre proiectele pe care le-ați făcut.
Carolina Blajin: „Prin intermediul centrelor de asistență a consumatorilor, dacă e să ne uităm la nivelul de cunoaștere a consumatorilor din stânga Nistrului, cum să-și apere drepturile și unde ar putea să se adreseze pentru a-și revindeca aceste drepturi, cert este faptul că aproximativ 2.000 de consumatori din stânga Nistrului au fost informați despre cum se face acest lucru.
Funcționează bine acele întreprinderi sociale și ce ne-a plăcut nouă este că una din întreprinderi s-a dezvoltat atât de rapid încât și-a deschis filială deja și într-un alt orășel. Este vorba de o mini-brutărie care ajută sătenii din acea comunitate să-și vândă producția, după care ajută și un grup de bătrâni nevoiași din sat. Și același lucru urmează să-l facă și într-o altă regiune.
Au fost ajutați aproximativ o mie de oameni din stânga Nistrului. Vorbim de Tiraspol, Grigoriopol, Râbnița și alte regiuni prin centrele de asistență juridică, atât prin consultanță, cât și prin ajutor profesionist, juridic în instanță pentru persoanele vulnerabile care nu-și permit să achite un avocat.
Dacă e să vorbim de serviciile sociale pe care noi le-am prestat, ele sunt foarte diverse. Se construiește în satul Goian o gunoiște, au fost revendicați în drepturi de acte un număr X de romi din diaspora romă din Tiraspol, au fost ajutați peste 100 de copii cu necesități speciale prin implicarea lor în activități sportive, au fost ajutați un număr X de foști deținuți în revendicarea drepturilor lor de a-și obține actele și de a-și găsi un job, au fost ajutate o serie de persoane cu necesități speciale să-și găsească un echilibru emoțional prin creație și aici vorbim de arta teatrală.
Acesta este cel mai important lucru, ca toate aceste inițiative să nu să se oprească în loc...
Deci, proiectele au fost atât de diverse, încât nici nu pot acum să le enumer pe toate și, respectiv, despre acest lucru vrem să vorbim în cadrul conferinței sau târgului de inițiative locale care va avea loc pe 7-8 noiembrie. Deci, acolo toți participanții acestui program vor avea ocazia să prezinte rezultatele pe care le-au obținut, vor discuta despre viitorul acestor inițiative. Or, acesta este cel mai important lucru, ca toate aceste inițiative să nu să se oprească în loc.”
Europa Liberă: Vreau să-mi explicați cum prin aceste proiecte, am văzut că și alți donatori pun accent pe genul acesta de proiecte apolitice, sociale, care să vizeze omul de rând, care este mecanismul prin care aceste proiecte construiesc punți, depășesc bariere, consolidează încrederea? Ce vreți să creșteți din acest gen de proiecte?
Carolina Blajin: „Este foarte simplu. Prin intermediul proiectului „Construim punți, depășim bariere”, finanțați de către Uniunea Europeană și co-finanțați de Suedia, ideea a fost ca proiectele de succes care funcționează în dreapta Nistrului să le transpunem în stânga Nistrului. Asta este puntea principală pe care noi am vrut să o construim, pe lângă faptul că toate aceste lucruri s-au făcut în comun cu cei care deja funcționează aici.
Asta dacă e să vorbim despre aceleași centre de asistență a consumatorilor, dacă e să vorbim de centrele de asistență juridică, de mobilizare comunitară ș.a.m.d. Deci, este o bicicletă care deja a fost inventată și am vrut doar cumva, prin intermediul acestei biciclete, să mergem dincolo, să facem același traseu. Așa încât ei să poată să folosească această bucată de aluat și să o plămădească în felul care e pe gustul lor.”
Europa Liberă: Dvs. veniți cu această bicicletă și le-o puneți la dispoziție. Care este interesul Uniunii Europene și al donatorilor de a avea niște cetățeni mai activi, mai înstăriți, cu mai multe cunoștințe în regiunea transnistreană?
Interesul donatorilor este unic. Ei pledează pentru o societate democratică, construirea unei societăți civile deschise și soluționarea pe cale pașnică a unor conflicte...
Carolina Blajin: „Interesul donatorilor este unic. Ei pledează pentru o societate democratică, construirea unei societăți civile deschise și soluționarea pe cale pașnică a unor conflicte – nu prin intermediul negocierilor politice, există și alte căi.”
Europa Liberă: Haideți să vă întreb cum ați simțit oamenii evoluând în cadrul acestor proiecte. Într-adevăr s-au creat legături și punți între ONG-uri, persoane ș.a.m.d.?
Carolina Blajin: „Da, cu siguranță! Dacă să vorbim acum de fondurile pentru tineri, două fonduri pentru tineri funcționează actualmente în stânga Nistrului.”
Europa Liberă: I-am văzut pe tineri în tabere comune, în activități comune.
Carolina Blajin: „Exact! Având la bază modelul fondurilor internaționale pentru tineri care este aplicat și aici, în Republica Moldova, deja de ceva timp, tinerii sunt foarte implicați – atât cei din dreapta, cât și cei din stânga Nistrului; deja au făcut mini-proiectele lor, au ridicat fondurile lor la nivel comunitar, au făcut niște chestii destul de interesante. Ei merg deja unul la celălalt, fac schimb de experiență pe lângă evenimentele proiectului planificate, există deja un soi de prietenie.”
Europa Liberă: Care sunt planurile Dvs. pentru continuarea acestui gen de proiecte, pentru dezvoltarea acestor proiecte?
Carolina Blajin: „Actualmente suntem la faza de încheiere a proiectului, vedem cum evoluează lucrurile conform strategiilor de dezvoltare ale țărilor care au finanțat astfel de proiecte și cu siguranță noi vom înainta inițiative din partea Fundației Est-Europene ori de câte ori vor fi anumite idei comune și cu siguranță vom continua să încurajăm acest tip de cooperare.”
