Linkuri accesibilitate

Corneliu Furculiță (PSRM): „Noi nu suntem parteneri” cu Partidul Șor


Protest în fața Parlamentului, în timp ce socialiștii și deputații din Pro Moldova adoptau un pachet de legi complicate și controversate, unele dintre ele, Chișinău, 3 decembrie 2020.

Guvernul Chicu nu mai are o majoritate formală în Parlament, unde funcționează însă o înțelegere tacită între socialiști și Pro Moldova, din care face parte și Partidul Șor.

Președintele fracțiunii socialiștilor, Corneliu Furculiță, susține că la ora actuală nu există o majoritate parlamentară, dar nu exclude formarea unei coaliții largi dintre PSRM, PAS, PPDA și PDM. Liderul fracțiunii PSRM a declarat Europei Libere că, pe moment, guvernul condus de Ion Chicu nu își va prezenta demisia.

Corneliu Furculiță: Suntem pregătiți de orice. Și de alegeri anticipate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:58:35 0:00
Link direct

Europa Liberă: Dar dacă ne amintim și despre declarațiile pe care le făceau socialiștii la adresa celor din Partidul Șor și a fruntașilor Partidului Șor la adresa socialiștilor și, iarăși, parcă nu ar fi logică: cum, până acum s-au criticat, iar de acum...

Corneliu Furculiță: „...de acum nu ne criticăm? Noi nu suntem parteneri, eu am repetat. Partidele actuale reprezentate în parlament au propria lor agendă politică în vederea unor eventuale alegeri anticipate. Evident că fiecare ar vrea să-și transforme în viață programa sa politică pentru a merge la alegător, pentru a merge în campania electorală, la alegătorii săi. Fiecare partid are în spatele său un număr de alegători. Partidul nu este o expresie a unui politician, partidul mare este o expresie a alegătorilor lor. Atunci când partidul trădează votul acordat și promisiunile acestor alegători, atunci partidul inevitabil se duce la fund. El își pierde alegătorul său.”

Europa Liberă: Ați atras multe critici după ce ați promis să promovați o lege a lustrației. De ce credeți că atât de multe critici, săgeți cu critici, vin ...

Corneliu Furculiță: „Din partea cui?”

Europa Liberă: Din partea oponenților politici, din partea partenerilor de dezvoltare.

Corneliu Furculiță: „Ei bine, domnul care a stat anterior în studioul Dvs., domnul Andrei Năstase, fracțiunea care el o reprezintă ori o conduce, că el nu este parte a acestei fracțiuni, nu o să spun calendaristic câte ore în urma noastră a înregistrat o inițiativă identică cu a noastră.”

Europa Liberă: V-ați inspirat unii de la alții?

Corneliu Furculiță: „Nu. A fost o emanație încă din perioada evenimentelor din iunie 2019, ea a stat pe agenda declarațiilor, pe atunci comune, care au avut loc, acest proiect a fost și la ei, și la noi în permanență pregătit. Probabil, situația actuală a coincis cu a lor și au pus ei, am pus și noi. Practic, ca conținut, eu n-am citit proiectul dumnealor, dar ca sens este identic, într-adevăr.”

Europa Liberă: De ce e nevoie de o asemenea lege?

Corneliu Furculiță: Încă mai sper la o largă coaliție
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:59:03 0:00

Corneliu Furculiță: „Stați ca să termin, eventual, ceea ce am dorit să spun în adresa platformei și ca să vedem, n-o să spun acum peste câte zile, dar dumnealor și-au retras acest proiect. Care este logica dintre să-l pui, apoi să-l retragi? Sau au apărut factori care au influențat. Evident că acești factori puțin probabil să fie pe interior. Fiindcă pentru a face o acțiune, evident că membrii acestei fracțiuni s-au consultat, trebuie ori nu trebuie, că n-au făcut-o pe negândite. Evident că sunt factori pe exterior care au influențat, i-au impus să facă acest pas. Noi rămânem fermi pe această poziție. Mă rog, ea este doar pe agenda parlamentară, ea încă nu este nici discutată în comisie, nu are nici avize. O să vedem discuțiile, o să vedem pozițiile juriștilor, o să vedem expunerea comisiilor în acest domeniu. Și de ce nu?”

Europa Liberă: De ce e nevoie de această lege? Doar de a scăpa de cei care au ocupat funcțiile după plecarea dlui Plahotniuc din Republica Moldova?

Corneliu Furculiță: „Legea dată se referă la numirile în funcție, la unele organe de stat, în perioada anilor 2016 - iunie 2019. Și aceste persoane au fost numite de acel regim, numit oligarhic și, în opinia noastră, ele nu sunt independente și nu pot să fie independente în exercitarea mandatelor lor, deoarece au fost numite pe criterii cunoscute. Dacă e să facem o paralelă și să ne aducem aminte ce calitate a avut Curtea Constituțională la acel moment, în iunie 2019, și cum tiraja deciziile, și cum a plecat. Deci, este un organ care atunci a plecat. Mai sunt astfel de insulițe în administrația noastră și ar fi bine ca acești oameni să plece. Cu atât mai mult că numirea lor, parțial, este în sarcina anumitor actori politici.”

Europa Liberă: Unii sunt numiți în legislativ, alții de executiv...

Corneliu Furculiță: „...alții de executiv, alții poate și de președinte. La moment nici n-o să vă spun lista completă. Evident că, colegii mi-au spus, că foarte mulți dintre acești directori au făcut apeluri după 15 min. după ce a fost anunțată.”

Europa Liberă: Că trec în tabăra socialiștilor?

Corneliu Furculiță: „Nu. Îngrijorarea.”

Europa Liberă: Legea SIS a fost și ea un ping-pong între putere și opoziție. Până la urmă, verdictul Curții Constituționale va fi respectat?

Corneliu Furculiță: „Haideți așa... Când spunem putere și opoziție... Eu mă refer iarăși la ceea ce am spus anterior. Doamna Sandu deja este parte a ... ? Să determinăm unde este opoziția, unde este puterea...”

Europa Liberă: Opoziția.. Da, este bună observația. Dar vă întreb totuși...

Corneliu Furculiță: „Opoziția trebuie să fie față de o guvernare ori față de o majoritate...”

Europa Liberă: De ce s-a insistat atât de mult pe trecerea SIS-ului dintr-o subordonare în alta?

Corneliu Furculiță: „Au fost proiecte care au fost expuse și de unii deputați din Platforma DA. Nimeni nu a făcut gălăgie atunci când de la actualul președinte Igor Dodon a fost luat acest instrument. La etapa dată, în opinia noastră, este mai bine așa.”

Europa Liberă: Dar trebuie să ne spuneți niște argumente, de ce este mai bine așa.

Corneliu Furculiță: „Argumente? Eu nu sunt atât de inițiat în administrarea SIS-ului. Pe mine această organizație în genere nu mă preocupă, fiindcă eu n-am văzut niciodată un rezultat în urma acestei activități a lor, în afară de scurgere de informație, despre anumiți politicieni și în anumită configurare. Din câte eu cunosc, din câte mi-au spus colegii, situația dată dă posibilitatea ca el să fie – SIS-ul – într-o cooperare cu ambele administrații și a parlamentului, și a președinției fiindcă acolo sunt numiri, la propunerea cui sunt aceste numiri ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Da. Asta am văzut, dar până la urmă va fi respectat verdictul Curții Constituționale, nu?

Corneliu Furculiță: „Evident”

Europa Liberă: Deci, va rămâne tot în subordonarea președintelui?

Corneliu Furculiță: „Să vedem ce va spune Curtea Constituțională. Până când, din câte cunosc, Curtea Constituțională a suspendat.”

Europa Liberă: Așa este.

Corneliu Furculiță: „Aceasta este ca o măsură preventivă. Verdictul. Eu am spus: în fața Curții Constituționale este un examen foarte dificil la acest final de an ca și anul care a fost tot dificil, fiindcă are o sarcină complicată, de a te expune asupra multor legi, și nu cred că vor putea aplica un principiu șablonat pentru toate legile. O să trebuiască de lucrat puțin.”

Europa Liberă: Adică sunt foarte multe sesizări?

Corneliu Furculiță: „Sesizări vor fi asupra la toate proiectele...”

Europa Liberă: .... unele vor fi puse pe rol acuma, altele mai târziu...

Corneliu Furculiță: „Proiectele sunt aprobate, în multe cazuri, în procedură similară și vreau să văd cum Curtea va găsi argumente ca, pentru aceleași proiecte aprobate în procedură similară, pe unele le va lăsa constituționale, pentru altele va considera că sunt neconstituționale. Ați văzut astăzi că este și o sesizare a colegilor noștri la Curtea Constituțională, pe ceea ce ține de stadionul republican, fiindcă sunt anumite momente... Această lege a intrat datorită faptului că președintele Igor Dodon a fost suspendat de către Curtea Constituțională, și a fost promulgată această lege de către președintele Parlamentului, la acea perioadă, dl Andrian Candu, și ulterior Comisia de la Veneția s-a exprimat că aceste suspendări au fost ilegale. Deci, corespunzător, putem să tragem concluzia că și actul care a fost semnat de către dl Candu în aceste consecințe poate fi considerat ilegal. Este o situație foarte interesantă, care judecătorilor constituționali le va da bătaie de cap.”

Europa Liberă: Dar ne amintim și declarația pe care o făcea premierul Chicu zicând că socialiștii s-au grăbit făcând acest pas.

Corneliu Furculiță: „Ei bine. Declarația premierului Chicu aparține premierului lui Chicu. El dacă se consulta, poate, și cu socialiștii, în eventuala declarație a dumnealui, poate o făcea puțin altfel.”

Europa Liberă: Astăzi am văzut că șeful diplomației, dl Aurel Ciocoi, a discutat cu un înalt demnitar american referitor la acest subiect.

Corneliu Furculiță: „Diplomații sunt diplomați, ei au de discutat. Partidele politice sunt partide politice.”

Europa Liberă: Dvs. rămâneți la ideea că stadionul trebuie reîntors în posesia statului, asta înțeleg?

Corneliu Furculiță: „Eu sunt pentru cu ambele mâini. Și dacă ne întoarcem în istoria aprobării acestei legi, atunci, la moment, existau foarte multe discuții în societate, multe platforme informaționale lansau inițiative să întoarcem stadionul, voting electronic ș.a.m.d. Astăzi nu prea aud astfel de discuții în societate. Regret că nu se ridică această problemă.”

Europa Liberă: Dar luați în calcul?

Corneliu Furculiță: „S-a mai stăruit de a distorsiona mesajul, de a spune că Partidul Șor, acolo, va construi un Orhei Land și mai nu știu ce acolo...”

Europa Liberă: Moldova Land...

Corneliu Furculiță: „Moldova Land, Chișinău Land, hai să-i spuneți așa. Nu, legea prevede doar întoarcerea proprietății în administrarea statului, este un lucru normal. Urmează să vedem ce va fi. A transmis în proprietate municipiului Chișinău... municipiul Chișinău va face acolo un parc de distracții sau ce va fi acolo în continuare... Să vedem.”

Europa Liberă: Dar dacă, până la urmă, decizia e că să rămână ca SUA să-și ridice acolo o misiune diplomatică?

Corneliu Furculiță: „Adică?”

Europa Liberă: Pentru că înțeleg că totuși s-ar mai putea găsi un compromis.

Corneliu Furculiță: „Între?”

Europa Liberă: Între partea moldavă și SUA.

Corneliu Furculiță: „Care ar fi compromisul? – În alt sector!”

Europa Liberă: La asta rămâneți, că doar un alt teren, da?

Corneliu Furculiță: „Socialiștii – da. Păi, am votat legea. Legea este promulgată, votată în prima, a doua lectură. Publicată în Monitorul Oficial. Intrată în vigoare. Contestată la Curtea Constituțională. Suspendată, la moment, în acțiune. Ce mai trebuie?”

Europa Liberă: Dar s-a făcut totul prea grăbit, nu?

Corneliu Furculiță: „De ce prea grăbit?”

Europa Liberă: Nu?

Corneliu Furculiță: „Astfel au fost circumstanțele atunci, în parlament, dar pur regulamentar, s-a votat, s-a votat de o majoritate, s-a votat de deputați care au mandate în exercițiu. Mă rog, cineva se mai împingea, se mai trăgea de anumite părți ale corpului, mai azvârleau anumite obiecte, mai rupeau câte ceva... este modalitatea de comportament a lor, așa cum ei o înțeleg.”

Europa Liberă: Dar pe cine ar ajuta o relație afectată între Chișinău și Washington?

Corneliu Furculiță: „Nu este aici o afectare a relațiilor. Pentru ce ar fi o afectare a relațiilor, dacă... Cât contează ca ambasada aceasta să fie chiar în centrul Chișinăului? Care ar fi aspectul ei cultural, cum ar arăta ea?”

Europa Liberă: Păi, când s-a negociat între cele două părți, s-a luat în calcul, și am înțeles că partea americană respecta...

Corneliu Furculiță: „Era altă guvernare și probabil au fost alte promisiuni și înțelegeri. Eu nu pot să vă spun care au fost ele. Nu am fost parte. Noi și atunci am fost împotrivă. Având această posibilitate, am reiterat poziția noastră, s-a obținut votarea legii, poftim.”

Europa Liberă: Un schimb de replici între Chișinău și Moscova, după ce Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale, pe subiectul retragerii armatei ruse din stânga Nistrului. Care e poziția Dvs.?

Corneliu Furculiță: „Este un început sau este o încercare de a face un schimb de replici. Ca să fie o anumită reacție, trebuie să fie și anumite acțiuni concrete. Ceea ce sunt mesaje pe cale diplomatică, mă rog.”

Europa Liberă: Dar care e poziția Dvs. referitor la evacuarea trupelor rusești de pe teritoriul R. Moldova?

Corneliu Furculiță: „N-o să mă expun, pentru că nu sunt specialist în acest domeniu, sincer vă spun. Nu cunosc care este mărimea acestui contingent, care este statutul lor. Pentru asta, trebuie să fii, evident, inițiat în acest proces. Eu sunt ferm pe poziția că Transnistria, sau partea stângă a Nistrului, trebuie să fie integrată cu partea dreaptă. Doar atunci R. Moldova ar putea să se dezvolte armonios și, într-adevăr, ar deveni un subiect al dreptului internațional, în care și-ar rezolva conflictele interne. Și evident că toate forțele politice ar trebui să depună maxim de eforturi ca aceste conflicte să fie epuizate în termen cât mai scurt..”

Europa Liberă: Dar în ce condiții cele două maluri ale Nistrului se pot reunifica?

Corneliu Furculiță: „Prin negociere.”

Europa Liberă: Treizeci de ani se negociază.

Corneliu Furculiță: „Poate nu s-a negociat suficient. Poate că nu s-a dorit de negociat.”

Europa Liberă: Dar de ce să nu se dorească?

Corneliu Furculiță: „Sunt diferite forțe politice, pe care le aranjează astfel de situație. Eu sunt sigur că nici pe Dvs., nici pe mine, nu ne aranjează o astfel de situație.”

Europa Liberă: Cel mai des se face trimitere că ar exista niște scheme care avantajează și o parte și alta a Nistrului.

Corneliu Furculiță: „Evident, în orice conflict, există sau persistă interesul economic. Acolo unde există diferite structuri, evident că sunt și interese economice. Sau invers. Interesele economice, câteodată, aduc la aceea. Dar! – ați văzut eforturile pe care, pe parcursul mandatului, le-a făcut președintele Dodon, în permanență. Ați văzut și eforturile și pozițiile Partidului socialiștilor. Ați văzut și atitudinea noastră, în aceste alegeri, față de transnistreni, cum am luat apărarea lor, în defavoarea celor care îi numeau separatiști. În opinia mea, trebuie să dăm semnale clare locuitorilor din Transnistria. Eu am acolo prieteni, eu am acolo colegi, care spun că, în principiu, sunt și ei sătui de situația care există. Vor și ei să trăiască într-un stat complet, să fie cetățeni ai unui stat, să poată să călătorească prin lume, să fie reprezentați, să aibă dreptul de a călători, să aibă siguranța că sunt în siguranță.”

Europa Liberă: Nu există voință politică, asta se reproșează cel mai des.

Corneliu Furculiță: „Nu există voință politică și, probabil, nu există consens politic. Și nu este un secret că există interese ale unor forțe din exterior.”

Europa Liberă: din exterior? Care sunt forțele astea?

Corneliu Furculiță: „Eu am spus.”

Europa Liberă: Nu vreți să ne spuneți mai mult?

Corneliu Furculiță: „Nu.”

Europa Liberă: A fost rechemat Ambasadorul R. Moldova la Moscova, Andrei Neguță?

Corneliu Furculiță: „Da, am văzut. N-o să mă pot exprima în termeni diplomatici exact, am văzut că a fost rechemat dl Neguță, în urma acelui scandal cu anabolizantele găsite în acel mijloc de transport al Ambasadei R. Moldova în Federația Rusă. Eu cred că organele de anchetă vor face o anchetă profesionistă. Și nu acceptăm astfel de declarații, cum sunt cele pe care le-am văzut astăzi, că sunt implicate persoane anumite... ”

Europa Liberă: Da, cinci persoane.

Corneliu Furculiță: „Nu e corect.”

Europa Liberă: Persoane din anturajul președintelui Dodon, așa am auzit de la dl deputat Chiril Moțpan.

Corneliu Furculiță: „Au fost prezentate dovezi?”

Europa Liberă: Păi, el zicea că merge să depună această sesizare la Procuratura Generală.

Corneliu Furculiță: „Noi, sesizări, am văzut foarte multe și foarte dese. Ele sunt fără dovezi. Și este regretabil că politicienii exercită în ultimul timp astfel de declarații nefondate. Din câte cunosc, unele din persoanele vizate în aceste declarații vor acționa acest declarant în judecată și să vedem care vor fi dovezile pe care dumnealui le va prezenta.”

Europa Liberă: Dar, cel mai probabil, următorul șef al misiunii noastre din Moscova va fi anunțat după anul nou?

Corneliu Furculiță: „Nu pot să vă spun, chiar sunt chestiuni pe care nu le cunosc. Domeniul diplomatic este pentru mine ceva mai puțin neobișnuit. Dați să revenim la agenda parlamentară, la...”

Europa Liberă: Pentru că ați amintit, înaintea Dvs. aici, în studiou, a fost Andrei Năstase, el zicea că și-ar asuma calitatea de premier, dacă s-ar găsi voturi suficiente în parlament. Ce credeți despre o asemenea candidatură?

Corneliu Furculiță: „Nu poate să-mi provoace decât un zâmbet și să-mi aduc aminte de renumitul film Operația Î, mi se pare.”

Europa Liberă: Și peripețiile lui Șurik, da?

Cred că nu are nicio șansă dl Andrei să devină nici premier, nici ministru.

Corneliu Furculiță: „Milițianul a început să întrebe cine merge astăzi și să citească lista celor reținuți pentru 15 zile. Evident că Andrei se înscrie perfect în acest scenariu. Cred că nu are nicio șansă dl Andrei să devină nici premier, nici ministru.”

Europa Liberă: Dar figura de compromis, dacă, eventual, s-ar ajunge la un consens?

Corneliu Furculiță: „Eu cred că fracțiunile parlamentare (în opinia mea, ar fi un lucru bun), ar ajunge la un consens în privința formării unui guvern, el ar trebui să fie din persoane neimplicate politic, ca să nu existe suspiciuni din partea unor fracțiuni.”

Europa Liberă: Adică să fie doar tehnocrați?

Corneliu Furculiță: „Absolut. Cel puțin, premierul...”

Europa Liberă: Dar, oricum, știți că o persoană, în R. Moldova, se identifică cu simpatiile unei formațiuni politice?

Corneliu Furculiță: „Mai mult sau mai puțin. Dl Andrei se identifică foarte mult. Eu înțeleg că noi toți ne identificăm cu o anumită opțiune politică, dar nu neapărat cu apartenență politică. Și plus la asta, avem foarte mulți tineri care activează la noi în multe organizații, în structurile internaționale, tineri foarte bine instruiți, pe care țara-mamă i-a pregătit atâta timp. Chiar nu avem o personalitate care să vină să conducă un guvern?”

Europa Liberă: Țara-mamă fiind România?

Corneliu Furculiță: „Țara-mamă este R. Moldova.”

Europa Liberă: Pentru că unii așa spun. Dle Furculiță, dar, eventual, dacă se ajunge la un compromis și un consens, pentru numirea unui viitor cabinet de miniștri, credeți că ar putea să se lungească timpul și să nu se ajungă la alegeri parlamentare anticipate? Sau trebuie să bateți în cuie înțelegerea referitor la declanșarea anticipatelor?

Eu consider că pentru R. Moldova un consens în această privință va fi mult mai benefic decât niște eventuale alegeri parlamentare.

Corneliu Furculiță: „Cum am spus, în politică totul este posibil. Până în ultimul minut pot să fie unele scenarii și să fie votat acel scenariu căruia i se dau cele mai puține șanse. Eu, ca un optimist, ca un cetățean al R. moldova, fiindcă eu, mai mult decât politician, mă consider om de afaceri. Și eu consider că pentru R. Moldova un consens în această privință va fi mult mai benefic decât niște eventuale alegeri parlamentare, care, repet, iarăși, duc societatea într-o anumită luptă politică, necesită un anumit buget, care nu este mic, care ar putea să redreseze situația unor agricultori, a unor businessmani din HoReCa sau din alte domenii de activitate. Dar ăsta este prețul democrației. Dacă forțele politice nu pot ajunge la un consens sau compromis pentru crearea unui guvern, fie el numit și tehnocrat, atunci alegerile sunt inevitabile. Și totuși, logica spune că mari schimbări în structură nu vor fi.”

Europa Liberă: Adică ar putea fi aceeași configurare să fie și în următorul legislativ?

Corneliu Furculiță: „Plus-minus. Conform sondajelor, conform situației actuale, cele mai mari șanse aparțin Partidului Socialiștilor, urmați de către Platforma sau Partidul PAS, nu știm în care configurare vor fi ei, ca platformă sau ca alianță lărgită de dreapta sau bloc. Din câte știm este în ascensiune, dar acum este puțin în cădere partidul lui Renato Usatîi și se mai dau șanse pentru partidul șor. Deci, iată aceste patru fracțiuni, eventual, ar intra în următorul parlament. Spuneți-mi, vă rog, care ar fi alianța care urmează după asta?”

Europa Liberă: Se va considera un parlament mai reprezentativ, pentru că acum se aduc foarte multe critici că actualii deputați au ajuns în baza votului mixt în parlament.

Corneliu Furculiță: „Da, și eu susțin acest lucru. S-ar pierde din lista parlamentarilor foarte mulți parlamentari care astăzi nu-și merită mandatele. De aceea. Mulți declară că alegerile anticipate sunt necesare, mulți declară că sunt pentru desfășurarea acestor alegeri, dar foarte puțini, practic, din câte cunosc, pentru alegeri parlamentare sunt de acord doar două formațiuni – Partidul PAS și PSRM. Iată noi doi, dacă ne așezăm, calm, toată foaia de parcurs o stabilim, până la data și ziua alegerilor anticipate, eventual, și următoarea alianță care urmează să fie. Alte șanse nu sunt. Spuneți-mi, vă rog, vă închipuiți alianța între PAS, Șor și Usatîi?”

Europa Liberă: Așa cum unii se întreabă: vă închipuiți alianță între PSRM și Șor?

Corneliu Furculiță: „Nu există astfel de alianță. Eu v-am spus. Am pus pachete sau proiecte pe masă – cine le votează...”

Europa Liberă: Politicienii își schimbă poziția din mers. L-am auzit pe Andrian Candu, care până nu demult era sonor și insista pe ideea dizolvării parlamentului, acuma – din contra...

Corneliu Furculiță: „Da, era și participant la miting.și pe urmă a zis că nu e chiar bine. Lista lui,așa, pe interior, cred eu, poate fi prelungită. Eu am spus în postarea mea pe Facebook, care a fost criticată mult în societate, dar asta este realitatea. Forțele politice urmează acuma o agendă electorală care este clară

. Formațiunea PAS urmărește să-și ia mandate mai multe, evident că ele pot fi luate din contul acelor parteneri de dreapta, inclusiv și PD. Din punct de vedere politic, n-au procedat corect pentru partidul lor, fiindcă ei se comasează, se pierd în această masă a partidelor de dreapta. Dacă rămâneau la guvernare, ca forță selectă, ei puteau să vină cu anumite rezultate, să arate cetățenilor care este diferența lor. Acuma ei s-au pomenit cu toată dreapta și acolo au să moară, să mă scuzați de expresie.”

Europa Liberă: Reiese că Dvs. le doriți mai mult bine decât și l-ar dori ei?

Corneliu Furculiță: „Eu, la rece, discut care sunt scenariile politice. Platforma DA este clar că nu mai accede în parlament. Dacă dnei Sandu i se va face milă de cineva din actualii deputați și-i va include în lista trecătoare, se vor regăsi. Dacă nu, nu văd forma și formatul în care Platforma DA o să treacă. Dar oricum o să le sucească mâinile la spate și o să-i unească cu PAS. Care o să fie listele, vom vedea. Celelalte partide de dreapta? Unioniștii – ați văzut care sunt șansele lor. Și acolo în permanență este o mâncărime, nu se știe cine e mai frumos și cine e mai deștept.”

Europa Liberă: Ați decis când convocați congresul?

Corneliu Furculiță: „Da, evident. Este decizia organelor corespunzătoare, 30 decembrie este data desfășurării congresului partidului nostru.”

Europa Liberă: Igor Dodon are șanse să nu revină la cârma PSRM?

Corneliu Furculiță: „Repet, această întrebare este propusă, practic, la fiecare emisiune, la fiecare participare de a mea. Igor Dodon nici nu a plecat din echipa Partidului Socialiștilor. Doar prevederile legale, la acel moment, pe care le-a făcut acel regim, ca să-l izoleze pe dumnealui... Fiindcă ea nu era înainte de alegerile prezidențiale. Președintele putea să fie – și în multe țări președintele rămâne în postura sa politică – sau președinte de partid, sau membrul acestuia.”

Europa Liberă: În R. Moldova este normă legală, care spune că președintele...

Corneliu Furculiță: „Este norma legală, dar dumnealui tot timpul a fost membru al echipei. Și, repet, este firesc acest lucru, că noi l-am îndemnat pe dl președinte să revină la locul care, pe drept, îi aparține. Fiindcă Partidul Socialiștilor, în forma în care el a atins aceste rezultate este rodul muncii lui Igor Dodon.”

Europa Liberă: Am ajuns la final, vă mulțumim mult că ați dat curs invitației noastre să avem această discuție, vă mai așteptăm și cu alte ocazii. Înainte de a intra în studiou, am mai citit că ați pierdut un dosar.

Corneliu Furculiță: „Este un dosar căruia noi, practic, nu i-am dat curs.”

Europa Liberă: Deci, investigația RISE, la asta ne referim?

Corneliu Furculiță: „Da. Mă refer la investigația RISE.”

Europa Liberă: Și banii din Bahamas.

Corneliu Furculiță: „Este un dosar și o investigație controversată, dacă o să aveți posibilitatea și dorința să mă invitați pe aceste teme, inclusiv, care sunt mai dificile, eu o să vă aprob și o să vă dau toate amănuntele.”

Europa Liberă: Dar acum, în două cuvinte, ce ne spuneți despre faptul că ați pierdut dosarul?

Corneliu Furculiță: „Care se numește, sau supranumit, Bahamas, cu toate că nu are nici o atitudine față de această țară, a fost unul, la început, economic, deoarece o întreprindere a primit un împrumut pentru dezvoltarea unor afaceri. În acel an, 2016, la comanda dlui Plahotniuc (avea el ce avea dragoste cu mine, că mi-a făcut vreo cinci dosare pe acea perioadă).

[Dosarul Bahamas] este un banal dosar intentat la comandă. Și atât.”

A fost o tentativă de preluare a unei afaceri, evident cu care scopuri, fiindcă noi am solicitat sau am dorit să ne lansăm pe piața media. Cine era cel mai mare mediamagnat, la acea perioadă, cunoașteți. Evident, dumnealui s-a temut de careva implicări ale mele personal în această piață și mi-a intentat un dosar care a fost ulterior utilizat extrem sau doar în scopuri politice.

Ați văzut doar, din declarațiile actualului procuror, că acest dosar este unul ordinar, sunt multe astfel de dosare, nu are absolut nimic cu finanțarea Partidului Socialiștilor și nu are nicio legătură. Toate depozițiile care au fost necesare la procuratură eu le-am făcut, urmează doar să se exprime comisiile rogatorii. Comisiile rogatorii sunt acele organisme internaționale care trebuie să spună: au fost sau nu implicări ale unor organisme care nu corespund acestor standarde. În rest, este un banal dosar intentat la comandă. Și atât.”

Europa Liberă: Dar în locul magnatului Plahotniuc, care deținea cele mai multe televiziuni, l-a luat altcineva?

Corneliu Furculiță: „Din cât cunosc, acest concern în continuare este, nu a avut loc nicio schimbare în structura fondatorilor și dumnealui este bine mersi ca fondator.”

Europa Liberă: Dar de ce se duce această luptă, cine are cele mai multe posturi de televiziune?

Corneliu Furculiță: „Eu n-aș spune că se duce această luptă. Cine are mai multe posturi, ca cantitate. Un post de televiziune este efectiv atunci când el are un rating corespunzător și lumea îl vizualizează și se uită la el. asta este opinia mea personală.”

Europa Liberă: De ce a trebuit să reveniți, să insistați ca limbii ruse să i se acorde/ofere statut?

Corneliu Furculiță: „Tema data, câteodată, poate, nu este tratată corespunzător. Au existat două proiecte. Unul despre statutul special al limbii ruse, iar altul – despre funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova. Astăzi, pe agendă, este doar cel cu funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova. Este o lege absolut necesară, deoarece noi suntem o societate care vorbim în multe limbi. Această lege a existat tot timpul, doar un truc al Curții Constituționale, care a declarat-o desuetă, în 2018, pare-mi-se. Și evident că legislația a rămas în acest domeniu un vid. Este necesar pentru aprobarea unei noi legi, care corespunde standardelor europene, noi îi invităm pe toți să se expună asupra ei, nu au decât s-o îmbunătățească. Lectura întâi a avut loc, lectura a doua va avea loc. Veniți cu amendamente și vom vedea. Nimeni nu atentează la unele drepturi ale unor vorbitori sau altor vorbitori. Invers – se oferă mai multe garanții și drepturi.”

XS
SM
MD
LG