România a transmis luni un prim lot din cele 6 mii de tone de motorină promise la sfârșitul anului trecut de președintele Klaus Iohannis fermierilor din R. Moldova afectați de secetă. În total, carburanții vor veni în patru tranșe, iar unii fermieri speră că acest ajutor umanitar să le fie de folos până la recoltare. Însă cum a fost împărțită motorina și de ce a ajuns atât de greu la cei care au nevoie?
Peste 3400 de fermieri au depus dosarele la Agenția de Intervenții și Plați pentru Agricultură, solicitând să primească ajutor sub formă de motorină după seceta suferită anul trecut. Toți cei declarați eligibili (aceștia constituind majoritatea) vor primi carburanți în funcție de cât de afectate le-au fost culturile, precum și de suprafețele deținute.
Că se primește într-un raion sau altul o suprafață mai mare afectată asta se datorează secetei.
În medie, producătorii agricoli vor ridica câte 18 litri de motorină la hectar, spune Vasile Șarban, șef de direcție la Ministerul Agriculturii, adăugând că formula este una echitabilă. „La baza elaborării și aprobării acestui regulament au stat solicitările și condițiile climaterice din anul trecut. În cazul în care nu puneam aceste criterii agenții economici mari puteau să ia pentru o suprafață mai mare, respectiv motorina eligibilă per hectar nu avea să fie de 18 litri la hectar, dar putea să fie la 11-12 litri. Că se primește într-un raion sau altul o suprafață mai mare afectată asta se datorează secetei. Preponderent vorbim despre raioanele din partea de sud și sud-est a republicii”.
Funcționarul de la Ministerul Agriculturii spune că motorina a fost adusă poate mai greu deoarece au intervenit proceduri birocratice, dar care sunt absolut necesare.
Din nou Vasile Șarban: „Nu ne permite infrastructura nici a României, nici a noastră ca să expedieze toată cantitatea deodată. Calul de dar în dinți nu se caută – și dacă a venit cu întârziere, asta nu înseamnă că trebuie să învinuim pe cineva”.
Directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor, Vasile Mârzenco, spune că a participat la elaborarea regulamentului de distribuire a motorinei acordate din rezervele de stat ale României și afirmă că este printre puținele cazuri când autoritățile de la Chișinău au ținut cont în proporție de 90-95 la sută de propunerile făcute de asociațiile de producători. Mai exact el se referă la formula prin care fermierii mici și mijlocii să nu rămână dezavantajați în comparație cu agricultorii cu mii de hectare în proprietate sau arendă. (Ce impact crede Banca Mondială că a avut pandemia asupra agriculturii din R. Moldova puteți citi AICI.)
Chiar dacă directorul executiv Federației Naționale a Fermierilor admite că la mijloc sunt proceduri birocratice, el crede că guvernarea de la Chișinău e de vină pentru ritmul de melc cu care s-a mișcat.
„Lungirea sau tergiversarea acestui termen de livrare a ținut mai mult de partea noastră, că nu s-au făcut unele operațiuni, aranjamente la timp. E prima tranșă, de-acum așa și s-a strecurat o expresie a unui demnitar că până la recoltarea grânelor sau a cerealelor de prima grupă o să vină toată motorina și va fi de ajutor la recoltare măcar dacă nu au fost capabili să ajutăm la lucrările agricole de primăvară”.
Vasile Mârzenco, alături de alți lideri de organizații de fermieri, a cerut în vara trecută, printr-o scrisoare deschisă, ajutor statului român, după ce nu au putut convinge puterea de la Chișinău să le aloce subvenții mai consistente. Până la urmă, compensațiile pentru porumb și floarea soarelui compromise de condițiile meteo nefavorabile au constituit doar 15 dolari la hectar, iar valoarea motorinei primite ajutor din România depășește cu puțin această sumă.
Într-un comunicat de presă, ambasada României la Chișinău își exprimă încrederea că acest ajutor umanitar va fi folosit în mod transparent și echitabil, în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova.
