Linkuri accesibilitate

Comisii și comitete europarlamentare: cum se intră în ele, la ce folosesc?


Parlamentul European

Fiecare europarlamentar trebuie să între într-una din comisii. Unele sunt mai prestigioase decât altele.

Întrebasem odată, doar pe jumătate în glumă, de ce nu pricep nimic românii din conflictele Orientului Apropiat? Iar răspunsul era: pentru că din Delegația Parlamentului European pentru Peninsula Arabă au făcut parte, în mandatul 2014-2019, Viorica Dăncilă, cea devenită premier, dar și fostul europarlamentar „independent” Mircea Diaconu.

Ambii sau fost unt în delegația pentru Peninsula Arabă, dar ei nu au vorbit niciodată despre ce se întâmplă acolo. Războiul din Yemen, sprijinul saudit pentru Statul Islamic Siria-Irak, etc.? Nimic, din lipsă de interes, dar și pentru că intraseră acolo deoarece pur și simplu trebuiau să intre într-o comisie, comitat sau delegație.

Fiecare europarlamentar trebuie așadar să între într-una din acele comisii. Unele sunt mai prestigioase decât altele. De pildă, în actuala legislatură europeană, niciun român nu a vrut să facă parte din Comisia pentru pescuit. Dar, în mod surprinzător, nici la Cultură și Educație nu s-a înscris vreun român. În schimb, în cea mai prestigioasă comisie, cea pentru Afaceri Externe, s-au înscris Traian Băsescu de la PPE și Claudiu Manda de la PSD. (Băsescu nici nu putea să nu fie primit acolo, ca fost președinte al unei țări membre.)

Procedura este cât se poate de banală: fiecare europarlamentar trebuie să completeze un formular cu comisiile dorite în ordinea preferinței; apoi, grupurile politice fac împărțirile în funcție de preferințele deputaților și de numărul de membri pe care îl au repartizat. Se caută o distribuire proporțională a scaunelor, pentru a reflecta compoziția întregului Parlament. De aceea, este interzis schimbul de locuri între grupurile politice, pentru a împiedica concentrarea de interese.

Comisiile nu au un număr egal de membri. În actuala legislatură, cea mai numeroasă este cea pentru Mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, cu 76 de membri, reflectând importanța ecologiștilor în actualul Parlament European (ecologiștii sunt al patrulea grup transnațional, cu 74 de membri... dar niciun român). Cea pentru Afaceri Externe are 71, cea pentru Pescuit, din care nu face parte niciun român, are doar 28. Cea mai puțin numeroasă, din care iarăși nu face parte niciun român, este cea pentru Afaceri Juridice: 25 de membri.

Sigur, cei mai importanți acolo sunt șefii comisiilor parlamentare, iar aceia sunt aleși după un sistem foarte complex și în urma a săptămâni de negocieri între diversele grupuri politice. Asta pentru că șeful comisiei este cel care decide în bună parte ordinea de zi, putând astfel promova sau ucide un proiect legislativ sau o rezoluție.

Și, desigur, un eurodeputat aflat într-o comisie nepotrivită poate face foarte mult rău, chiar fără să vrea. Cum am mai spus-o în glumă: Maria Grapini a fost membru în Delegația Parlamentului UE pentru Coreea, dar e bine că n-a participat la nimic vreodată, pentru că aceia au arma nucleară.

***

Cu cât mai multe poziţii importante în cadrul comisiilor europene vor fi ocupate de politicieni români interesaţi de păstrarea în linia pro-europeană a Republicii Moldova cu atât mai vizibilă va fi situaţia de la Chişinău în discuţiile din cadrul Parlamentului European, este părere politologul Dionis Cenuşă. El crede că Moldova va avea doar de câştigat dacă aşa cum se zvoneşte fostul preşedinte român Traian Băsescu ar urma să ocupe postul de vicepreședinte al celei mai importante comisii din Parlamentul European, cea de politică externă, iar Eugen Tomac, un aprig promotor al unirii Moldovei cu România, funcţia de președinte al comisiei pentru Parteneriatul Estic.

Dionis Cenușă
Dionis Cenușă

„Incidența mai mare a acestor politicieni originari din România ne favorizează pe noi, ca o ţară care este în vecinătatea UE şi are nevoie de avocaţi puternici în cadrul acestei instituţii.”

Privind retrospectiv, Comisia pentru afaceri externe şi cea de bugete din Parlamentul European au fost printre cele mai importante şi mai active pentru Moldova. De exemplu, în Comisia de bugete în unele cazuri s-a discutat despre asistenţa financiară acordată de UE şi condiţionalităţile pentru obţinerea aceasteia. Iar Comisia pentru afaceri externe, vicepreşedintele căreia ar putea ajunge Traian Băsescu, a avut un rol decisiv anul trecut în taxarea derapajelor antidemocratice de la Chişinău, aminteşte Dionis Cenuşă.

„În Comisia pentru afaceri externe au fost dezbătute textele pentru viitoarele rezoluţii pe cazul R. Moldova fie că era vorba de criza politică declanșată de invalidarea alegerilor în Chişinău din 2018, fie, de exemplu, evaluarea implementării Acordului de Asociere. În cadrul acestei comisii sunt audiate rapoarte pe ţări specifice sau pe anumite subiecte. Fiecare comisie are un rol pregătitor pentru următoarele acţiuni pe care le poate întreprinde Parlamentul European.”

R. Moldova s-ar putea bucura de un mai mare interes din partea noului Parlament European, mai cu seamă la capitolul implementării reformelor...

Politologul mai crede că în general R. Moldova s-ar putea bucura de un mai mare interes din partea noului Parlament European, mai cu seamă la capitolul implementării reformelor.

„Acest lucru se datorează nu doar prezenței bune a politicienilor români, dar şi faptului că procesele de integrare europeană din estul UE devin din ce în ce mai importante inclusiv datorită faptului că există o motivație mai mare din partea guvernelor est-europene. Aici mă refer la schimbările politice care au avut loc la Chişinău în luna iunie.”

Bruxelles-ul a fost cea de-a doua capitală europeană, după Bucureşti vizitată de noua prim-ministră Maia Sandu. La o întrevedere cu comisarul european pentru politica europeană de vecinătate şi extindere, Johannes Hahn, care în curând îşi încheie mandatul, Maia Sandu a spus că actuala guvernare are drept scop reconstruirea instituțiilor democratice și îndeplinirea condițiilor din Acordul de Asociere. „Într-o zi, vom bate cu încredere la ușa UE pentru a ne recâștiga locul cuvenit în familia europeană a națiunilor”, a mai spus Maia Sandu.

XS
SM
MD
LG