Linkuri accesibilitate

De ce sunt atât de mulţi indeciși înaintea votului de duminică?


La un protest antiguvernamental în Chișinău (arhivă)

În R. Moldova, unde au rămas zile numărate până la votul din primul tur al prezidențialelor, o observație a analiștilor electorali e că această apropiere de linia de final a campaniei are loc din nou pe fundalul unui număr imens de indeciși identificați de sondaje. Barometrul Opiniei Publice, dat publicității vinerea trecută, plasa acest număr de nehotărâți între 32 și chiar 36 la sută. Cum se explică? Și cu ce consecințe pentru rezultatul votului?

De ce sunt atât de mulţi indeciși înaintea votului de duminică?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:00 0:00
Link direct

În R. Moldova, sondajele sunt văzute în general mai degrabă ca instrumente de manipulare decât de informare. Aurelia Peru, o cercetătoare de la Chișinău, în trecut o vreme consilier prezidențial, a pus la un loc într-un proaspăt articol cinci cercetări sociologice mai recente, exercițiu ce a arătat cât de mari sunt oscilațiile - în unele cazuri de tocmai 8% - între punctajele oferite de cele cinci unora și aceiași candidați. Concluzia pe care o formula cercetătoarea e că sondajul a ajuns în R. Moldova un instrument persuasiv și manipulator, chiar dacă scopul partidelor care apelează la acesta nu e neapărat să determine o schimbare de opțiune de vot, ci mai degrabă să-și mobilizeze susținători, să adune fonduri, să aleagă teme de campanie sau pur și simplu să capteze atenție.

Dar dacă există totuși ceva ce unește sondajele din actuala campanie electorală acesta ar fi numărul imens de nehotărâți – cu o săptămână în ajunul votului acest număr e de o treime din alegători.

Sociologii, printre ei Ion Jigău de la SBC AXA, la care am mers pentru explicații, pune numărul mare de indeciși caracteristic campaniilor moldovene, actuala fiind mai degrabă un punct culminant decât o excepție de la regulă – pe câțiva factori, mulți însă generați de politicienii înșiși, crede Ion Jigău:

„Pe stânga, au apărut Usatîi și Violeta Ivanov, unul cu imagine de pro-rus, altul cu mesaj social. Ce să facă un om care votează geopolitic, cu Rusia? Să voteze Usatîi sau Dodon? Ce să facă unul care se gândește la problemele sociale – să voteze Dodon sau Ivanov? Asta pe de o parte. Pe de alta – pe câmpul Maiei Sandu sunt încă minim vreo trei concurenți - Năstase, Țicu, Chirtoacă –, ei toți merg în campanie cu un mesaj, iar proeuropenii, care înțeleg că în Europa se merge prin România, nu înțeleg ce să facă. Astea sunt doar două aspect care măresc numărul indecișilor.”

Problema numărului mare de indeciși în R. Moldova cu doar câteva zile înainte de alegeri, alăturată celei a unei media extrem de divizate și controlate politic, a atras atenția și politicienilor europeni, mai ales a celor dintre ei care privesc cu atenție procesele politice din R. Moldova. Iată cum estima unul dintre ei, europarlamentarul lituanian (Renew Europe) Petras Auštrevičius, consecințele acestei situații pentru scrutinul apropiat:

„Cred că alegerile vor fi foarte haotice, oamenii se vor decide în ultimul moment pe cine vor vota. Ceea ce sper este ca oricine va câștiga nu va schimba parcursul european al țării. Pentru că altfel, pentru Moldova va fi un dezastru. Este mai bine să mergem înainte, așa cum facem acum, chiar dacă o facem într-un ritm lent. Sper ca mesajele populiste sau știrile false nu vor determina oamenii să aleagă politicieni care se opun parcursului european.”

L-am întrebat, însă, și pe sociologul Ion Jigău, dacă ar putea anticipa consecințele numărului mare de indeciși asupra rezultatului votului din scrutinul prezidențial apropiat:

„Totul este funcție de prezență: care segmente se vor mișca și vor ieși la vot, care vor sta acasă? Noi nu știm care segmente și cum vor proceda. Tradițional, răspunsul corect e - voi ieși la vot. Dar asta nu se întâmplă.”

Experții media, printre ei Nadin Gogu, directoarea Centrului Independent de Jurnalism de la Chișinău, cred pe de altă parte că numărul mare de nehotărâți sunt în același timp atât consecință, cât și un fel de cauză a inflației de manipulare fie din presă, fie din sondaje, și invers: oamenii cred ce li se spune la televizor, ne explica ea într-un recent interviu, iar politicienii, știind asta, au grijă să le spună ceea ce ar vrea ei înșiși să ajungă la alegător.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG