Comitetul interguvernamental al ONU pentru protejarea patrimoniului cultural imaterial a recunoscut miercuri „cucina italiana”, nu pentru anumite feluri de mâncare sau rețete, ci pentru importanța culturală profundă pe care italienii o acordă mâncării lor.
Decizia a fost anunțată în cadrul unei reuniuni a UNESCO la New Delhi.
Prim-ministra italiană Giorgia Meloni a salutat decizia. „Pentru noi, italienii, bucătăria nu este doar hrană sau o colecție de rețete. Este mult mai mult: este cultură, tradiție, muncă, bogăție”, a declarat ea într-o declarație video.
La nivel global, mâncarea italiană este adesea asociată cu pizza, paste și tiramisu. Dar patrimoniul culinar al țării este mult mai variat și diferă de la o regiune la alta, scrie dpa.
Italienii acordă o mare importanță acestor specialități și variații regionale.
Lista patrimoniului cultural imaterial al UNESCO include din 2017 arta pizzaiuolo-ului napolitan – a celui care face pizza. Legenda spune că prima pizza a fost preparată la Napoli în 1889.
Listarea ar putea aduce beneficii economice suplimentare unei țări deja renumite pentru bucătăria sa și în care lanțul de aprovizionare agroalimentar reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul național, notează Reuters.
De asemenea, ar putea aduce o oarecare ușurare restaurantelor tradiționale de familie, care constituie de mult timp coloana vertebrală a gastronomiei italiene și care se confruntă cu un climat economic dificil, într-o piață din ce în ce mai polarizată între opțiunile „premium”, scumpe și cele economice.
Experții din gastronomie estimează că recunoașterea UNESCO ar putea stimula turismul cu până la 8% în doi ani, adăugând 18 milioane de nopți de cazare.
Pe de altă parte, cercetătorii avertizează că astfel de câștiguri implică adesea presiuni legate de supraturism, așa cum se vede în Veneția și în „dealurile Prosecco” din nord-est, unde statutul UNESCO a atras mulțimi care depășesc capacitatea locală.
Centrele istorice ale orașelor italiene sunt din ce în ce mai expuse riscului de a deveni ceea ce criticii numesc „parcuri tematice gastronomice”.
„Bologna a devenit o fabrică de alimente. Fețe de masă în carouri și scaune de paie sunt peste tot, într-o tradiție inventată pentru consumatorii externi”, a spus Alberto Grandi, istoric alimentar și autor.
Într-un interviu pentru Reuters, el și-a exprimat îngrijorarea cu privire la riscul „gentrificării” alimentelor, un proces prin care alimentele sau practicile alimentare tradiționale, accesibile și înrădăcinate cultural sunt transformate în versiuni de lux, la modă și adesea scumpe.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
