Un „cadou” promis orășenilor de „magnații de cupru” i-a împărțit în două tabere pe locuitorii din Ekaterinburg. Eparhia și-a propus să reedifice catedrala Sf. Ecaterina, demolată de bolșevici în timpul URSS. Ideea apăruse cu aproape zece ani în urmă, dar nu a ajuns să fi e realizată până acum, chiar dacă autoritățile locale au susținut inițiativa clerului. Care este cauza – aflați din reportajul realizat de Current Time.
Construcția catedralei Sf. Ecaterina putea începe la Ekaterinburg încă în 2010. Biserica urma să fie construită pe același loc unde se înălța pe vremuri. Dar deși autoritățile locale au susținut inițiativa clerului, locuitorii orașului s-au opus construcției.
Anul trecut, a apărut o nouă propunere - de a înălța catedrala pe o terasă chiar în mijlocul lacului orășenesc. Și de această dată, oamenii au ieșit să protesteze în stradă, nemulțumiți că biserica i-ar lipsi pe orășeni de unul din locurile preferate de odihnă.
Anul acesta, autoritățile orașului și eparhia au anunțat că a au ajuns la un compromis, propunând ca biserica să fie ridicată pe malul lacului, chiar în centrul orașului Ekaterinburg.
Înălțimea catedralei Sf. Ecaterina ar urma să fie, conform proiectului, de 75 de metri. Anume aceste dimensiuni i-ar permite, potrivit arhitecților, să se integreze mai bine în „Ekaterinburg City” - cartier, alcătuit, în special, din zgârie-nori.
Noul proiect este prezentat de autorități drept varianta finală, care nu mai poate fi contestată. Cei care și-au anunțat intenția de a finanța proiectul sunt „magnații de cupru”: Andrei Kozițin de la Compania de Minerit și Metalurgie din Ural, și Igor Altușkin, șeful Companiei Ruse de Cupru. Cei doi prezintă viitoarea catedrală drept cadou oferit localnicilor cu ocazia aniversării a trei secole de la fondarea orașului Ekaterinburg. Construcția a fost binecuvântată deja de însuși Patriarhul Întregii Rusii, Kiril.
„Cu siguranță, această catedrală va fi ridicată. E o certitudine la fel cum este și faptul că soarele răsare în fiecare zi. Nu am nicio îndoială în privința acestui fapt”, spune părintele Maxim Miniailo.
Mii de orășeni se declară totuși împotriva ridicării clădirii în acest loc. În opinia lor, în centrul orașului sunt deja destule lăcașe de cult, în timp ce spații verzi nu prea ajung. Cei mai activi oponenți ai proiectului sunt ecologiștii, care spun că demararea construcției îi va costa pe orășeni tăierea a cel puțin 200 de copaci.
„Nu suntem împotriva catedralei, suntem împotriva distrugerii acestui parc! - spune Ana Baltina, una din liderii eco-activiștilor. Milităm pentru păstrarea acestui mic spațiu public în centrul orașului. Această palmă de pământ, acest colțișor verde este îndrăgit de orășeni, care, în perioada caldă a anului, vin aici să se odihnească”.
Apărătorii spațiilor verzi din oraș au desfășurat o serie de acțiuni de protest în ultimele luni. Ei susțin că peste 90% din orășeni sunt împotriva demarării construcției. Tot la statistici apelează și eparhia, care afirmă că cel puțin 60% dintre respondenți, dimpotrivă, susțin inițiativa. Susținătorii ideii de refacere a vechii catedrale cer să se facă dreptate, întrucât, spun ei, capitala Uralilor, orașul Ekaterinburg, a apărut odată cu prima biserică și nu prima fabrică, cum se spune de obicei.
„Biserica Sf. Ecaterina este primul lucru la care ne referim atunci când vorbim despre istoria orașului Ekaterinburg”, - spune Anatoli Kirilov, doctor în istorie și susținător activ al proiectului eparhiei.
Oponenților proiectului nu le rămâne decât să spere că autoritățile se vor așeza din nou la masa de negocieri. Opinia publică supune criticii nu doar locul ales pentru ridicarea edificiul religios, dar și aspectul viitoarei biserici, care ar urma să fie construită în stil vechi rusesc.
„Toată lumea a reușit să critice deja această alegere, care este un nonsens. Este o demonstrație a lipsei de gust, dar și a înțelegerii principiului în baza cărora se modelează mediul arhitectural urban modern”, - este de părere analistul politic Dmitri Moskvin, care critică vehement alegerea autorităților.
Semne de întrebare trezesc și anumite aspecte juridice ale proiectului. Potrivit activiștilor civici, pentru a demara construcția, pentru început, ar urma să fie schimbat însuși statutul terenului disputat, susține avocata Ksenia Baklanova, potrivit căreia:
„Conform actelor de reglementare a spațiilor publice, acest scuar face parte din terenurile de importanță locală, care sunt protejate. Deci acest teren are deja o destinație strict determinată: cea de a servi drept spațiu verde și loc de odihnă pentru orășeni. Respectiv, demararea unor lucrări de construcției aici sunt interzise”.
Decizia privind modificarea statutului acestui teren va fi supusă dezbaterilor publice, care au început la mijlocul lui decembrie și se vor încheia deja pe 15 februarie. Apărătorii grădinii publice sunt convinși că perioada sărbătorilor nu a fost aleasă întâmplător, ci anume pentru a limita la maxim apariția subiectului dat din fluxul zilnic de știri.
