Autoritățile moldovene așteaptă luna viitoare o misiune a Fondului Monetar Internațional, în speranța că vor primit o evaluare pozitivă și o nouă tranșă de credit. Creditul în sumă totală de aproape 180 de milioane de dolari a fost promis de FMI contra promisiunii guvernului că va face reforme, iar misiunea va examina dacă s-a ținut de cuvânt. Care sunt aceste reforme și câte s-au făcut până acum?
În sectorul financiar-bancar, cel mai problematic la momentul semnării acordului cu FMI, guvernul de la Chişinău îşi asumase o serie de sarcini extrem de complexe: de exemplu, să sfârşească până acum identificarea proprietarilor în cele mai mari trei bănci moldovene şi să ia în raport cu ei măsurile necesare care să asigure că toţi acţionează onest şi profesionist; la fel, guvernul se angajase atunci în faţa instituţiei financiare să determine o avansare eficientă în investigarea fraudelor bancare din 2014; în sfârşit, să impună un management corporativ adecvat al celor trei bănci cu probleme, Moldagroindbank, Mondindcombank şi Victoriabank, pentru a diminua riscurile pe viitor în sector.
Până în acest moment, autorităţile au reuşit să adopte o serie lungă de legi ce ar viza domeniile respective, iar BNM, de comun acord cu CNPF – să blocheze o serie de acţionari bănuiţi de acţiuni concertate în două din cele trei bănci comerciale, iar pachetele deţinute de aceştia – să le scoată la vânzare. Doar că s-au ciocnit de un proces judiciar internaţional iniţiat de unul din acţionari, lucru care, aşa cum lasă de înţeles BNM, ţine deocamdată departe investitorii ce au manifestat interes pentru procurarea acestor acţiuni.
Pot aceste dificultăţi zădărnici dialogul guvernului de la Chişinău cu FMI? Expertul Transparency International Moldova Veaceslav Negruţa crede că da. Mai mult, el admite chiar o posibilă suspendare a acordului, dacă autorităţile nu vor reuşi să avanseze pe sarcinile asumate în memorandum până luna viitoare, când soseşte misiunea FMI:
„Noi putem doar să presupunem cum anume stau anumite lucruri, pentru că dialogul RM-FMI e în afara spaţiului public. Dar având în vedere că avem deja aproape un an de program, iar de regulă un program presupune cel puţin trei misiuni de revizuire pe an, şi noi am avut una sigură (cea din februarie), putem admite anumite complicaţii în program. Dacă lucrurile aveau să meargă bine, misiunea venea în septembrie, aşa cum era programat iniţial, dar va veni în octombrie. Respectiv, guvernanţii au la dispoziţie încă o lună pentru a-şi realiza promisiunile. Presupunem că subiectele grele de discuţie vizează sectorul bancar şi financiar. Şi mai putem presupune că această situaţie de aşteptare creează un anumit disconfort pe sectorul economic şi al finaţelor publice. Pentru că programul prevedea şi o sumă pentru finanţarea deficitului, deci vor fi blocaje pe finanţe.
Nu exclud o eventuală suspendare, poate şi temporară, nu neapărat din iniţiativa celor de la FMI. Ar putea fi repetată situaţia din 2013-1016, când autorităţile au ţinut partenerii de dezvoltare departe de R. Moldova, pentru a avea spaţiul de manevră în campanie, inclusiv cu proiecte populiste, de altă natură decât de interes public.”
Fiind audiat săptămâna aceasta în comisia de economie, buget și finanțe din Parlament, ministrul finanțelor, Octavian Armașu, s-a arătat optimist în privinţa perspectivelor financiare ale anului 2017, spunând că bugetul se execută peste aşteptări, prin urmare, probleme la plata pensiilor şi salariilor nu vor exista. Ministrul Armaşu s-a ferit însă să ofere detalii despre perspectiva finanţărilor din exterior pe care a contat R. Moldova la început de an, când a adoptat un buget cu un deficit record de 4 miliarde de lei, spunând doar că această asistenţă este la fel foarte necesară în acest moment pentru continuarea finanțării investițiilor publice şi proiectelor de dezvoltare.
