Linkuri accesibilitate

Cum au fost păcăliți partenerii „Integrării Eurasiatice”, un proiect gestionat de Rogozin


Imagine surprinsă la Tiraspol, ianuarie 2019
Imagine surprinsă la Tiraspol, ianuarie 2019

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Cum au fost păcăliți partenerii „Integrării Eurasiatice”, un proiect gestionat de Rogozin
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Producătorii din Republica Moldova, inclusiv cei din regiunea transnistreană, în continuare nu pot livra produsele sale în Rusia, din cauza unei decizii a Guvernului de la Moscova care interzice mărfurile tranzitate prin Ucraina. Președintele în exercițiu al OSCE, ministrul de Externe al Slovaciei, a vizitat Chişinăul și Tiraspolul. Și în regiunea transnistreană se discută despre finalizarea unor clădiri începute și abandonate în cadrul unui mega-proiect al Federaţiei Ruse, numit Integrarea Eurasiatică. Zeci de companii din stânga Nistrului se plâng că nu și-au primit banii pentru materialele de construcție livrate în cadrul acestui proiect. Un interviu cu un director de companie care spune că prejudiciile s-ar ridica la două milioane de dolari, analiza unui expert economic de la Tiraspol și opinia oamenilor de rând.

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Avansarea procesului de reglementare transnistreană este prioritară pe agenda președinției slovace a OSCE, iar soluția finală trebuie să fie bazată pe „integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova cu statut special pentru Transnistria”, a declarat președintele în exercițiu al organizației, Miroslav Lajčák, la finalul vizitei sale oficiale în Republica Moldova. Joi și vineri acesta a avut întâlniri la Chişinău și a mers și la Tiraspol. Slovacia a preluat, începând cu 1 ianuarie, președinția prin rotație a OSCE, deținută anul trecut de Italia. Miroslav Lajčák:

„Președinția Slovaciei în OSCE se bazează pe oameni, pe dialog și pe stabilitate. Ne vom concentra pe procesele politice, dar și pe a ajuta oamenii afectați de conflicte.”

Mai multe detalii – pe parcursul programului.

Comisia Unificată de Control pregătește o adresare către locuitorii din Zona de securitate de pe Nistru, prin care va solicita acestora să predea benevol armele și munițiile deținute ilegal, anunță agenția de presă Novostipmr. În același timp, delegația Chişinăului în Comisia Unificată de Control se arată nemulțumită de felul în care sunt organizate lucrările Comisiei și propune o nouă formulă care „să sporească eficiența acestora”. Un comunicat al Biroului de reintegrare de la Chişinău anunță că inițiativa vine „ca urmare a impasului în care s-a ajuns prin blocarea includerii pe agenda Comisiei a subiectului privind îmbunătățirea procedurilor de monitorizare a Zonei de Securitate”.

Trupele de artilerie de la Tiraspol au fost mobilizate în baza semnalului de alarmă pentru exerciții militare care au implicat trageri la poligoane și mobilizarea militarilor plecați în vacantă. Exercițiile militare în regiunea transnistreană au fost reluate imediat după sărbătorile de iarnă – atât cele organizate de Grupul operativ de trupe ruse staționat în stânga Nistrului, cât cele ale trupelor subordonate administrației transnistrene.

Statisticile de la Tiraspol raportează pentru anul trecut o creștere cu un sfert a comerțului extern al regiunii transnistrene și o majorare cu o treime a încasărilor la buget provenite din taxele vamale. Inflația în 2018 a fost de 7 la sută. Cele mai mari scumpiri, de 13 la sută, au fost la produsele alimentare – prețul la legume s-a dublat, s-au scumpit lactatele, peștele și pastele, iar pâinea s-a scumpit cu 15 la sută.

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la Radio Europa Liberă.

La Kiev, Parlamentul a adoptat un proiect de lege care descrie procedura de trecere comunităților religioase dintr-o structură în alta. Legea prevede că decizia poate fi luată de membrii parohiilor prin vor, așteptându-se că va facilita migrația credincioșilor ucraineni dinspre Patriarhia Moscovei către noua Biserică Ortodoxă a Ucrainei. Această biserică autocefală a fost creată la începutul anului pentru a diminua influența religioasă a Moscovei, fiind recunoscută de Patriarhatul Ecumenic al Constantinopolului. Mitropolia ortodoxă care mai rămâne afiliată patriarhiei ruse avea în Ucraina la sfârșitul lui 2018 peste 12 mii de parohii.

Rețelele de socializare Facebook și Instagram au închis sute de pagini, grupuri și conturi care ar fi implicate în două operațiuni de dezinformare a utilizatorilor din fostul spațiu sovietic.

Nathaniel Gleicher
Nathaniel Gleicher

Nathaniel Gleicher, șeful securității cibernetice al companiei americane, a spus că ambele operațiunile de dezinformare își au originea în Rusia, una vizând diferite țări, iar cealaltă - doar Ucraina. Un grup de 364 de pagini și conturi este legat de angajații portalului rusesc de stat Sputnik. În replică, portalul a spus că decizia Facebook ar reprezenta un act de cenzură.

Oficiali ruși de rang înalt au respins presupunerile că președintele american Donald Trump ar fi putut lucra în interesul rușilor, numindu-le „absurde” și „stupide”. Ministrul de externe Serghei Lavrov a spus miercuri că relatările pe acea temă din presa americană reflectă scăderea calității presei din Statele Unite.

Într-o declarație separată, consilierul președintelui Vladimir Putin, Iuri Ușakov, a spus că relatările din presa americană sunt „lipsite de sens”. Recent cotidianul Washington Post a scris că președintele a făcut mari eforturi să ascundă detaliile conversațiilor sale cu Putin, iar New York Times a relatat că FBI a deschis în 2017 o anchetă ca să vadă dacă Trump servește interesele Rusiei. Trump a calificat articolele drept „știri false”.

Un tribunal de la Moscova a decis că patru din cei 24 de marinari ucraineni capturați de Rusia în largul peninsulei Crimeea în noiembrie trecut vor rămâne în arest preventiv până pe 24 aprilie. Rusia a capturat marinarii și trei vase militare ucrainene în timp ce acestea se îndreptau către Strâmtoarea Kerci pentru a ajunge într-un port ucrainean din Marea Azov. Moscova i-a acuzat de încălcare a apelor teritoriale rusești, dar Kievul respinge acuzația, spunând că incidentul din 24 noiembrie 2018 este o nouă dovadă a agresiunii rusești împotriva Ucrainei. Rusia a respins cererile internaționale de a elibera pe marinarii ucraineni și navele.

Guvernul britanic al premierului Theresa May a supraviețuit unui vot de neîncredere miercuri seară, în camera inferioară a Parlamentului de la Londra, iar șefa guvernului a propus imediat noi negocieri cu liderii partidelor parlamentare pentru a găsi o soluție crizei profunde, provocată de respingerea, marți, tot în Camera Comunelor, a acordului privind Brexit-ul.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: Avansarea procesului de reglementare transnistreană este prioritară pe agenda președinției slovace a OSCE, iar soluția finală trebuie să fie bazată pe „integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova cu statut special pentru Transnistria”, a declarat președintele în exercițiu al organizației, Miroslav Lajčák, la finalul vizitei sale oficiale în Republica Moldova. Joi și vineri acesta a avut întâlniri la Chişinău și a mers și la Tiraspol unde a avut discuții cu conducerea politică a regiunii.

Miroslav Lajcak
Miroslav Lajcak

Premierul Pavel Filip și-a exprimat, în cadrul întrevederii avute cu oficialul OSCE, îngrijorarea în legătură cu două subiecte: situația de la depozitul de muniții rusești din Colbasna, care reprezintă o amenințare pentru Republica Moldova și Ucraina, și exercițiile militare desfășurate de Grupul Operativ de Trupe Ruse și de militarii transnistreni în zona de securitate. Un comunicat al Guvernului anunță că premierul a solicitat ca OSCE în calitatea sa de mediator „să contribuie la revenirea situației în albia normalității și să promoveze obiectivele comune privind necesitatea retragerii neîntârziate a forțelor militare străine și munițiilor de pe teritoriul Republicii Moldova”.

Ministrul de Externe de la Chişinău Tudor Ulianovschi a declarat după întrevederea președintele în exercițiu al OSCE:

Tudor Ulianovschi: „Republica Moldova mizează pe suportul Slovaciei în eforturilor sale privind reluarea pe platforma OSCE a discuțiilor privind retragerea trupelor Federației Ruse de pe teritoriul său și transformarea actualei operațiuni de menținere a păcii în una civilă cu mandat internațional, precum și efectuarea unei inspecții internaționale a depozitului de muniții de la Cobasna, care, în umbra discuțiilor politice, devine un pericol socio-umanitar tot mai mare atât pentru Republica Moldova, cât și pentru vecinii săi”.

Tudor Ulianovschi
Tudor Ulianovschi

Iar după discuțiile de la Tiraspol liderul transnistrean Vadim Krasnoselski adus exemplul „divorțului de catifea” dintre Cehia și Slovacia din 1993 ca model de soluționare a conflictului de pe Nistru. „Tiraspolul și Chişinăul trebuie să continue dialogul pozitiv în urma căruia va deveni clar că singura cale de soluționare a conflictului moldo-transnistrean este recunoașterea internațională a Transnistriei”, a spus Vadim Krasnoselski la conferința de presă comună.

Krasnoselski a mai subliniat interesul Tiraspolului de a vedea rezultate în domeniul restabilirii legăturii telefonice dintre cele două maluri ale Nistrului, dar și în închiderea dosarelor intentate de autoritățile de la Chişinău unor lideri din regiunea separatistă, dosare pe care Tiraspolul le consideră motivate politic.

Iar Miroslav Lajčák a declarat la aceeași conferință de presă că mizează pe cel puțin două reuniuni în formatul de negocieri 5+2, prima urmând să aibă loc până în vară. „Dar aceste reuniuni vor avea loc numai dacă vor fi obținute progrese reale în discuțiile dintre Chişinău și Tiraspol”, a spus oficialul OSCE.

În același timp, Miroslav Lajčák a anunțat că reprezentantul special al președinției italiene de anul trecut, Franco Frattini, își va păstra mandatul și în acest an, subliniind că acesta a avut rezultate bune în 2018 și „acest lucru trebuie continuat”. Menținerea în funcție a lui Frattini, care a declarat deschis că este prieten cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov și a elogiat anul trecut de mai multe ori rolul Rusiei în obținerea înțelegerilor dintre Chişinău și Tiraspol, a fost salutată de reprezentanții administrației de la Tiraspol.

Comunicatul OSCE mai precizează că în cadrul discuțiilor, Lajčák s-a axat „pe pași mici, concreți și un dialog real” în vederea avansării procesului de reglementare la toate nivelele. Acesta a lăudat ceea ce a numit „progresul real, tangibil pe ambele maluri ale râului Nistru”.

Miroslav Lajčák: „Mă bucur să constat că vedem un proces real şi tangibil – podul este deschis, copii frecventează şcolile cu grafie latină, fermierii îşi prelucrează terenurile din Dubăsari, automobilele circulă cu plăcuţele de înmatriculare neutre. Trebuie să ne folosim de acest „momentum” şi să-l creştem în continuare.

Președintele în exercițiu al OSCE a îndemnat Chișinăul și Tiraspolul să finalizeze pe deplin „pachetul Berlin-plus”...

Avem nevoie de o reglementare, care e bazată pe suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova în graniţele recunoscute pe plan internaţional, cu un statut special pentru regiunea transnistreană. Procesul de negocieri trebuie să fie dus de actorii naționali și locali, dar OSCE şi Slovacia, care deţine preşedinţia, este gată să acorde tot sprijinul necesar.”​

Vorbind despre planurile pentru anul 2019, președintele în exercițiu al OSCE a îndemnat Chișinăul și Tiraspolul să finalizeze pe deplin „pachetul Berlin-plus”, inclusiv acordul privind telecomunicațiile și să identifice domenii noi care urmează a fi abordate în același spirit al sporirii încrederii.

Cu referire la alegerile parlamentare care urmează în Republica Moldova în 24 februarie, Lajčák a subliniat că procesele electorale trebuie să fie libere și transparente și în conformitate cu standardele democratice ale OSCE. Acestea „nu ar trebui să influențeze procesul de negocieri”, a mai spus președintele în exercițiu al OSCE.

Europa Liberă: Decizia Guvernului rus de a interzice importurile de mărfuri din Ucraina și a celor care tranzitează această țară continuă să producă efecte asupra producătorilor din Republica Moldova, inclusiv a celor din regiunea transnistreană. Această decizia i-a luat prin surprindere pe antreprenorii din regiunea transnistreană şi autonomia găgăuză, care beneficiau de excepție după anunțarea interdicțiilor din 2014 la importul de produse vegetale şi vinuri.

Autoritățile ruse nu au răspuns încă demersurilor Chişinăului și Tiraspolului de a debloca exporturile, cel puțin la nivel oficial. Valentina Basiul a discutat cu mai mulți producători care exportă pe piața rusească.

Majoritatea companiilor ce fac livrări spre Federaţia Rusă tranzitează Ucraina spre destinația lor, este cea mai scurtă cale posibilă. La începutul anului au aflat însă că mai multe categorii de mărfuri nu sunt acceptate la vamă, deoarece au fost incluse într-o decizie semnată de premierul rus Dmitri Medvedev.

Această hotărâre a trezit nedumerire în rândul producătorilor moldoveni de vinuri şi conserve, abia reveniți pe piaţa rusă după embargo, mai ales după ce în ajunul Anului Nou se anunțase anularea taxelor vamale de import în Federaţia Rusă pe un termen de şase luni.

Decizia i-a luat prin surprindere pe antreprenorii din regiunea transnistreană şi autonomia găgăuză, care beneficiau de excepție după anunțarea interdicțiilor din 2014 la importul de produse vegetale şi vinuri. Este şi cazul vinăriei Tomai din Găgăuzia. Directorul adjunct al întreprinderii, Victor Topciu, nu a vrut să comenteze subtextele deciziei Moscovei. Zice doar că nu îi este nimic clar:

„Noi deocamdată nu facem nimic, dar de fapt nici nu putem face mare lucru, întrucât acea decizie din partea rusă a fost luată la nivel guvernamental. Ce ne rămâne de făcut este să așteptăm şi să sperăm că această problemă va fi rezolvată în timpul apropiat şi să ținem legătura cu partenerii din Rusia.

Până nu obținem un răspuns când şi cum va fi anulată această măsură nu întreprindem nimic, nu îmbuteliem şi nu transportăm nimic până nu se se clarifică situaţia”.

Victor Topciu de la vinăria Tomai mai spune că are mai multe solicitări de la partenerii ruşi, care s-ar fi activizat după anunțul președintelui moldovean Igor Dodon de a anula taxele de import. El așteaptă totuşi un deznodământ fericit. Eventualele căi de ocolire a Ucrainei, afirmă el, va duce la dublarea cheltuielilor de transport. Dacă Rusia nu renunţă la această decizie, se pierde sensul de a duce vinuri acolo, mai spune vinificatorul.

Optimiste se arată şi autoritățile de la Tiraspol, care, potrivit presei din regiune, speră într-o soluţie favorabilă în cel mai scurt timp.

Ceva mai rezervaţi sunt agenţii economici păţiţi după cele două embargouri impuse de autoritățile ruse producătorilor moldoveni. Compania vinicolă Lion-Gri din Chişinău a revenit doar în acte pe piaţa rusă de aproape doi ani, fiind acceptată de autoritățile ruse în acele liste speciale aprobate unilateral de Moscova.

Nelly Sonic
Nelly Sonic

Proprietara Nelly Sonic spune însă că ea nu a făcut livrări în Rusia, deoarece nu a vrut să calce de două ori pe aceeași greblă.

„Aşa s-a întâmplat că am găsit noi pieţe şi cumpărătorul nostru este acum mai mult Coreea, China, Japonia, Statele Unite. N-am dus fiindcă știam că poate să se întâmple iarăşi. Chiar nu mă interesează piaţa rusă, fiindcă chiar nu aş vrea să risc iarăşi. Am riscat foarte mult”.

Nelly Sonic mai spune că va exporta în Federaţia Rusă doar atunci când producătorii vor fi tratați egal.

Reprezentanți ai unor fabrici de conserve care au dreptul de a livra în Rusia la fel ne-au spus că nu au mai dus marfă de teama unor noi surprize, optând pentru alte ţări de destinaţie. Producătorii şi exportatorii de fructe urmăresc cu îngrijorare ultimele evenimente, ei deocamdată pot face livrări, dar ştiu pe piele proprie că piaţa rusă este foarte imprevizibilă, iar aceste schimbări de macaz de fiecare au conotații politice, mai zic ei.

Europa Liberă: Administrația de la Tiraspol a anunțat că planifică să finalizeze construcția a trei clădiri începute și abandonate în cadrul unui proiect inițiat de Federaţia Rusă, pe linia organizației Integrarea Eurasiatică. Proiectul a fost lansat cu mare fast, fiind prezentat ca un cadou făcut de Moscova din grijă pentru locuitorii regiunii transnistrene. O figură centrală în promovarea acestuia a fost reprezentantul de atunci al Rusiei pentru Transnistria, cunoscutul Dmitri Rogozin. Însă pe parcursul realizării proiectului au început să apară tot mai multe suspiciuni legate de scheme mai puțin transparente prin care achizițiile se făceau la prețuri mult peste media de pe piață. S-a discutat și despre faptul că unele dintre clădiri nu erau necesare. În final, patru din cele 14 obiecte de infrastructură nu au fost finalizate.

Acum, administrația de la Tiraspol vrea să da totuși în exploatare trei dintre clădiri, care sunt gata în proporție de 50-70 la sută, dar și să despăgubească într-un fel cele câteva zeci de întreprinderi transnistrene cărora nu li s-a plătit pentru muncă și materialele de construcție livrate la aceste șantiere între anii 2013-2017.

Denis Nedeliko
Denis Nedeliko

Corespondentul Europei Libere la Tiraspol, Serghei Ursul, a aflat mai multe detalii de la șeful asociației de business Most, Denis Nedelko, care este și director al uneia dintre firmele care au avut de suferit pierderi de pe urma acestui proiect.

Europa Liberă: Denis, ați fost unul dintre participanții la proiectul Integrarea Eurasiatică pentru ridicarea obiectelor de infrastructură socială în regiunea transnistreană. Ce fel de proiect a fost acesta?

Denis Nedelko: „Integrarea Eurasiatică este un proiect umanitar, care are rădăcini rusești – este un proiect al Federaţiei Ruse care avea în vedere renovarea, dar în majoritatea cazurilor totuși construirea de noi obiecte de infrastructură socială. Ca idee, este un proiect minunat. Este un cadou al Rusiei pentru Transnistria. Au fost proiectate și construite grădinițe, spitale, aripi ale universităților, școli – obiecte au fost multe, volumul investițiilor era foarte mare. Și desigur că întreprinderile din domeniul construcțiilor, una dintre care o conduc eu, nu au putut să nu fie încântați și entuziasmați de această idee la etapa la care s-a făcut anunțul oficial. Aici erau evident și interese comerciale – faptul că vom avea de lucru și va fi și un impuls pentru economie, dar și interese patriotice – faptul că pentru Transnistria vor fi construite obiecte de care este nevoie și pentru care mereu nu există bani la nivelul structurilor oficiale.”

Europa Liberă: Cum au decurs negocierile, despre ce se discuta, ce se promitea?

Denis Nedelko: „Eu am fost în mijlocul evenimentelor de la bun început. Totul era explicat foarte pompos și serios. Nouă ni se spunea că totul se va construi foarte repede, calitativ, pe principiile transparenței. Nouă ni se spunea că este un proiect necomercial, să nu exagerăm cu prețurile, să mergem pe costuri reale. De la bun început în tot asta au participat reprezentanții organelor puterii de la Tiraspol – de la ministerul de profil până la șeful executivului. De nenumărate ori erau organizate așa-numite duplexuri televizate cu participarea prim-ministrei Turanskaia, cu reprezentantul special al Federaţiei Ruse Dmitri Rogozin și cu reprezentanți ai proiectului „Integrarea Eurasiatică”. În cadrul acestor duplexuri, acestor întâlniri se raporta despre mersul lucrărilor, etapa la care s-a ajuns, despre faptul că totul merge conform planului.

Și într-adevăr, noi am văzut o amploare a construcțiilor nemaivăzută până atunci în Transnistria. Totul se construia repede, fără pauze în lunile de iarnă și pentru noi asta era ceva foarte nou și neașteptat. Volumul de participare a întreprinderilor din Transnistria era foarte mare - și vorbesc aici despre organizațiile care produceau materiale de construcție. Prima noastră surpriză a fost refuzul rușilor de a semna sub-contracte cu întreprinderile transnistrene care pot să construiască. Constructorii noștri, ni s-a spus, nu pot construi așa cum le trebuie rușilor, acest lucru s-a anunțat și oficial, pe site-ul organizației Integrarea Eurasiatică și s-a spus și conducerii Transnistriei – constructorii noștri au un nivel de calificare scăzut.

Dar constructorii noștri au construit orașele transnistrene și nimic nu se dărâmă. Mia mult decât atât – ei au construit obiecte mult mai complicate decât cutii simple pentru școli și grădinițe.

Deja mai târziu a devenit clar de ce au fost date le o parte întreprinderile noastre de construcții. Responsabile de ridicarea acestor obiecte au devenit niște organizații rusești care, după cum ni s-a spus, au o experiență mare de lucru în construcții în Rusia. Acestea au primit licențe foarte repede. Pentru o persoană juridică simplă din Transnistria obținerea unei licențe înseamnă un volum foarte mare de muncă pentru colectarea documentelor, înseamnă să aibă o bază de producție, specialiști calificați, înseamnă să demonstreze experiența de muncă, capacitățile, posibilitățile, instrumentele… În același timp, aceste întreprinderi rusești, filialele cărora s-au înmulțit aici cu o viteză foarte mare, au primit licențe de construcție într-o singură zi. Și aceste licențe au fost emise de administrația noastră. Evident că acest lucru s-a făcut nu fără participarea reprezentanților puterii de atunci.”

Europa Liberă: Când v-ați dat seama pentru prima dată că este vorba despre o păcăleală?

Denis Nedelko: „La etapa inițială nouă ni se plăteau banii la timp și chiar ne dădeau anumite plăți în avans. Se construia, vedeam cum obiectele se ridică. Apoi, la o anumită etapă, cam pe la sfârșitul anului 2013, începutul lui 2014 au început întârzierile la plăți. Banii care ne fusese transferați înainte erau deja consumați, le-am investit în producție. Nouă ni se spunea: „Mai livrați, avem nevoie de mai multe materiale de construcție” și ni se explica că reținerea plăților este legată de faptul că documentele sunt trimise în Rusia, actele de efectuare a lucrărilor, acolo acestea sunt verificate, iar după ce vor trece verificările vor fi transferați banii,, următoarele tranșe. „Nu vă faceți griji!”, ni se spunea.

La început, nu ne făceam griji, dar după un timp chiar am început să ne îngrijorăm. Am început să-i întrebăm și pe reprezentanții puterii noastre. Îngrijorările noastre se terminau cu faptul că eram chemați în oficiul organizației Integrarea Eurasiatică, veneau niște oameni sus-puși din Federaţia Rusă care ne dădeau mereu asigurări că este vorba doar despre o problemă tehnică, că banii vor veni și care ne rugau să continuăm lucrările pentru că obiectele trebuie finalizate. Mulți dintre conducătorii întreprinderilor de la noi au fost la astfel de ședințe și cu toții formulam aceeași problemă: am furnizat multe materiale de construcție și nu am fost plătiți pentru asta.

Și astfel am fost mințiți la o scară foarte mare – așa și nu ne-am primit banii. Și atunci ne-am unit, am creat organizația obștească „Comitetul partenerilor proiectului Integrarea Eurasiatică”. O denumire prietenoasă în aparență – noi într-adevăr am fost multă vreme parteneri, dar am fost tratați la rândul noastră foarte ne-prietenos.

Volumul total de bani care nu au fost achitați întreprinderilor noastre este de două milioane de dolari...

Toate obiectele care s-au ridicat au fost făcute și prin efortul nostru – toate au fost construite de transnistreni și din materiale de construcție transnistrene.”

Europa Liberă: Au avut de suferit destul de multe companii și oameni de pe urma aceste afaceri. Ați numărat câte au fost? Iar acum s-a anunțat că proiectul Integrarea Eurasiatică își reia activitatea. Ce părere aveți despre asta?

Denis Nedelko: „Am constatat că sunt peste 40 de întreprinderi care au avut de suferit. Și sunt doar cei care au ieșit și au spus public „Da, eu am avut de suferit”. Unii pur și simplu au preferat să renunțe, așa că în mod sigur întreprinderi care au avut de suferit sunt mai multe. Volumul total de bani care nu au fost achitați întreprinderilor noastre este de două milioane de dolari.

Pe vremea lui Evgheni Șevciuk, să o spunem direct, nici nu aveam nicio șansă să fie deschise dosare penale, eram pur și simplu refuzați, ni se spunea că nu există componenta infracțiunii. Dar de facto este vorba despre fraudă și chiar furt.

Abia după venirea noii puteri, când Vadim Krasnoselski era încă deputat și șef al Sovietului suprem, am putut vorbi public despre această problemă. Ne-am plâns și la Procuratura Federaţiei Ruse, și la cea transnistreană. Și în Duma de stat am scris plângeri, și deputaților ruși care sunt aleși inclusiv în Transnistria, și lui Vladimir Putin i-am scris de nenumărate ori – am trimis și scrisori oficiale, și am și sunat doi ani la rând la linia fierbinte. 14 dintre noi am sunat acolo – adică problema noastră sigur e cunoscută. Dar se pare că fără niciun folos. Nu s-a făcut nimic din partea Federaţiei Ruse.

Dar odată cu venirea lui Vadim Nikolaevici Krasnoselski noi am fost susținuți și am avut discuții foarte sincere cu instituțiile publice de la Tiraspol. Ni se spune că reprezentanții proiectului Integrarea Eurasiatică pur și simplu tac, sau evită să dea răspunsuri, încearcă să mușamalizeze situația pentru ca noi să nu putem primi compensații pentru aceste prejudicii. Banii au fost furați – post spune asta cu certitudine, sunt sigur de asta, nu e niciun secret aici. Totul este clar pentru toată lumea. Și este clar și cine a furat.

În ceea ce privește încheierea lucrărilor la clădirile din cadrul proiectului Integrarea Eurasiatică – este foarte bine, noi ne bucurăm mereu când aici se construiește ceva. Și dacă Rusia va aloca bani pentru asta – va fi foarte bine pentru Transnistria. Clădirile trebuie pur și simplu finalizate. Dacă ele vor rămâne la aceasta etapă, nu va fi prea bine – va fi doar niște carcase cu găuri în loc de geamuri.

Acum, nu cred că se va mai putea repeta frauda care a avut loc. Iar în ceea ce privește compensarea prejudiciilor, s-a vorbit despre suma de 19 milioane de ruble transnistrene, dar aceasta nu corespunde cu pierderile care au fost documentate, inclusiv prin deciziile curților de arbitraj din Transnistria.

De ce nu apelăm la curțile de arbitraj din Rusia? În primul rând, pentru că a existat o prevedere că toate litigiile vor fi examinate aici, în Transnistria, adică noi nu putem, din punct de vedere juridic și fizic, apela la instanțele rusești pentru că acest lucru nu este prevăzut în contractele dintre noi și contractori.”

Europa Liberă: Directorul asociației de business Most de la Tiraspol, Denis Nedelko, în dialog cu corespondentul nostru Serghei Ursul. Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au întrebat oamenii de rând dacă, în opinia lor, obiectele de infrastructură începute în cadrul proiectului „Cooperarea eurasiatică” trebuie finisate sau fondurile care vin din Federaţia Rusă trebuie să fie îndreptate în alte direcții.

- Nouă această informație nu ne este cunoscută în general, unde se duc banii ăștia. Dacă se construiesc așa obiecte precum grădinițe și spitale, cred că avem nevoie de ele. Ar fi mai bine să creeze niște locuri de muncă, să construiască vreo uzina – eu așa cred.

- Eu cred că trebuie finalizate, mai ales spitalul pentru copii. Cred că este o decizie corectă – pentru ca oamenii să nu plece, ca oamenii să rămână pe loc, să fie create astfel locuri de muncă.

- Eu cred că banii ăștia trebuie folosiți pentru altceva. De exemplu, pentru dezvoltarea unor tehnologii și producții mai avansate.

- Din oraș pleacă tinerii pentru că nu au cu ce se ocupa. Cred că trebuie de gândit în această direcție, create niște locuri noi de muncă pentru ca oamenii să rămână aici. Pentru că acum rămân doar pensionari și copii, nu are cine lucra.

Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol și Bender, intervievați de corespondenții noștri în regiunea transnistreană. Am discutat subiectul și cu expertul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko, pe care l-am întrebat mai întâi care a fost istoricul proiectului Cooperarea Eurasiatică.

Serghei Melnicenko: „De facto se poate considera un proiect umanitar, un ajutor umanitar din partea Rusiei – este vorba despre construirea unor obiecte de infrastructură de către organizația Integrarea Eurasiatică. Este greu de spus ceva concret despre fondatorii reali ai acestei structuri, dar această organizație este pusă în legătură directă cu fostul reprezentant al președintelui rus în Transnistria, Dmitri Rogozin, cu deputatul din Duma de stat de la Moscova, liderul Partidului Rodina, Juravliov, și firmelor care le erau afiliate. În particular, antreprenorul general al tuturor clădirilor construite a fost numită o oarecare firmă MET, care după ani de zile a intrat în faliment.

Interesant este că atunci când proiectul abia începea să fie realizat, această firmă a încercat să atragă la realizarea lucrărilor întreprinderi de construcții de talie mare – de exemplu, StroiTrest de la Tiraspol sau SU-28. Și conducătorii acestor organizații au refuzat din prima să colaboreze cu această companie rusească. Și asta, pentru că li s-a propus să lucreze în baza normativelor de prețuri și a legislației fiscale din Transnistria. Companiile respective vroiau să lucreze în baza legislației rusești. Aceasta a fost una dintre dificultăți și probabil să una dintre portițele, lacunele care au făcut ca ulterior să se spună că aici s-au spălat și bani în baza unor scheme gri, că s-au majorat nejustificat prețurile, că s-au dato comisioane informale și în consecință unele persoane au avut câștiguri mari.

În același timp, au avut de suferit 24 de întreprinderi de construcții sub-contractate. Suma totală care nu le-a fost plătită pentru lucru și materialele de construcții livrate s-ar ridica la 19 milioane de ruble rusești (aproximativ 300 de mii de dolari). Deocamdată aceste datorii nu au fost restituite și singurul lucru pe care l-a putut face administrația transnistreană a ținut de niște scutiri fiscale. Aceste întreprinderi sub-contractate plăteau de pe urma veniturilor pe care încă nu le primiseră impozite în bugetul transnistrean. Volumul acestor impozite s-a ridicat la 367 mii de ruble transnistrene (aproximativ 23 de mii de dolari). Aceste sume au fost trecute în contul impozitelor viitoare a acestor firme.”

Europa Liberă: Dle Melnicenko, s-a discutat foarte mult, în momentul în care a început acest proiect, dacă regiunea chiar are nevoie de clădirile care se construiau? Se discuta despre faptul că există suficiente școli, spitale și alte clădiri care sunt vechi și care puteau fi pur și simplu reabilitate. Se mai spunea și faptul că numărul copiilor este tot mai mic și mai mic – din cauza migrației, a altor factori ce țin de natalitate și nu e nevoie de noi școli. Chiar a fost nevoie de clădirile care s-au construit de Integrarea Eurasiatică?

Serghei Melnicenko: „În principiu, aceste obiecte erau necesare pentru sfera socială a Transnistriei. Dar aici există o nuanță, un minus – întreținerea acestor obiecte sociale ulterior rămânea o ca povară grea pe seama bugetului regiunii. Era vorba despre cheltuieli suplimentare – pentru echipamente, pentru întreținere, pentru asigurarea cu cadre și așa mai departe.

În principiu, acest lucru se făcea în mare parte și pentru a reconfirma grija Rusiei față de Transnistria și un fel de proiect de PR.

Au existat cazuri mai ciudate, și asta a apărut apoi și în public, când, de exemplu una din școlile din raionul Grigoriopol, începută în anul 1998, nu putea fi finalizată – era vorba despre o clădire solidă, din cărămidă roșie. Și imediat alături organizația Integrarea Eurasiatică a construit o școală nouă, chiar lângă cea nefinalizată.

Dar trebuie să mai înțelegem că realizarea acestui proiect se suprapunea pe fundalul politic general care era caracterizat în acel moment printr-o confruntare dură dintre președintele Șevciuk, guvernul său pe de o parte și Sovietul suprem și grupul financiar-industrial care îl susținea, pe de altă parte. Iată de ce există nuanțe legate și de asta.”

Europa Liberă: Dle Melnicenko, care e situația acum, în acest moment? Și cum vedeți ieșirea din situație pentru întreprinderile locale care nu-și pot recupera datoriile?

Serghei Melnicenko: „În acest moment 10 clădiri au fost date în exploatare, una nici măcar nu este începută, există doar proiectul, și trei clădiri sunt în etape diferite de finalizare – între 50 și 70 la sută. Există mai multe variante în care această chestiune ar putea fi soluționată. Se pare că există deja o decizie cu privire la finalizarea acestora. Conducerea Transnistriei încearcă să primească bani pentru finalizarea lor de la Federaţia Rusă, însă cu mult mai puțini decât se anunța anterior. Ar fi vorba despre aproximativ 50 de milioane de ruble transnistrene (aproximativ … dolari). Într-o primă variantă acești bani vor fi ceruți Rusiei în cadrul apropiatei vizite a președintelui Vadim Krasnoselski la Moscova.

Minusul este că întreținerea acestor obiecte este o povară pentru administrația actuală...

O a doua variantă este finalizarea construcției prin forțe proprii și foarte operativ, pentru că cu cât mai mult aceste clădiri vor sta nefinalizate, cu atât mai proastă va deveni starea lor. La fel, liderul Transnistriei intenționează să discute la Moscova chestiunea lichidării datoriilor în fața întreprinderilor sub-contractate din rândul companiilor de construcții locale.

Spre deosebire de anii în care proiectul era în derulare, fundalul informațional legat de acest subiect este acum mult mai estompat. Proiectul nu s-a încheiat și iese că el a rămas moștenire noilor autorități. Cuvântul moștenire l-aș lua între ghilimele, pentru că de unele dintre aceste clădiri poate că ne-am fi putut lipsi. Da, este bine că acestea au fost construite. Însă minusul este că întreținerea acestor obiecte este o povară pentru administrația actuală. Și asta, mai ales ținând cont de migrația forței de muncă și scăderea naturală a populației.”

Europa Liberă: Ați menționat, și a scris și presa despre asta, că aceste fonduri care veneau din Rusia mergeau pentru procurări care erau mult peste prețul mediu de pe piață - și asta, atât la nivelul materialelor de construcții, cât și a echipamentelor, a ambulanțelor și așa mai departe. A fost și o investigație realizată de RISE pe acest subiect. La Tiraspol la nivelul administrației au fost careva reacții atunci, sunt careva reacții acum legate de asta? Există acum tendință de a revizui așa-numita moștenire venită de la echipa anterioară și chiar de a deschide anumite dosare penale pe aceste subiecte…

Serghei Melnicenko: „Știți, poziția principială constă în faptul că de facto nu este vorba despre banii Transnistriei. Este principiul fundamental care stă la baza acestei situații.”

Europa Liberă: Adică ideea este că nu s-a furat de la noi, da?

Serghei Melnicenko: „Sunt banii Federaţiei Ruse care ne-au fost trimiși în calitate de ajutor umanitar. La ce preț era ambulanța care se trimitea, și care era prețul clădirilor și a echipamentelor procurate pentru Centrul diagnostic de la Râbnița, sau cât a constat forța de muncă adusă din Moldova sau Ucraina – toate acestea nu sunt în jurisdicția justiției locale din Transnistria. Firmele prin intermediul cărora se făcea totul sunt fondate de cetățeni ruși. Firma respectivă se ghida de legislația rusească. Dacă e să luăm situația la bani mărunți, această situația trebuie să devină bătaia de cap a Comitetului de investigație și a Procuraturii Federaţiei Ruse.

Sunt de acord cu faptul că aici există și o componentă regională, când acești bani erau cheltuiți în alte scopuri. Și cred că cel mai probabil nu sunt bani din bugetului Rusiei.

Iată de ce aici e greu să vorbim despre faptul că autoritățile locale trebuie să reacționeze în vreun fel la încălcările, în acest moment ipotetice, care s-ar fi produs. Noi putem confirma doar faptul că nu au fost achitate servicii oferite și materialele de construcții livrate de către 24 de companii de construcții din Transnistria. Și nu sunt companii foarte mari. Iar suma acestor datorii este de 19 milioane. Acestea sunt lucruri care pot fi constatate. Cine le datorează acești bani? Acea firmă care este antreprenorul principal și care astăzi este în faliment. Cam atât.”

Europa Liberă: Mda, o situație mai mult decât dificilă…

Serghei Melnicenko: „Evident. E o situație pe muchia dreptului internațional, și a componentei regionale, și a realizării unui proiect care este ca și cum rusesc, dar și dincolo de dincolo de acesta. Mai este și faptul că la acest proiect deși a avut o anumită atribuție ambasada Rusiei în Republica Moldova, dar nu una determinantă – în principiu toate deciziile erau adoptate la Moscova, la nivelul deputatului Dumei de stat Juravliov.”

Europa Liberă: Expertul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko.

***

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG