Miniștrii economiei și finanțelor din Uniunea Europeană au dat marți, 12 iulie, lumină verde Croației pentru aderarea la zona euro de la 1 ianuarie, 2023. Între timp mai multe țări din UE promit Zagrebului că tot de la 1 ianuarie Croația va face parte și din zona Schengen, fără controale la frontieră.
Astfel, cum scrie site-ul specializat în știri din UE Euractiv, Croația va intra la 30 de ani de la desprinderea din federația iugoslavă în rândul țărilor celor mai integrate în structurile europene, în rând, de exemplu, cu vecina ei, fostă colegă de federație, Slovenia.
La 16 iunie, Eurogroup, adică miniștrii de finanțe din zona euro, a stabilit că Croația a îndeplinit toate criteriile de convergență și poate deveni, de la începutul anului viitor, a 20-a membră a zonei euro. Luna aceasta, primirea Croației în zona euro a fost aprobată cu mare majoritate de voturi și de Parlamentul European.
Aceasta va fi prima extindere a zonei euro din 2015, când i s-a alăturat Lituania. Înaintea ei, în 2014, adoptase moneda unică Letonia, iar și mai înainte, în 2011, Estonia. Dintre fostele țări comuniste, membră în zona euro mai este doar Slovacia, din 2009. Economiile est-europene mai mari, ca Polonia, România, Cehia sau Ungaria, ezită să stabilească deocamdată o dată-țintă pentru aderare, preferând să păstreze, cât mai pot, o pârghie financiară pe care o vor pierde odată intrate în zona euro, cursul valutar.
Pentru liderii Croației, pierderea „suveranității monetare” prin trecerea la euro nu reprezintă însă un pericol, fiindcă economia țării este deja conectată puternic la zona euro. Pe de altă parte, însă, sondajele de opinie arată că sprijnul croaților de rând pentru adoptarea monedei unice a scăzut în ultima vreme. Ca și în celelalte țări din zona euro, motivul este teama că odată cu introducerea noii monede, comercianții vor folosi ocazia pentru a mări prețurile. În Croația, asemenea temeri vin pe fondul deja exploziv al scumpirilor generate de inflație, inclusiv ca urmare a războiului din Ucraina.
Euractiv amintește că ultimii pași ai Croației spre zona euro sunt însoțiți de avertismente dinspre partea dreaptă a eșichierului politic european; la o discuție în parlamentul german, deputatul de extremă-dreapta Norbert Kleinwächter a avertizat că Croația ar putea deveni „o nouă Grecie” a zonei euro – aluzie la marea criză a datoriilor de după 2008. Iar tonuri precaute – notează aceeași sursă – s-au auzit la Berlin chiar și din partea unor politicieni din partide tradiționale de centru-dreapta ca CDU și FDP.
Între timp, Croația se pregătește să devină, tot de la 1 ianuarie 2023, membră în zona Schengen, fără controale la frontieră. Ea este sprijinită în acest efort de multe state, inclusiv de președinta în exercițiu a UE, Cehia. Premierul ceh Petr Fiala i-a promis colegului său croat Andrej Plenkovic, la Praga, că primirea Croației în spațiul Schengen va fi printre prioritățile președinției cehe a UE.
Structurile competente ale UE deja au stabilit că Zagrebul întrunește condițiile tehnice necesare, iar spre deosebire de România și Bulgaria, care sunt și ele tehnic gata să intre în spațiul Schengen de mulți ani, între țările UE nu există vreo opoziție de natură politică serioasă, în cazul Croației.
România și Bulgaria, care au intrat în UE cu șase ani și jumătate înaintea Croației, au fost ținute la porțile spațiului Schengen din cauza efortului unor membri vechi ai UE – ca Olanda, Germania sau Franța - să le oblige să facă reforme în justiție și să combată corupția, înainte de a fi primite.
