Parlamentul European a trimis o delegație la Chișinău care încearcă să stabilească dacă și care din condițiile legate mai ales de aplicarea standardelor democratice au fost respectate de guvernul Filip, pentru a obține ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro. Debursarea primei tranșe așteaptă de anul trecut iar potrivit europarlamentarului român Sigfrid Mureșan, s-ar putea să mai aștepte.
Grupul de europarlamentari îşi încheie evaluarea vineri, dar deja a făcut, prin vocea şefilor de delegaţii, o serie de clarificări importante nu atât pentru că UE nu ar fi fost explicită de la bun început, ci mai ales dată fiind insistenţa cu care demnitarii guvernamentali şi presa apropiată lor au tot pretins în ultimele luni că toate condiţiile pentru primirea primei tranşe au fost îndeplinite şi că aceasta este pe punctul să intre în vistieria R. Moldova.
Una din aceste clarificări e că banii ar fi putut veni cu un an în urmă, iar faptul că nu au sosit până acum înseamnă că UE, în particular Comisia Europeană, nu are convingerea că R. Moldova a îndeplinit aceste condiţii. Despre aceasta a vorbit la Chişinău, Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Comisiei pentru Bugete din Parlamentul European şi unul din şefii delegaţiei de europarlamentari sosită la Chişinău:
„Noi, Parlamentul European, am fost pregătiţi la începutul lui 2017 să adoptăm această propunere cât mai rapid, din păcate tocmai atunci în Parlamentul de la Chişinău a venit iniţiativa de modificare a legislaţiei electorale. Pentru Parlamentul European, alegerile libere, un sistem pluripartinic, în care nici un actor politic să nu fie dezavantajat şi singurul avantajat să fie cetăţeanul, care să poată vota, să se poată exprima, indiferent de locul unde domiciliază, pentru noi asta este foarte important. Desigur, noi nu vrem să sugerăm nici un sistem de vot, dar am spus următorul lucru: recomandările Comisiei de la Veneția, deoarece aceea este autoritatea supremă în materie de legislație electorală în Europa, trebuie implementate în totalitate, de la A la Z. Şi fiindcă acest lucru nu s-a întâmplat, răspunsul la întrebarea de ce nu a ajuns încă prima tranşă din celel 100 de milioane este: fiindcă condiţiile nu sunt încă îndeplinite”, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan,
O altă clarificare pe care Siegfried Mureșan a făcut-o în conferinţa de astăzi e legată de modul în care UE se aşteaptă ca autorităţile să organizeze scrutinul, mai ales în condiţiile unui sistem electoral dezaprobat de cea mai importantă instituţie juridică a sa. Cele mai importante lucruri de urmărit – finanţarea partidelor, asigurarea dreptului la vot al diasporei şi comportamentul presei:
„Finanţarea partidelor politice trebuie să fie transparentă şi conformă cu
nivelul de venituri din R. Moldova. Membrii delegaţiei noastre au spus foarte clar autorităţilor: este de neînţeles cum o persoană fizică poate dona unui partid până la de 20 de ori salariul mediu pe economie în timpul unei campanii electroale. Eu nu aş dona salariul meu pe 20 de ani nici unui partid politic şi nu cunosc nici un om cinstit care ar face ac est lucru.”
Autorităţile moldovene, care în ultimele luni au părut foarte hotărâte să nu dea înapoi cu sistemul electoral mixt votat în iulie spre dezamăgirea instituţiilor europene, nu au reacţionat, încă, în nici un fel. Nu e clar dacă se mai aşteaptă să primească prima tranşă din asistenţa macro-financiară şi ce planuri au în legătura cu organizarea scrutinului. În comunicatele pe care le-au difuzat serviciile de presă ale instituţiilor de stat în urma întâlnirilor cu europarlamentarii, premierul Pavel Filip a fost citat reafirmând că R. Moldova se va ţine cu fermitate de vectorul european de dezvoltare, iar speakerul Candu sugerând că Chişinăul nu se supără pe criticile şi precondiţiile UE, ci, dimpotrivă, le crede folositoare.
Un deserviciu autorităţilor le-au făcut cele câteva televiziuni din holdingul apropiat partidului de guvernământ, care au spus într-o ştire, în timp ce eurodeputaţii îşi începuseră vizita, că în unul din raioanele moldovene s-ar fi cheltuit în van banii UE pe nişte locuinţe sociale care ar fi rămas nepopulate. Azi dimineaţă, Delegaţia UE de la Chişinău a spus într-un comunicat că nu a finanţat vreun proiect de genul celui descris în ştire, iar televiziunile s-au văzut nevoite să-şi redacteze eroarea.
Întâmplarea cade prost în contextul în care felul cum funcţionează mass-media în R. Moldova este considerat o mare problemă de partenerii occidentali, acesta fiind şi unul din domeniile cheie în care aceştia cer reforme, mai ales în ajun de alegeri.
