Din cei peste 70 de mii de cetățeni ucraineni care au venit în R. Moldova de la începutul invaziei ruse în Ucraina, puțin mai mult de jumătate au rămas în ultimele 100 de ore, a declarat șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Alexandru Oprea. Iar dintre aceștia mai puțin de 10% sunt cazați în centre speciale pentru refugiați, a spus Europei Libere ministrul muncii și protecției sociale, Marcel Spatari. Mulți refugiați ucraineni percep R. Moldova ca țară de tranzit, au spus alte autorități. Ce dificultăți de acomodare întâmpină ei și cum sunt organizate toate serviciile de găzduire, hrană și consiliere de orice fel?
Până a organiza autoritățile transport, locuri de cazare și a pune pe roate întreaga logistică necesară asistării valului mare de refugiați ucraineni, unii cetățeni moldoveni și agenți economici au încercat să profite de războiul din țara vecină.
Cazare
Bunăoară, chiar din prima zi au existat anunțuri cu chirii dublate sau triplate în Chișinău. Aceste oferte au fost condamnate pe rețelele de socializare, iar piața cumva și-a revenit ulterior, relatează agentul imobiliar Victor Cernomorcenco. Agenția la care lucrează a și apelat la proprietari care au dat în folosință gratuită anumite apartamente pentru o zi, întrucât mulți refugiați ucraineni sunt doar în tranzit prin R. Moldova, a declarat Victor Cernomorcenco.
„Nu putem să spunem că au crescut prețurile, prețurile au rămas aceleași, pur și simplu au fost persoane care au dublat prețurile, dar asta sunt niște speculanți care absolut măgărește au făcut chestiile astea. Dacă noi vorbim la moment, oamenii nu măresc prețurile și să străduiesc cumva să nu profite de pe seama unor oameni care și așa sunt în necaz. Ucrainenii nu vor să rămână la noi pe un an de zile, lor le trebuie pe trei zile, pe o săptămână, care pe o lună de zile. Ei folosesc R. Moldova ca perioadă de tranzit și pleacă mai departe. Noi nici nu avem astfel de oferte. Ei vor pur și simplu măcar să intre undeva să aibă unde să stea o noapte, pentru că ei înțeleg că noi nu suntem cea mai stabilă țară, din păcate”.
Agentul imobiliar Victor Cernomorcenco a spus că din cauza cererii mari de solicitări pentru chirii la apartamente pentru câteva zile, pe de o parte, și a doleanțelor clienților de a da în chirie pe termen lung, pe de alta, a redirecționat mulți refugiați la centrul de cazare de la Moldexpo sau la baza de la Vadul lui Vodă.
Peste jumătate din refugiații ucraineni care ajung în R. Moldova au rămas mai mult de 100 de ore, au comunicat șefi de la MAI. Președinta Maia Sandu care duminică a vizitat punctul de trecere a frontierei Otaci le-a comunicat celor care vin din Ucraina, majoritatea femei cu copii, că „sunt în siguranță în R. Moldova”.
Doar 2.800 de persoane s-au cazat în centrele de plasament pregătite de autorități, atât în Chișinău, cât și în alte localități, spune ministrul muncii și protecției sociale, Marcel Spatari, precizând că și acești refugiați în marea lor majoritate s-ar fi în tranzit.
„Oamenii se cazează acum ad-hoc, pentru că ei trec frontiera și noi îi cazăm unde avem disponibil, în foarte multe locuri, avem disponibil o listă de câteva zeci de locuri unde oamenii sunt cazați. Mulți dintre ei nici nu știu pe ce perioadă au venit, poate unii au intenția să plece mai departe. E multă incertitudine în rândul oamenilor. Cei care au venit pentru mai mult timp ei au venit la prieteni rude, nu stau în centre de plasament, cei din centrele de plasament sunt mai mult în tranzit, dar s-ar putea ca acest tranzit să se prelungească”.
Mâncare
În centrele sociale, sanatorii, tabere, hoteluri și cămine unde sunt găzduiți refugiați alimentarea se face din rezervele locale, dar și din bani din fonduri publice centrale, fiind contractate servicii de catering în acest sens, mai spune ministrul muncii și protecției sociale, Marcel Spatari. De asemenea, aici ajung și donații făcute de numeroși agenți economici, de la produse alimentare, până la prânzuri calde.
Unde se colectează donațiile/ Cine vor primi ajutoare
Guvernul a anunțat că se vor colecta donații de la persoane fizice nu doar la centrul de găzduire a refugiaților de la Moldexpo, dar și la Moldova Film, șoseaua Hâncești, 61; Universitatea Tehnică a Moldovei, str. Studenților 9/7 și Palatul de Cultură a Feroviarilor, str. Decebal, 2. De asemenea, autoritățile i-au îndemnat pe cei care vor să contribuie cu ajutoare să aducă produse de igienă, scutece, lapte praf, paturi pliante, saltele, plapume, perne, pături, prosoape, lenjerie de pat, jucării, veselă, conserve și alte produse alimentare ambalate.
Donațiile se colectează peste tot, a precizat ministrul Marcel Spatari. Este creat și un depozit central, unde se va face o evidență mai organizată, a precizat oficialul în interviul cu Europa Liberă. Marți, 1 martie, ar urma să sosească în R. Moldova un prim lot de ajutor umanitar pentru refugiații ucraineni. Centrul unic de Gestionare a Crizei va coordona toate acest ajutoare.
Pot beneficia ajutoare toți cei care se vor înregistra în calitate de solicitanți de azil, mai spune ministrul Marcel Spatari. Peste 1.100 de persoane au depus cereri în acest sens.
„În mod normal, R. Moldova oferă asistență inclusiv financiară solicitanților de azil, deci persoanele care vor solicita vor putea să beneficieze de asistență, de asemenea persoanele care nu au temporar un loc unde să stea, nu au resurse pentru alimentare și în baza unei declarații aceste persoane sunt plasate în centre de plasament temporare pentru refugiați. Din zeci de mii de oameni care intră în țară a zecea parte au nevoie de aceste centre de plasament temporar. Ei sunt ajutați cu produse alimentare, cu produse de igienă etc. Celalți, veniți la familii, la prieteni, la rude vor primi suport din partea statului dacă vor solicita azil, este o procedură specială pentru asta”.
De ce casele de schimb valutar ezită să cumpere hrivna?
Odată cu începutul ostilităților militare s-a devalorizat hrivna ucraineană pe piața moldoveană, iar băncile și casele de schimb valutar ezită să cumpere valuta ucraineană. Chiar dacă unii experți au condamnat ratele mici afișate în primele zile, de 10 bani pentru o hrivnă, pentru economistul Viorel Gârbu acest comportament pare firesc.
„Fluctuația momentan reflectă lipsa de predictibilitate și incapacitatea agenților economici să înțeleagă ce se întâmplă cu hrivna ucraineană, deci momentan economia în statul vecin este afectată în totalitate, iar acest lucru când se întâmplă șocuri în economie în primul rând se vede în cotațiile monedei și cotațiile hrivnei descrie că economia statului vecin trece prin situații foarte dificile și momentan este foarte greu să înțelegi ce se întâmplă”.
Peste 3,2 milioane de lei s-au adunat pe contul bancar deschis de Ministerul Finanțelor pentru donații în sprijinul poporului ucrainean. Alte zece mii de euro au fost colectate de grupul de voluntari Moldova pentru pace care ajută autoritățile să organizeze mai bine transportarea refugiaților.
