Potrivit ultimelor date disponibile, în 2021 unul din cinci oameni înecați în UE a fost din România, arată Eurostat.

1033 de români au murit prin „înecare și submersiune” în acel an. În tristul clasament, vecina de la vest a Moldovei este urmată de la mare distanță de Franța (653 de înecați), Polonia (466) și Germania (457) – toate acestea fiind țări cu o populație mult mai mare decât a României.

• Te-ar putea interesa și: România: 11 milioane de arbori tăiați oficial în zece ani

Cele mai puține asemenea decese s-au înregistrat în Luxemburg (1), Malta (3) și Cipru (9) – ultimele două fiind insule din Mediterana, unde accesul la ape potențial periculoase este extrem de facil.

Eurostat remarcă faptul că în 2021 numărul deceselor prin înecare în Europa a crescut față de anul precedent cu 532, dar pe termen mediu tendința este descrescătoare. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Nu este clar când și cum a fost condus testul, precum și alte detalii, dar Zelenski a declarat că Ucraina lucrează la dezvoltarea unui sistem de rachete balistice cu rază scurtă de acțiune, numit Hrim-2. Acesta este proiectat să combine caracteristicile unui sistem de rachete tactice și ale unui lansator de rachete multiple.

La finele săptămânii trecute, Zelenski a confirmat existența rachetei de producție internă numită „Palianîția”, despre care a spus că este „noua clasă” de arme pentru Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Rusia lovește iarăși Ucraina cu rachete și drone. Cel puțin patru morți. Drone și rachete doborâte deasupra Kievului

Între timp, Kievul insistă ca aliații occidentali să elimine interdicția de a folosi armele furnizate de aceștia pentru a ataca ținte din interiorul Rusiei. Apelul a fost reiterat de Zelenski în special după valul de bombardamente al Rusiei asupra Ucrainei din 26 august.

La conferința sa de presă de marți, președintele ucrainean a mai spus în premieră că avioanele de luptă de producție americană F-16 primite de Ucraina de la aliați au fost deja folosite pentru doborârea de rachete și drone, de exemplu - dar nu a dat alte detalii.

Cel puțin 4 persoane au fost ucise, iar alte câteva au fost rănite sau date dispărute la 27 august, într-un al doilea atac masiv cu drone și rachete al Rusiei asupra Ucrainei în ultimele zile, care a inclus un atac asupra unui hotel din Krivoi Rog, în regiunea sudică Dnipropetrovsk.

Marți, comandantul armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a spus că în regiunea Kursk, în urma incursiunii lansate la 6 august, Ucraina controlează în prezent cam 1300 de kilometri pătrați și a luat 594 de prizoneri din rândul forțelor ruse.

Vorbind despre această operațiune surprinzătoare, președintele Zelenski a opinat marți la conferința lui de presă că liderul rus Vladimir Putin este mai preocupat să ocupe Ucraina decât să-și apere propria țară. (CB)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Qaid Farhan Alkadi, de 52 de ani, a fost salvat de militarii israelieni într-o operațiune descrisă drept „complexă”, în sudul Fâșiei Gaza, la Khan Yunis, într-un tunel subteran.

IDF a spus că starea sănătății lui Alkadi este „stabilă” și că a fost transferat la un spital pentru teste.

Ziarul Jerusalem Post spune că bărbatul eliberat are 11 copii și a fost răpit în kibbutzul Magen, din sudul Israelului.

• Te-ar putea interesa și: Hezbollah a atacat Israelul cu sute de rachete. Armata israeliană lovește „ținte teroriste” în Liban

Alkadi este dintr-un oraș predominant arab, iar la 7 octombrie, când militanții Hamas l-au sechestrat împreună cu alți 250 de oameni, lucra ca paznic la un depozit.

Aceasta a fost a patra operațiune israeliană încununată de succes de eliberare de ostatici de la începutul războiului din Gaza. În total au fost eliberați opt ostatici. Au fost recuperate de asemenea cadavre de ostatici. În operațiuni au fost uciși zeci de civili palestinieni.

Hamas încă deține cam 110 ostatici, dintre care – spun israelienii – cam o treime ar fi morți.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu se confruntă cu critici acerbe din partea familiilor ostaticilor, ca și a unei părți a opiniei publice, pentru că nu a ajuns încă la un acord cu Hamas pentru aducerea tuturor ostaticilor acasă.

Numărul arabilor beduini care trăiesc în Israel, mai ales în deșertul sudic Negev, este estimat la mai mult de 200.000. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Răspunzând unei întrebări a Europei Libere la o conferință de presă comună cu premierul moldovean Dorin Recean, președinții Estoniei, Letoniei și Lituaniei au părut ușor amuzați, la început, de declarația făcută ceva mai devreme de fostul președinte Igor Dodon.

Politicianul moldovean cunoscut pentru politicile sale pro-ruse avertizase într-o postare pe Facebook, cu trimiteri inclusiv la teorii ale conspirației, că aderarea la UE va face din R. Moldova „o colonie dirijată de străini”, iar acesta ar putea fi ultimul an în care țara va mai avea motive să-și sărbătorească independența.

La conferința de presă, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a spus că o retorică similară a existat și în țara sa înainte de aderarea la Uniunea Europeană, însă niciuna din ideile promovate atunci, cum ar fi pierderea suveranității sau rolul neînsemnat al Lituaniei în UE, nu s-a realizat.

„Noi ne-am păstrat identitatea noastră națională și limba, chiar ne-am dezvoltat politica în domeniu și astăzi suntem un membru mândru, un membru care ia decizii în Uniunea Europeană”, a spus președintele lituanian.

Omologul său din Letonia, Edgars Rinkēvičs. a spus că prezența la Chișinău a „președinților a trei țări, națiuni, independente și europene la 20 de ani de la aderare spune totul”. El a calificat declarația lui Dodon drept o „retorică politică” care nu ar trebui luată în serios.

„Faptul că suntem membri în UE de 20 de ani spune totul”, a spus la rândul lui președintele estonian, Alas Karis.

Liderii țărilor baltice au semnat marți la Chișinău o declarație de susținere a parcursului european al R. Moldova.

Entuziasmul baltic vs. pesimismul pro-rușilor moldoveni

Estonia, Letonia și Lituania au aderat la UE la 1 mai 2004, în cea mai mare extindere din istoria organizației cu 27 de membri, fiind primele foste republici sovietice intrate în acest club occidental. Cele trei țări sunt considerate printre democrațiile consolidate ale Europei, fiind membre în zona euro, în spațiul de liberă circulație Schengen, în OCDE și în cea mai puternică alianță militară de pe glob, NATO.

Țările baltice se numără în Europa printre cele mai puțin corupte și cu presa cea mai liberă, fiind totodată printre cei mai entuziaști aliați ai Ucrainei împotriva agresiunii militare rusești.

În timpul vizitei lor la Chișinău, președinții baltici au spus printre altele că sprijinul pentru calitatea de membru în UE a crescut în ultimii ani - inclusiv pe fondul invaziei rusești împotriva Ucrainei.

• Te-ar putea interesa și: Republica Moldova celebrează 33 de ani de independență

Igor Dodon nu a fost singurul politician moldovean care a folosit prilejul Zilei Independenței pentru a avertiza împotriva presupuselor pericole care pasc țara dacă moldovenii se pronunță pentru aderarea la UE în referendumul convocat de președinta Maia Sandu în octombrie, odată cu alegerile prezidențiale.

Într-o postare sumbră pe rețele, fosta bașcană găgăuză Irina Vlah a spus că anul acesta nu prea sunt motive de sărbătoare, fiindcă în Moldova „dictatura” devine tot mai puternică pe zi ce trece, justiția nu mai există, economia este distrusă etc. Vlah a mai spus că Moldova trebuie scoasă din „captivitate”, sugerând că asta se va întâmpla după alegerile parlamentare de anul viitor.

Liderul fugar Ilan Șor a publicat la rândul lui, de Ziua Independenței, pe platforma X o „statistică” din care reiese că Moldova este cea mai săracă țară din Europa și cere „CEO-ului”, adică șefei ei, să-și dea demisia, din această cauză. Sursa datelor publicate de Șor este un site obscur, iar cifrele par învechite. Din datele FMI reiese că Moldova nu este cea mai săracă țară din Europa, iar PIB-ul pe cap de locuitor calculat de FMI este mai mare decât cel popularizat de oligarhul fugar, condamnat în Moldova pentru rolul jucat în „furtul miliardului”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Alar Karis (Estonia), Edgars Rinkēvičs (Letonia) și Gitanas Nausėda (Lituania) au încurajat cetățenii moldoveni să fie fermi în parcursul european al Moldovei, dând ca exemplu propriile lor state.

Președintele Alar Karis a spus că, astăzi, Republica Moldova se află la o răscruce similară cu cea la care s-a aflat Estonia acum 20 de ani. La fel ca R. Moldova, Letonia, Lituania și Estonia au făcut parte din Uniunea Sovietică și și-au obținut independența în 1991. Cele trei țări baltice sunt singurele foste republici sovietice care au aderat la UE, în 2004.

• Te-ar putea interesa și: Cine sunt cei trei lideri baltici care vin la Chișinău de Ziua Independenței

Karis a relevat că și în Estonia au fost „voci care promovau ambele direcții” (spre UE și spre Rusia – n.r.), dar, până la urmă, estonienii „au ales calea clară spre pace și prosperitate”, adică să adere la UE. Președintele estonian a transmis moldovenilor că aderarea țării sale la UE a fost „cea mai bună alegere”.

Alături de președinți baltici a vorbit presei și premierul moldovean, Dorin Recean, care a subliniat că țările baltice sunt „o sursă de inspirație” pentru Moldova în parcursul ei european. În context, Recean a spus că astăzi, „mai mult ca niciodată, Uniunea Europeană este deschisă pentru aderarea Moldovei”, care are ocazia de a-și pregăti aderarea la blocul european până în 2030.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Autorităţile ucrainene au emis marţi, pe 27 august, alerte aeriene în mare parte din ţară, anunţă AFP.

Forţele de apărare aeriană ale Ucrainei au anunțat, de asemenea, că întreaga ţară se află sub ameninţarea unui atac cu arme balistice ruseşti și au cerut cetățenilor să caute adăpost.

„A fost înregistrată decolarea mai multor Tu-95MS de pe aerodromul Engels”, au transmis forţele aeriene ucrainene pe rețeaua Telegram, estimând că rachetele ar putea intra în spaţiul aerian ucrainean în jurul orei locale 04:00.

Apărarea aeriană ucraineană a doborât aproximativ 15 drone și mai multe rachete în apropiere de Kiev în timpul atacului de noapte al Rusiei, potrivit lui Serghei Popko, șeful administrației militare din Kiev.

„Tot ce a zburat în capitala Ucrainei a fost distrus”, a spus el într-o declarație pe platforma Telegram.

Cel puțin patru persoane au fost ucise în atacurile rusești din timpul nopții, potrivit oficialilor locali, două în sud-estul Zaporojie și două în orașul central Krivoi Rog, după ce o rachetă a lovit un hotel, transmite AFP. Amploarea atacurilor de marți nu e deocamdată cunoscută în totalitate, dar autoritățile ucrainene vorbesc de un atac aerian cu rachete, drone lansate inclusiv de bombardiere strategice.

Valul de atacuri marți vine după ce, luni, Rusia a lansat peste 200 de rachete și drone, ucigând cel puțin șapte persoane. Atacurile au avariat infrastructura energetică și au dus la întreruperi ale livrărilor de curent și apă în mai multe regiuni. Atacul a fost condamnat de președintele SUA, Joe Biden, care l-a numit „scandalos”.

NATO a condamnat, la rândul său, atacurile împotriva civililor ucraineni și a infrastructurii civile. Președintele Volodimir Zelenski a cerut aliaților Ucrainei să ia „măsuri decisive”: „În diferitele regiuni ale Ucrainei, am putea face mult mai mult pentru a proteja viețile dacă aviația vecinilor noștri europeni ar lucra împreună cu avioanele noastre F-16 și împreună cu apărarea noastră aeriană”, a spus Zelenski într-un discurs.

Oficialii ucraineni spun că șapte oameni au murit în urma atacurilor rusești de luni.

Ministerul rus al Apărării a declarat că atacurile sale de luni au lovit „toate țintele desemnate” în infrastructura energetică critică a Ucrainei.
Kremlinul neagă că a vizat civilii în războiul pe care președintele Vladimir Putin l-a lansat împotriva vecinei mai mici a Rusiei cu o invazie la scară largă, în februarie 2022.

Mai mulți bloggeri militari ruși spun că actualele atacuri ale Moscovei sunt „represalii” pentru incursiunea surprinzătoare a Ucrainei pe teritoriul Rusiei.

Kremlinul a declarat luni că va exista un răspuns la acțiunea Ucrainei la Kursk, dar la trei săptămâni de la incursiune, Kievul susține că avansează în continuare. Moscova transmite că continuă să lovească trupele ucrainene acolo, dar nu poate respinge trupele ucrainene dincolo de frontieră.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În total, la sesiunea suplimentară din 19-22 august au participat 1320 de elevi, deși s-au înscris 1766 de elevi care nu au promovat examenele sau care nu au participat la sesiunea de bază din luna iulie.

La proba de matematică s-au prezentat 1000 de elevi, dintre care 268 au reușit să promoveze examenul (ceea ce constituie 26,8%). Din cei 85 de elevi care au participat la examenul de limba și literatura română, 21 au promovat această probă (24,7%), iar examenul istoria românilor și universală l-au promovat 73 de elevi din cei 166 care au participat la proba pentru această disciplină (43,97%).

• Te-ar putea interesa și: Școlile profesionale, în așteptare de elevi

Sesiunea suplimentară din luna august s-a desfășurat în 19 centre raionale și municipale de examene. Ministerul de Educației le-a permis tinerilor care nu au promovat toate examenele de absolvire a gimnaziului să depună actele la școlile profesionale. Acestea au fost susținute în total de circa 30.000 de elevi.

Potrivit ministerului Educației, o analiză preliminară a rezultatelor cumulate pentru sesiunea de bază și cele două sesiuni suplimentare arată o rată de promovare la proba de matematică de peste 96%, iar la celelalte discipline - limba și literatura română, limba și literatura rusă, istoria românilor și universală - o rată de promovare de peste 99%. Din cei peste 5500 de elevi care au participat la proba de examen limba și literatura română pentru alolingvi, 5446 (sau 98,62%) au promovat această probă.

• Vezi și: La examenele de clasa a IX-a, aproape ca la Bacalaureat. Ce reguli noi vor fi impuse, explică ministrul Educației

În acest an, autoritățile din educație a implicat, în premieră, circa 600 de voluntari care au monitorizat corectitudinea desfășurării examenelor de absolvire a gimnaziului. Ministrul Educației, Dan Perciun a declarat că, în pofida acestui fapt, în unele instituții au fost înregistrate nereguli, motiv pentru care, anul viitor, va înăspri condițiile de desfășurare a examenelor de clasa a IX-a, care se vor desfășura la fel ca cele de bacalaureat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Structurile de forță moldovene au declarat agenției de presă moldovene IPN că nu l-au oprit pe fugar întrucât nu exista vreun mandat de arestare pe numele acestuia.

Între timp, în Ucraina autoritățile i-au făcut deputatului dosar pentru mai multe acuzații, inclusiv pentru ieșirea ilegală din țară.

Presa de la Kiev relatează că Dmitruk, un deputat independent controversat, a fost implicat în două incidente separate cu membri ai structurilor de forță din țara lui. La Odesa, el și niște complici au rănit ușor un polițist, în cursul unei dispute, iar deputatul a încercat să-i ia arma. În alt incident, la Kiev, deputatul s-a certat cu un soldat, pe care l-a lovit de câteva ori în cap.

Nu este limpede când anume au avut loc altercațiile.

Într-o postare pe Telegram înaintea fugii din țară, pe 24 august, deputatul a spus că poliția i-a percheziționat camera de hotel de la Kiev, ca și apartamentul din Odesa. Fără să prezinte vreo dovadă, Dmitruk a spus că acțiunile împotriva sa ar fi motivate politic, anume pentru că ar fi avut în trecut vederi pro-ruse, și pentru că a sprijinit biserica ucraineană subordonată Patriarhiei ruse. Aceasta a fost practic interzisă printr-o lege adoptată de Radă săptămâna trecută.

Ziarul Kyiv Independent a relatat că Dmitruk a fost ales deputat din partea Odesei în 2019, alăturându-se apoi partidului lui Volodimir Zelenski, Servitorul Poporului, din care a fost ulterior exclus.

El s-a remarcat prin luări de poziție pro-rusești în Rada Supremă, ca și prin faptul că a plătit cauțiune pentru un preot pro-rus acuzat de servicii făcute Rusiei. Deputatul a participat, de asemenea, la o ceremonie în onoarea unor separatiști pro-ruși care au murit în timpul Euromaidanului, la Odesa, în mai 2014. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Miliardarul rus a fost arestat pentru presupuse infracțiuni legate de serviciul său de mesagerie, însă compania transmite că „nu are nimic de ascuns”, relatează AFP.

De asemenea, Telegram neagă încălcarea legilor UE , pe fondul anchetei preliminare privind lipsa de moderare și de cooperare a Telegram cu forțele de ordine în ceea ce privește traficul de droguri, frauda și infracțiunile de abuz asupra copiilor pe platforma de socializare, notează dpa.

Telegram a declarat într-o postare pe X duminică seara că respectă legile UE”, inclusiv Legea serviciilor digitale (DSA), care își propune să se asigure că platformele elimină rapid conținutul ilegal de pe paginile lor.

„Este absurd să pretinzi că o platformă sau proprietarul acesteia sunt responsabili pentru abuzul acelei platforme”, a transmis Telegram. „Durov nu are nimic de ascuns și călătorește frecvent în Europa”, a adăugat compania.

Autoritățile franceze nu au transmis o informare oficială despre reținerea lui Durov, în timp ce Ministerul Afacerilor Interne și poliția din Franța nu comentează pe acest subiect, scrie serviciul rus al Europei Libere.

• Te-ar putea interesa și: Reţeaua de socializare „Telegram” în vizorul autorităţilor germane
• Surse citate de televiziunea franceză TF1 spun că autoritățile franceze îl suspectează pe Durov că ar fi complice la infracțiuni de trafic de droguri, infracțiuni împotriva copiilor și fraudă. Presupusele fapte i-ar fi imputate în calitatea sa de creator al Telegram.

Citând surse apropiate anchetei, TF1 susține că mandatul de arestare împotriva lui Durov a fost emis înainte ca acesta să ajungă în Franța și a intrat în vigoare imediat ce miliardarul a ajuns în țară.

Surse ale postului TV TF1 cred că Durov va fi inculpat într-un dosar penal și va fi trimis într-un centru de arestare preventivă.

Pavel Durov este originar din Rusia, țară din care a plecat în urmă cu zece ani în Franța, unde a obținut cetățenia.

El a mai locuit în ultimii ani și în Dubai, unde se află biroul companiei Telegram.

Durov, care a creat și rețeaua socială rusă VKontakte, a fondat Telegram în 2013. Astăzi, aplicația a ajuns a patra cea mai populară platformă de mesagerie din lume, cu 950 de milioane de utilizatori activi în iulie 2024.

Valoarea Telegram, la care Durov este acționar principal, este estimată la 30 de miliarde de dolari.

• Vezi și: Pavel Durov a învinuit autoritățile ruse de încercarea de a sparge conturile Telegram ale unor jurnaliști

Durov a spus în mai multe rânduri că Telegram ar trebui să rămână un mediu liber, independent de orice stat. El a negat orice suspiciune de legături cu Rusia sau cu alte servicii speciale.

Totodată, Telegram subliniază că, la cererea agențiilor guvernamentale, aplicația este gata să elimine conținutul ilegal.

În Rusia, în special în contextul blocării multor rețele sociale străine, aplicația a câștigat o popularitate deosebită și este folosită în mod activ atât de către stat, cât și de către mass-media și bloggerii pro-Kremlin și independenți.

Valoarea criptomonedei TON creată de Durov a scăzut cu 15% în mai puțin de o oră după ce a apărut informația reținerii lui Durov.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Mă simt bine, nu am alte simptome, decât că mă simt puțin mai obosită ca altă dată, dar pentru a nu crea riscuri pentru altă lume voi sta izolată în următoarele câteva zile”, a spus Maia Sandu, într-un mesaj video.

Președinția de la Chișinău a anunțat recent că, pe 27 august, cu ocazia Zilei Independenței, Republica Moldova va fi vizitată de președintele Estoniei, Alar Karis, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, și președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda.

Deocamdată, instituția prezidențială nu a revenit cu precizări legate de în legătură cu o eventuală schimbare a programului vizitelor celor trei șefi de stat.

Autoritățile moldovene din domeniul sănătății afirmă că numărul cazurilor de infectare cu COVID-19 a crescut în ultima săptămână. Potrivit Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, nu există motive de îngrijorare, în acest moment, fiind vorba despre o variantă a tulpinii Omicron, ce se răspândește rapid în Europa, dar care nu este considerată mai periculoasă decât variantele existente. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Programul punctelor de trecere a frontierei Otaci și Unguri, din nordul țării, a fost întrerupt în dimineața zilei de luni, 26 august.

„Autoritățile de competență ucrainene nu permit trecerea frontierei de stat în contextul riscurilor de atac aerian din partea Federației Ruse asupra Ucrainei”, a precizat instituția.

Serviciul Vamal a recomandat participanților la trafic să aleagă alte puncte de trecere din proximitate sau să amâne deplasările în Ucraina „până la ameliorarea situației”.

Tot în dimineața zilei de 26 august, Moldelectrica a anunțat „perturbații” în sistemul electroenergetic al blocului comun Ucraina -Republica Moldova, ca urmare a atacurilor asupra infrastructurii critice ucrainene.

Operatorul de stat al sistemului de transport a energiei electrice a precizat că, „pentru moment, situația este sub control”, și că dispune de capacități de „generare locală suficientă pentru a aplana perturbațiile neînsemnate”.

Mai multe regiuni din Ucraina au fost sub alerte de raid aerian în dimineața zilei de luni, pe fondul amenințării unui atac masiv cu rachete și drone rusești, a declarat armata ucraineană, după mai multe valuri de atacuri cu drone peste noapte. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Această acțiune reprezintă un atac direct la drepturile constituționale ale cetățenilor, printre care și dreptul de a alege şi de a fi ales, subminând astfel valorile fundamentale ale democraţiei”, se spune în comunicatul PLDM din 26 august.

În 2016, fostul premier a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru corupere pasivă și trafic de influență, în urma unui denunț al oligarhului fugar Ilan Șor, condamnat și el, ulterior, la 15 ani de detenție în dosarul „furtul miliardului”. În 2019, instanța i-a scurtat termenul de detenție lui Vlad Filat cu 709 zile din cauza condițiilor proaste din penitenciar. În decembrie 2019, Filat a fost eliberat condiționat. În decembrie 2023, CEDO a constatat că autoritățile moldovene i-au încălcat lui Vlad Filat dreptul la un proces echitabil, deoarece ședințele de judecată au avut loc cu ușile închise. După câștigul la CEDO, avocații lui Filat au apelat la Curtea Supremă de Justiție, cerând revizuirea sentinței de condamnare. În 2024, Vlad Filat a fost achitat în dosarul în care era învinuit de spălare de bani în proporții deosebit de mari.

Totodată, PLDM – o formațiune pro-europeană – și-a îndemnat susținătorii să participe la referendumul organizat în aceeași zi cu scrutinul prezidențial și să voteze „Pentru” modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. PLDM a lansat acest apel, deși consideră în continuare că organizarea referendumului constituțional „comportă riscuri majore” și „poate fi folosit de forțele ostile integrării europene ca să perturbe acest proces”. Formațiunea mai spune că această inițiativă a guvernării are un caracter „pur electoral” şi este menită să o promoveze pe actuala șefă a statului, Maia Sandu, în alegeri.

Mai multe forțe politice au criticat modificarea legislației electorale prin care un referendum constituțional poate fi validat cu numai 1/3 din numărul total de alegători. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Nici o biserică creștină nu poate fi desființată direct sau indirect. Bisericile nu trebuie atinse”, a spus papa în timpul rugăciunii sale săptămânale.

„Gândindu-mă la legea adoptată recent în Ucraina, mă tem pentru libertatea celor care se roagă”, a spus Francisc în Piața Sfântul Petru.

El a spus mulțimii adunate că „nu se comite rău prin rugăciune. Dacă cineva face ceva rău poporului său, este vinovat. Dar nimic rău nu poate fi făcut prin rugăciune.”

Declarațiile Suveranului Pontif au venit la numai o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat o lege care interzice activitățile Bisericii Ortodoxe Ucrainene din Ucraina.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus la promulgare că Biserica Ortodoxă a Ucrainei „face astăzi un pas spre eliberarea de diavolii Moscovei”.

Biserica Ortodoxă a Ucrainei, aliniată cu Kievul, a primit independența față de Patriarhia Moscovei de la Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului în 2019, vocea principală din lumea ortodoxă.

Biserica Ortodoxă Ucraineană, legată de Rusia, a declarat că a rupt toate legăturile cu Patriarhia Moscovei în 2023 din cauza invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022. Cu toate acestea, autoritățile ucrainene susțin că legăturile sunt de fapt menținute.

• Citește și: Ucraina: Cum va funcționa legea care interzice Biserica Ortodoxă Ucraineană afiliată Moscovei?
  

Patriarhul Kirill, conducătorul Bisericii Ortodoxe Ruse, este un susținător vocal al președintelui rus Vladimir Putin și al războiului împotriva Ucrainei.

Adoptarea legii, care a fost adoptată de parlament la începutul acestei luni, este considerată un moment de cotitură în Ucraina, unde creștinismul ortodox a fost fărâmițat timp de decenii în mare parte din cauza influenței Bisericii Ortodoxe Ruse.

Legea urmează să intre în vigoare la 30 de zile de la publicare.

Autoritățile ucrainene au încercat să reducă activitățile Bisericii Ortodoxe Ruse în Ucraina de când forțele legate de Rusia au ocupat părți ale țării în 2014, susținând că biserica a sprijinit războiul de agresiune al Moscovei.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Hezbollah a declarat la rândul său că a lansat alte zeci de rachete și drone împotriva Israelului, după ce avioanele israeliene au efectuat atacuri preventive, care par să fi redus amploarea atacului grupului susținut de Iran.

În dimineața aceleiași zile, gruparea din Liban declara că a lansat peste 300 de rachete asupra Israelului. Nicio persoană nu a fost rănită în urma acelor atacuri.

În ciuda schimbului intens de focuri, atacurile nu par să fi declanșat un război de care mulți s-au temut.

Între timp, mai mulți diplomați au mers duminică în Egipt pentru discuții la nivel înalt menite să intermedieze o încetare a focului în războiul de zece luni din Gaza dintre Israel și Hamas, care a fost, de asemenea, desemnată organizație teroristă de către Statele Unite și Uniunea Europeană.

Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au declarat că aproximativ 100 de avioane de luptă „au eliminat mii de butoaie de lansare de rachete Hezbollah” care era „țintite pentru a trage imediat” către nordul și centrul Israelului.

Într-o declarație, Hezbollah a spus că atacul a fost „prima etapă” a represaliilor sale pentru uciderea comandantului său superior Fuad Shukr într-o lovitură israeliană din 30 iulie la Beirut.

Gruparea a insistat că operațiunea a fost „finalizată cu succes”.

• Te-ar putea interesa și: Hezbollah a atacat Israelul cu sute de rachete. Armata israeliană lovește „ținte teroriste” în Liban

Ministrul Apărării din Israel, Yoav Gallant, a declarat stare de urgență de 48 de ore.

Premierul Netanyahu a declarat în timpul unei reuniuni a cabinetului de securitate din 25 august că a ordonat loviturile aeriene după ce serviciile de informații israeliene au detectat că Hezbollah plănuia să atace.

„Suntem hotărâți să facem totul pentru a ne apăra țara, pentru a duce locuitorii din nord în siguranță la casele lor și pentru a continua să respectăm o regulă simplă: oricine ne face rău, îi vom face rău”, a spus el.

IDF a spus că Hezbollah a tras 150 de proiectile, dar Hezbollah a susținut că a lansat peste 320 de rachete Katyusha.

Avioanele de luptă israeliene au continuat să lovească lansatoarele de rachete Hezbollah după atacul grupului pentru „înlăturarea amenințărilor”.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cel puțin șapte persoane au fost rănite în atacurile rusești cu rachete și drone asupra regiunii Harkov, nord-estul Ucrainei, în noaptea de sâmbătă spre duminică.

Ihor Terekhov, primarul orașului Harkov, a declarat că zece case și o conductă de gaz au fost avariate. Două dintre casele lovite au fost distruse.

Forțele aeriene ucrainene au declarat că Rusia a lansat peste noapte mai multe atacuri cu rachete și drone, vizând regiunile Cernigău, Sumî, Harkov și Donețk.

Sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei au distrus majoritatea rachetelor înainte ca acestea să-și atingă obiectivele, a adăugat acesta.

Știre în curs de actualizare.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reprezentanții grupării paramilitare susținute de Iran au spus că numărul rachetelor trase din Liban înspre țara vecină Israel este de 320; 11 obiective militare ar fi fost lovite.

În schimb, un purtător de cuvânt al Forțelor de Apărare a Israelului a transmis că Hezbollah „tocmai a lansat peste 150 de proiectile din Liban către teritoriul israelian”, potrivit BBC.

Nu sunt informații cu privire la posibile victime, până la ora redactării acestei știri.

Ministrul Apărării Yoav Gallant a declarat stare de urgență de 48 de ore în Israel.

În nordul țării, aproape de granița cu Liban, duminică dimineață se auzeau sirene care avertizau cu privire la posibilul atac cu rachete, în timp ce sistemul de apărare aeriană Iron Dome al Israelului dobora rachete care veneau din sudul Libanului.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus, la începutul unei reuniuni de urgență a cabinetului de securitate națională de la Tel Aviv, că Israel va „face totul” pentru a-și proteja țara.

„Respectăm o regulă simplă: oricine ne face rău – noi îi rănim”, a spus el.

În replică, armata israeliană a transmis că avioanele sale de război lovesc ținte Hezbollah în Liban. Sunt vizate locurile de unde se presupune că Hezbollah se pregătește să lanseze rachete înspre Israel.

„Într-un act de autoapărare pentru a elimina aceste amenințări, IDF (Forțele de Apărare Israelului) lovesc ținte teroriste”, a declarat purtătorul de cuvânt al IDF, Daniel Hagari.

Israelul a mai transmis spus că civilii libanezi au fost avertizați să părăsească imediat zonele în care Hezbollah operează.

Ministrul de externe Israel Katz a declarat că Israelul va răspunde atacurilor Hezbollah, dar nu a căutat un război la scară largă cu gruparea susținută de Iran.

La rândul său, ministrul Apărării Yoav Gallant a spus că Israelul va face tot ce este necesar pentru a se apăra.

„Am lansat lovituri precise în Liban pentru a dejuca o amenințare iminentă împotriva cetățenilor Israelului. Urmărim îndeaproape evoluțiile din Beirut și suntem hotărâți să folosim toate mijloacele pe care le avem la dispoziție pentru a ne apăra cetățenii”, a spus Gallant, citat de Reuters.

Majoritatea loviturilor israeliene au lovit ținte în sudul Libanului, dar armata era gata să lovească oriunde ar exista o amenințare, a declarat un purtător de cuvânt al armatei israeliene.

Gallant a declarat stare de urgență, iar zborurile către și dinspre aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv au fost suspendate pentru aproximativ 90 de minute.

Armata israeliană a emis instrucțiuni de apărare civilă din centrul Israelului până în nord, limitând adunările.

Israelul se atacă reciproc cu gruparea militantă din Liban de la începutul războiului în octombrie anul trecut, însă atacurile de duminică sunt cele mai ample de când a început războiul din Gaza.

Ele vin după ce Hezbollah a jurat răzbunarea după uciderea, în iulie, de Israel, a unui comandat militar superior al grupării șiite.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Alți 115 dintre apărătorii noștri s-au întors astăzi acasă. Ei sunt luptători din Garda Națională, Forțele Armate, Marina și Serviciul Poliției de Frontieră de Stat”, a declarat Zelenski într-un mesaj pe X.

„Ne amintim de toți. Îi căutăm și depunem toate eforturile pentru a-i aduce pe toți înapoi”, a spus el.

„Sunt recunoscător fiecărei unități care alimentează fondul nostru de schimb”, a adăugat Zelenski, referindu-se la soldații ruși care au fost luați prizonieri în timpul incursiunii Ucrainei în regiunea rusă Kursk, care a început pe 6 august.

Ucraina a declarat anterior că soldații ruși luați prizonieri în Kursk vor fi folosiți ca „fond de schimb” pentru eliberarea trupelor ucrainene din captivitatea rusă.

Institutul pentru Studierea războiului (ISR), cu sediul în SUA, a estimat, pe baza declarațiilor oficialilor ucraineni, că peste 2.000 de soldați ruși au fost capturați în prima săptămână a incursiunii.

Separat, Ministerul rus al Apărării a declarat că a primit 115 soldați, în schimbul aceluiași număr de prizonieri de război ucraineni.

Ministerul a precizat că schimbul de prizonieri a fost mediat de Emiratele Arabe Unite.

Zelenski a subliniat, de asemenea, rezistența eroică a poporului său în fața invaziei neprovocate a Rusiei în remarcile dedicate Zilei Independenței Ucrainei din 24 august – o zi care a marcat, de asemenea, 30 de luni de război.

„Independența este în fiecare dintre noi. Uniți, putem învinge.... Am rezistat, am reținut și am respins inamicul, iar acum îl împingem în mlaștinile sale. Știm ce este independența, cât de dificil este să o reînviem, cât de dificil este să o protejăm. Dar știm, de asemenea, că totul depinde de noi”, a spus el.

Nu sunt programate festivități sau parade în Ucraina, mulți ucraineni preferând să marcheze cei 33 de ani de independență prin omagierea celor uciși în război.

Ucraina susține că incursiunea sa în regiunea Kursk de la granița cu Rusia, care a luat Moscova prin surprindere, a șocat elitele conducătoare ale Rusiei și a adus sub controlul său peste 1.260 de kilometri pătrați și 92 de așezări, este menită să stabilească o zonă tampon care va pune capăt bombardamentelor neîncetate ale Moscovei asupra zonelor civile și infrastructurii ucrainene de peste graniță.

Conducerea Ucrainei a clarificat în mod repetat că mișcarea nu are ca scop câștigarea de teritoriu, spre deosebire de invazia la scară largă a Rusiei, care a început la 24 februarie 2022, cu exact doi ani și jumătate în urmă.

„Trebuie să existe o graniță puternică între noi și inamic și niciun zid între ucraineni, deoarece Ucraina se află în fiecare dintre noi”, a declarat Zelenski în mesajul său înregistrat simbolic în orașul de frontieră Sumîi, din nord-estul țării, aproape de locul în care forțele ucrainene au trecut în Rusia pe 6 august.

„Cei care au încercat să transforme pământurile noastre într-o zonă tampon ar trebui să se îngrijoreze acum ca propria lor țară să nu devină o federație tampon”, a spus el. „Acesta este modul în care răspunde independența”.

De asemenea, Zelenski l-a avertizat indirect pe președintele rus Vladimir Putin că războiul său este sortit eșecului, spunând că „bunicul bolnav din Piața Roșie... nu ne va dicta liniile sale roșii”.

„Modul în care trăim, calea pe care o urmăm și alegerile pe care le facem – numai Ucraina și ucrainenii le vor stabili pentru ei înșiși. În timp ce incursiunea Ucrainei în Kursk continuă, Rusia, pe de altă parte, desfășoară o ofensivă în regiunea Donețk din estul Ucrainei, cu scopul de a cuceri centrul regional Pokrovsk.

Soldații ucraineni care luptă în est au sărbătorit Ziua Independenței cu arma în mână. Unii dintre ei și-au împărtășit gândurile despre semnificația independenței cu serviciul ucrainean al RFE/RL.

Denys, ofițer al Brigăzii 93 Mecanizate, a declarat că generația sa are responsabilitatea de a păstra independența Ucrainei pentru viitorul copiilor lor.

„Lașitatea părinților duce la sclavia copiilor lor. Noi luptăm pentru ca copiii noștri să nu devină sclavi”, a spus Denys.

„Libertatea este atunci când poți respira liber fără un bici deasupra ta”, a declarat pentru RFE/RL Vitali, un al cadrul Brigăzii 93 Mecanizate.

„În acest moment, independența înseamnă libertate față de [ruși], sfârșitul acestui război, ceruri pașnice deasupra noastră și salvarea copiilor de la moarte”, a adăugat Vitali.

„Pentru mine, independența înseamnă să ne salvăm țara și să nu lăsăm războiul copiilor noștri”, a declarat Roman, un ofițer din Brigada 100 Mecanizată.

Generalul Oleksandr Syrskiy, comandantul suprem al armatei ucrainene, a subliniat sacrificiile soldaților ucraineni în apărarea independenței țării într-o postare pe Telegram.

„Ne-am apărat independența încă din primele zile de război – când am ars coloanele inamice, am apărat Kievul, am eliberat regiunea Harkov și am ridicat steagul nostru pe Herson și Insula Șerpilor. Lupta pentru independența noastră continuă – în Pokrovsk, Toretsk, Horkov și în alte direcții unde soldații noștri opresc și distrug forța copleșitoare a inamicului”, a declarat Syrskiy.

Bombardamentele rusești au ucis cinci persoane și au rănit alte cinci pe 24 august în orașul Kostyantynivka din estul Ucrainei, a declarat procurorul general al Ucrainei.

„Ca urmare a acestui atac inamic, cinci locuitori – trei bărbați și două femei – au suferit răni fatale”, a declarat procurorul.

Ucraina, a cărei infrastructură civilă și energetică a fost lovită de ani de zile de loviturile dronelor rusești, a luat la rândul său în vizor în ultimele luni instalații petroliere și de combustibil din Rusia care lucrează pentru armată.

În cea mai recentă lovitură, dronele ucrainene au incendiat la începutul zilei de 24 august un depozit de muniții din districtul Ostrogozhsk din regiunea Voronej din Rusia.

Guvernatorul regional Aleksandr Gusev a declarat pe Telegram că incendiul a fost provocat de resturile de dronă care au căzut și au provocat explozia muniției. El a spus nu au existat victime.

Ostrogozhsk găzduiește, de asemenea, un centru de formare pentru operatorii de vehicule blindate.

Regiunea Belgorod a fost, de asemenea, atacată de drone noaptea, a raportat guvernatorul Viaceslav Gladkov, adăugând că două persoane au fost rănite.

Ministerul rus al Apărării a declarat că cinci drone au fost doborâte deasupra Voronejului și câte una deasupra regiunilor Belgorod și Briansk.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cel puțin alte 15 persoane au fost rănite în atacuri, a adăugat Wafa.

Între timp, o delegație Hamas este așteptată sâmbătă seată la Cairo pentru a discuta cu mediatorii cu privire la ultima rundă de negocieri privind încetarea focului în Gaza, care a avut loc în capitala egipteană, a declarat Izzat al-Rishq, un înalt oficial Hamas.

Săptămâna aceasta, președintele SUA, Joe Biden, și premierul israelian, Beniamin Netanyahu, au vorbit la telefon, la scurt timp după încheierea turneului în regiune a secretarului de stat american Antony Blinken, care s-a încheiat marți fără a produce un progres major către armistițiu.

Hamas vrea un acord care să pună capăt războiului din Gaza și să elibereze ostaticii israelieni și străini din Gaza în schimbul eliberării multor palestinieni închiși de Israel.

Beniamin Netanyahu spune că războiul se va încheia doar odată ce Hamas va fi învins și că o încetare a focului pentru a permite schimbul de ostatici și prizonieri ar fi doar o pauză temporară, în timp ce grupul militant rămâne o amenințare.

Campania militară israeliană a ucis peste 40.000 de oameni în Gaza din octombrie, potrivit autorităților sanitare palestiniene.

Războiul a început pe 7 octombrie, când bărbați înarmați Hamas au luat cu asalt comunitățile și bazele militare israeliene, ucigând aproximativ 1.200 de persoane și răpind aproximativ 250 de ostatici, potrivit numărătorilor israeliene.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Anunțul a fost făcut de guvernatorul regional Aleksandr Gusev, pe Telegram, scrie serviciul rus al Europa Liberă.

Oficialiul a spus că focul a izbucnit în urma căderii resturilor de drone și a provocat explozia muniției.

În urma detonării muniției, două femei au fost rănite, a precizat ulterior Gusev. Una a fost internată în stare gravă.

Aproximativ 200 de persoane au fost evacuate din zona incendiului. A fost declarată stare de urgență în trei sate din districtul Ostrogozhsky.

Linia electrică a fost și ea avariată, ceea ce poate provoca întreruperi de energie într-unul din satele raionului, au mai spus oficialii din zonă.

Ostrogozhsk găzduiește și un centru de instruire pentru operatorii de vehicule blindate.

Și regiunea rusă Belgorod a fost atacată cu drone în noaptea de vineri spre sâmbătă, a informat guvernatorul Viacheslav Gladkov. El a spus că două persoane au fost rănite.

Ministerul rus al Apărării a declarat că cinci drone au fost doborâte deasupra regiunii Voronezh și câte una în regiunile Belgorod și Briansk, înainte de a-și atinge țintele.

De la începutul invaziei pe scară largă de către Rusia a Ucrainei, regiunile rusești au fost bombardate în mod regulat și atacate de drone.

Ministerul rus al Apărării raportează des că „suprimă” atacurilor ucrainene și oferă informații despre rachetele și dronele doborâte de pe teritoriul Rusiei.

În cele mai multe cazuri, Kievul nu comentează aceste informații.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unor informații neconfirmate, un ostatic a fost ucis, iar alți câțiva au fost răniți. Toți au fost eliberați.

Canale de pe Mash și Telegram apropiate forțelor de securitate au informat că tot teritoriul coloniei este sub controlul Serviciului Penitenciar al F. Ruse.

„Trupele Rosgvardia din regiunea Volgograd au neutralizat patru deținuți care au luat ostatici”, au informat pe Telegram forțele speciale rusești.

Unul din cei care au luat ostatici a încercat să se arunce în aer, dar nu a reușit să detoneze vesta cu explozivi pe care o purta, fiind împușcat mortal de forțele de securitate.

Agenția de presă RBK a informat că unul din agresori a fost ucis, iar unul a fost rănit.

Mai devreme, vineri, un videoclip care circulă pe rețelele de socializare rusești ar fi arătat cel puțin doi atacatori, dintre care unul a spus că sunt luptători ai organizației Stat Islamic și că au preluat controlul asupra închisorii din orașul Surovikino, scrie Reuters.

Agenția TASS a scris că unul dintre angajații Serviciului Federal Penitenciar a fost ucis.

Închisoarea este desemnată ca o colonie penală cu o capacitate de până la 1.241 de deținuți de sex masculin, potrivit site-ului serviciului penitenciarului.

• Te-ar putea interesa și: Rusia spune că Ucraina a încercat încă o incursiune la graniță. La Kursk sunt duse adăposturi modulare pentru civili

Cererile bărbaților nu au fost clare. Unul dintre ei a declarat în videoclip că au acționat „fără milă” ca răspuns la presupusele maltratări ale prizonierilor musulmani.

Site-urile de știri cu surse în domeniul securității au publicat numele celor patru presupuși atacatori, identificându-i drept cetățeni din Uzbekistan și Tadjikistan. Nu a existat nicio confirmare oficială a identității și motivelor acestora.

Rusia, ale cărei agenții de apărare și securitate se concentrează foarte mult pe războiul din Ucraina, a înregistrat recent o creștere a atacurilor militanților islamiști.

Incidentul de astăzi este al doilea după cel din iunie. Atunci, prizonieri afiliați grupului Stat Islamic au organizat un asediu într-o închisoare din regiunea sudică Rostov, amintește AFP.

Forțele speciale ruse au reușit atunci să-i omoare pe atacatori și să-i elibereze pe gardieni după o confruntare de câteva ore.

Atacurile au avut loc după atentatul din martie, revendicat de Statul Islamic, de la o sală de concerte din Moscova, care a dus la moartea a 145 de persoane.

Organizația Stat Islamic a promis în mod repetat că va viza Rusia cu atacuri pentru sprijinul acordat liderului sirian Bashar al-Assad, care a dus o campanie militară pentru a distruge gruparea în Orientul Mijlociu.

Știre scrisă cu ajutorul Europei Libere România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Aceste trei sate au o istorie comună. Nici măcar nu avem hotar între localități. Dacă trece un om străin crede că e doar un sat și nu trei. Noi inițiem procedura de amalgamare, dar este o cale lungă până la amalgamarea propriu zisă. În primăvara anului 2025 sper că va fi amalgamarea și alegerea unui primar”, a spus pentru Europa Liberă primara satului Călinești, Ala Procopciuc.

Este primul grup de sate care a decis inițierea amalgamării, după o tentativă nereușită în satele Volintiri și Copceac din raionul Ștefan Vodă, unde primarii își doreau amalgamarea voluntară a celor două localități, dar sătenii și consilierii nu, cei din urmă votând „împotriva amalgamării” la ședința consiliului sătesc.

• Te-ar putea interesa și: A doua tentativă de amalgamare voluntară a satelor: Volintiri și Copceac au spus „Nu”
  

Prima tentativă de inițiere a amalgamării voluntare fost a primarului din satul Floreni, raionul Anenii Noi, care își dorea ca Floreni să se unească cu orașul Sângera din municipiul Chișinău, însă procedura nu a ajuns nici până la ședința consiliilor pentru că primarul din Sângera nu a fost de acord să „ia în subordine o localitate cu o mulțime de probleme”.

Gândită ca o primă etapă a reformei administrative, amalgamarea presupune că satele, comunele, orașele și municipiile mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic să fie absorbite de localitățile din apropiere cu capacități administrative mai mari.

Noua unitate administrativă trebuie să aibă cel puțin 3.000 de locuitori; să existe legături rutiere între toate localitățile comasate; distanța din centrul noii localități până la cel mai îndepărtat sat să fie nu mai mică de 25-30 km; primăria să poată acoperi cheltuielile pentru cel puțin 12 angajați.

• Te-ar putea interesa și: Ce va urma după amalgamarea voluntară a primăriilor?
  

Procesul de amalgamare voluntară poate fi inițiat în baza deciziilor consiliilor locale, adoptate cu votul majorității consilierilor aleși, la propunerea primarului, a 1/3 din numărul consilierilor aleși sau a 10% din numărul cetățenilor cu drept de vot care domiciliază în localitatea respectivă. Dacă inițiativa vine de la cetățeni, ei trebuie să colecteze semnături la fel ca în cazul procedurii de inițiere a unui referendum local.

Acest proces urmează să aibă loc voluntar până în anul 2027, iar, ulterior, va fi impus prin lege. În funcție de rezultatele obținute în urma amalgamării, cele 33 de raioane în care este împărțită administrativ R. Moldova ar putea să dispară, iar în locul lor să fie formate în cinci regiuni sau zece districte.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Salvatorii au găsit 18 persoane în viață, inclusiv trei copii, care au reușit să ajungă pe malul râului, a declarat ministrul sârb de interne Ivica Dacic. Alte zece cadavre, inclusiv cel al unui bebeluș de 9 luni și al mamei sale, au fost recuperate, a mai spus Dacic.

Salvatorii sârbi au scos cadavrele a șase bărbați din râu, în timp ce trupurile altor doi bărbați au fost localizate de membri ai poliției Republicii Srpska (entitatea sârbească din Bosnia).

Boris Trninic, directorul Serviciului de protecție civilă din Republica Srpska, a confirmat pentru RFE/RL că o barcă s-a răsturnat în apropierea orașului Tegara din municipalitatea Bratunac în timpul unei traversări ilegale din Serbia în Bosnia.

Trninic a mai spus că operațiunile de căutare continuă.

Nu a fost posibil să se stabilească imediat numărul exact de persoane aflate în barcă, dar supraviețuitorii le-au spus salvatorilor că la bord se aflau aproximativ 25 de persoane.

Membri ai poliției de frontieră din Bosnia-Herțegovina, pompieri din orașul bosniac Bratunac și din Serbia, scafandri ai Serviciului de protecție civilă din Republica Srpska, precum și scafandri ai poliției sârbe participă la căutarea pe râu și pe malurile sale, au declarat autoritățile pentru RFE/RL.

Migranții care fug de războaiele și sărăcia din Africa și Orientul Mijlociu cad adesea pradă traficanților de persoane care promit să îi ducă ilegal în Europa de Vest.

• Te-ar putea interesa și: O familie kazahă nu renunță la „visul american” după ce a scăpat ca prin minune dintr-un naufragiu

Poliția bosniacă a spus că sunt depuse eforturi pentru identificarea și reținerea contrabandiștilor responsabili pentru tragedie.

„Biroul Procurorului din Bosnia și Herțegovina a fost informat cu privire la toate cele de mai sus, iar în acest moment se face totul pentru a stabili faptele și pentru a lua toate măsurile și acțiunile necesare pentru a face lumină asupra acestui eveniment”, a declarat poliția de frontieră din Bosnia într-o răspuns pentru RFE/RL.

Serbia se află pe așa-numita rută balcanică a migrației către Europa de Vest. Cel puțin 40 de persoane au murit în ultimul deceniu încercând să traverseze Drina, potrivit unei numărători a Serviciului Balcanic al Europei Libere. (CB)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit datelor CEC, după Rusia, Italia ocupă locul al doilea, cu 692 de moldoveni care au anunțat că vor vota. În Germania, 635 de cetățeni și-au exprimat intenția de vot.

Înregistrarea prealabilă reprezintă unul dintre cele trei criterii utilizate de CEC pentru a stabili numărul secțiilor de votare deschise în străinătate. Termenul limită pentru înregistrare este 6 septembrie.

În acest an, comisia a planificat resurse financiare pentru organizarea a 209 secții de votare peste hotare, în creștere cu 59 secții de votare comparativ cu ultimul scrutinul parlamentar din 2021.

• Te-ar putea interesa și: Explainer | Cum votezi din diasporă la 20 octombrie

Pentru votul prin corespondență, implementat în SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia, pentru care înregistrarea prealabilă este obligatorie, s-au înregistrat 538 de persoane.

Cetățenii din cele șase țări trebuie să se înregistreze pe platforma online „Înregistrarea prealabilă”, accesibilă la inregistrare.cec.md, cu cel puțin 45 de zile înainte de ziua alegerilor.

Pentru a asigura votul prin poștă, statul este gata să cheltuiască peste 19 milioane lei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La 21 august 1968, trupele sovietice și alte altor câteva țări din Pactul de la Varșovia au invadat Cehoslovacia pentru a pune capăt unui program de reforme numit de istorici Primăvara de la Praga. Sute de oameni au fost uciși, iar ocupanții au plecat cu totul abia după prăbușirea sistemului comunist, la începutul anilor 1990.

„Omenirea are capacitatea dureroasă de a ignora lecțiile trecutului”, a spus Pavel în mesajul publicat săptămâna aceasta, cu ocazia celei de-a 56-a aniversări, spunând că dacă majoritatea concetățenilor săi nu mai pun la îndoială că în 1968 a fost o invazie militară în lege, nu „ajutor frățesc”, cum l-a numit URSS, în privința a ceea ce se întâmplă acum (în Ucraina) părerile sunt mai împărțite.

„Ar trebui să fim foarte atenți și precauți în privința a ceea ce se întâmplă în jurul nostru și în lume, dacă nu cumva există unele paralele cu ceea ce am trăit deja. Și dacă nu vrem să trecem din nou prin aceleași experiențe, ar trebui să acordăm o atenție deosebită acestor semnale și tendințe”, a spus Pavel.

Guvernul de centru-dreapta al Cehiei sprijină puternic Ucraina în lupta împotriva ocupației ruse, furnizându-i armament și ajutor umanitar. Numărul refugiaților ucraineni aflați în Cehia este estimat la 400.000, la o populație totală de 10 milioane.

Pe de altă parte, numeroși formatori de opinie și politicieni populiști pun la îndoială politica oficială a Pragăi față de Ucraina, cerând guvernării să oprească livrările de arme și să insiste pentru deschiderea negocierilor de pace. Garnitura de la putere spune însă că Rusia nu poate fi un partener sincer de discuție.

• Te-ar putea interesa și: Rusia acuză Ucraina că ar fi încercat să atace centrala nucleară de la Kursk cu o dronă

În mesajul său cu ocazia aniversării invaziei sovietice din 1968, președintele Pavel a spus: „Rusia de astăzi nu este cu mult diferită de Uniunea Sovietică de atunci. Au trecut aproape 60 de ani de la acel eveniment, dar Rusia de astăzi se revendică de la moștenirea Uniunii Sovietice, iar liderii ei se declară deschis adepții lui Stalin, susținând principiile pe care funcționa Uniunea Sovietică și pe care își baza politica externă”.

Celor care organizează la Praga proteste pro-ruse, de când cu invazia din Ucraina, Pavel le-a transmis un mesaj ferm: „Nu vom lăsa să ni se impună ideea că ne-ar fi mai bine cu Rusia. Nu ne-ar fi. Democrația noastră nu este perfectă, la fel cum nici lumea democratică nu este perfectă. Dar, așa cum a spus Churchill și după el mulți alții, este (…) cel mai bun lucru pe care l-am încercat până acum”.

Petr Pavel este primul președinte ceh după Václav Havel care militează pentru ancorarea deplină a Cehiei în structurile euroatlantice. Cei doi șefi de stat dintre Havel și Pavel, anume Václav Klaus și Miloš Zeman, au cochetat mai ales în ultimii ani de carieră cu Rusia și China, propunând o politică externă „originală” sau „multipolară”, cu un termen drag Kremlinului. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministerul Apărării din Ucraina nu a răspuns imediat la o solicitare a agenției Reuters de reacție la acuzație, a doua pe care Moscova o face în două zile. Centrala nucleară este situată în regiunea Kursk din vestul Rusiei, unde lupte intense au izbucnit după ce forțele ucrainene au lansat o incursiune surpriză pe 6 august, în timp ce trupele ruse avansau în alte locuri, din estul Ucrainei.

Ministerul Apărării rus a declarat într-un comunicat că unitățile sale de apărare aeriană au doborât trei drone ucrainene peste noapte în regiunea Kursk și a vorbit despre dejucarea unei încercări ucrainene de a efectua „un atac terorist” împotriva instalațiilor nucleare rusești.

Agenția de știri de stat rusă TASS a citat o sursă anonimă care a spus că o dronă a fost doborâtă în apropierea unui depozit cu deșeu nuclear la centrala de la Kursk. Reuters nu a putut confirma independent detaliile presupusului incident.

Tot TASS a citat-o pe purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova spunând că a fost un „act de terorism nuclear”, care necesită un răspuns imediat din partea agenției de supraveghere a ONU, Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).

• Te-ar putea interesa și: RFE/RL se întâlnește cu civili ruși șocați în orașul capturat de forțele ucrainene

Șeful AIEA, Rafael Grossi, urmează să viziteze centrala săptămâna viitoare. El a făcut apel la reținere maximă pentru a evita un accident nuclear.

Incursiunea Ucrainei în regiunea Kursk din 6 august, în cadrul căreia mii de soldați ucraineni au străpuns în premieră granița Rusiei, este cea mai mare invazie în Rusia de la Al Doilea Război Mondial, iar Moscova a fost luată prin surprindere.

Kievul a spus că a creat o zonă tampon într-o zonă pe care Rusia, care a trimis zeci de mii de soldați în Ucraina în 2022, a folosit-o pentru a bombarda ținte din Ucraina.

De atunci s-au semnalat lupte la aproximativ 30 km de centrala nucleară, unde trupele ruse încearcă să alunge soldații ucraineni care au încercat să-și consolideze pozițiile și să extindă teritoriul pe care îl controlează.

Centrala are patru reactoare, dintre care două sunt operaționale. Construcția a două reactoare suplimentare a început în 2018.

Firma rusă de stat din domeniul nuclear, Rosenergoatom, a declarat vineri că unitatea numărul 4 a centralei va fi deconectată de la rețea duminică pentru ceea ce a numit „întreținere preventivă programată”, care va dura 59 de zile. Ea a mai spus că lucrările au ca obiectiv modernizarea și extinderea duratei de viață a echipamentelor.

Feribot distrus la Kavkaz

Într-o altă evoluție a conflictului, marina ucraineană a informat vineri că a distrus un feribot în portul rus Kavkaz. Vasul era folosit pentru livrări de combustibil și arme în Crimeea ocupată. Autoritățile locale declaraseră joi că feribotul a fost incendiat și avariat în atacul asupra portului din regiunea Krasnodar.

„Un alt obiectiv militar fără îndoială a fost distrus. Scopul său era de a furniza combustibil invadatorilor. Feribotul s-a scufundat și acest port (Kavkaz - n.red) nu este utilizabil până când feribotul nu este îndepărtat”, a declarat purtătorul de cuvânt al Marinei, Dmitro Pletenciuk.

Autoritățile locale ruse au confirmat scufundarea iar șeful districtului orașului Temriuk, unde se află portul Kavkaz, Fiodor Babenkov, a spus că feribotul transporta 30 de rezervoare de combustibil.

Portul Kavkaz este unul dintre cele mai mari noduri maritime ale Rusiei la Marea Neagră. Prin port trec atât nave în scop comercial dar și cele care aprovizionează cu combustibil Crimeea, ocupată de Rusia în 2014.

Agenția de știri de stat rusă RIA Novosti a scris că cinci persoane se aflau pe navă în momentul atacului și au fost date dispărute.

Toți angajații portului au fost evacuați, a transmis TASS, citând Ministerul Transporturilor.

Știre redactată cu sprijinul Europei Libere România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te