Federația Agricultorilor din R. Moldova (FARM) și Proiectul Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) organizează mai multe întruniri în raioane pentru a le prezenta legumicultorilor avantajele înființării unei asociații naționale.
A doua ședință de acest fel a avut loc pe 15 decembrie în orașul Fălești. Peste 30 de producători de legume din raioanele Fălești și Glodeni au aflat cum o asociație de profil i-ar ajuta să-și dezvolte afacerile. Cei din Sângerei n-au venit, deși au fost invitați și unii și-au confirmat prezența.
Experții le-au explicat participanților că asociația i-ar putea reprezenta în discuțiile cu autoritățile publice, atunci când sunt elaborate strategii sau programe de dezvoltare în agricultură și le-ar transmite autorităților care sunt problemele și cerințele legumiculturii.
De asemenea, dacă liderii asociației ar merge la organizațiile internaționale și le-ar vorbi despre necesitățile sectorului, atunci ar fi create mai multe programe de finanțare, pentru ca producătorii să-și poată extinde și moderniza afacerile.
- Te-ar putea interesa și: Țara agrară, cu fructe și legume din străinătate pe rafturi | Radiografia importurilor pe parcursul unui deceniu
„Mult mai ușor poate fi rezolvată o problemă dacă se fac niște eforturi comune. Dacă nu avem o asociație care să ne reprezinte, ne adunăm în cercuri mici, ne jeluim și cu asta și rămânem. Atât timp cât problema nu este vociferată și promovată de către o asociație, tot acolo rămâne”, a explicat expertul în agrobusiness, Andrei Zbancă.
Potrivit lui, asociația ar putea să convoace ședințe ale consiliilor pe produse (de exemplu, roșii, castraveți sau ardei), la care producătorii, procesatorii, exportatorii și responsabilii de la Ministerul Agriculturii să discute o problemă concretă.
Asociația ar putea negocia în interesul legumicultorilor cu cele mai mari lanțuri de magazine, astfel încât produsele lor să ajungă pe rafturi. Într-o asociație, pot fi atrași și consultanți internaționali, care ar analiza cerințele și prețurile de pe piața internă și de pe piețele internaționale, pentru ca legumicultorii să știe ce soiuri să cultive și în ce cantități.
Potrivit experților, asociația ar mai putea atrage inovații și tehnologii, să facă mai vizibil sectorul și să-l promoveze la diverse evenimente specializate. De asemenea, producătorii pot fi ajutați de un jurist sau de un expert în marketing, pentru a-și soluționa anumite probleme sau pentru a-și vinde mai bine legumele.
Între „rânza moldoveanului” și avantajele unirii
Majoritatea agricultorilor prezenți la această adunare regională au fost de acord că trebuie să-și unească forțele.
„Nu trebuie să ne convingeți despre necesitatea creării acestei asociații. Ea trebuia demult să fie creată. Aceasta ne-ar da posibilitatea să comunicăm cel puțin între noi. Atunci când ar apărea oportunitatea de exporta o cantitate mai mare de legume, doar prin intermediul asociației am putea face acest lucru. Este o expresie: «rânza moldoveanului», adică fiecare vrea să cultive pe contul lui, cu sămânța lui. Dar eu, cel puțin, sunt pentru a crea această asociație”, a spus Ghenadie Ganea din comuna Taxobeni, raionul Fălești, localitate cunoscută drept una cu tradiții în legumicultură.
O asociație în sectorul legumiculturii a fost creată acum mulți ani, însă aceasta nu este activă. Producătoarea Lilia Dubăsari, primăriță în Taxobeni, crede că, de această dată, există șanse reale să fie creată o asociație națională, care să reprezinte interesele legumicultorilor, deoarece le-au fost prezentate mai multe avantaje și exemple de succes din alte sectoare.
„Pentru ca asociația să fie funcțională, ar trebui să adere la aceasta doar oamenii care vor. Nu trebuie să fie trași de mânecă cei care stau și se uită dintr-o parte”, a spus Europei Libere Lilia Dubăsari.
- Te-ar putea interesa și: De ce legumele crescute în serele din Moldova nu ajung pe rafturile magazinelor și nu sunt exportate în UE
Unii legumicultori cred că asociația va oferi beneficii în special producătorilor cu suprafețe mari, care vor putea asigura cantități mari și vor fi eligibili pentru programe de finanțare.
„Trebuie să ne adunăm, să ne gândim. Este o experiență nouă și o să vedem. Totuși, cred că o să rămână cei care au terenuri mai mari, dar cei care au câte 2 ari de seră nici nu are rost să se implice. Aș vreau și eu să am suprafețe mari, dar e greu. Cea mai mare problemă este lipsa lucrătorilor, pentru că în sere toată munca se face manual. În plus, ca să construiești o seră, trebuie, în primul rând, să fie apă. Trebuie să fie bazine de acumulare, dar acestea necesită investiții”, a povestit Europei Libere Iurie Ceacu din satul Hitrești, raionul Fălești.
După ce vor fi organizate 11 adunări regionale, la care vor fi aleși membri ai grupurilor de inițiativă, vor fi elaborate conceptul și actele de constituire ale asociației. Ulterior, va fi organizată adunarea generală de formare a Asociației Naționale a Legumicultorilor din R. Moldova.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a îndemnat, în repetate rânduri, agricultorii să se asocieze, pentru a deveni mai competitivi și pentru a-și vinde mai bine produsele.
