Dezbaterile electorale: marea necunoscută a campaniei pentru parlamentare (VIDEO)

Bine v-am găsit, doamnelor și domnilor! La microfon e Vasile Botnaru, moderatorul emisiunii „Punct și de la capăt”. O zicală genială se potrivește foarte bine la ceea ce se întâmplă, la ceea ce urmărim noi acum: „Laudă-mă, gură, că ți-oi da friptură”. Acest motto cred că e bun de pus în fața tuturor dezbaterilor. Despre utilitatea și relevanța acestor dezbateri discutăm cu musafirii mei de astăzi. Aflați imediat cine sunt ei. E februarie, dar putem spune că suntem în luna lui Cuptor. După incandescența pregătirilor pentru 24 februarie, Dragobetele electoral, suntem cred că în apogeul acestei campanii. Nu avem încotro, trebuie să participăm și noi la aceste discuții, nu de foarte multă plăcere.

Ceea ce vedeți și dvs. e un fel de corvoadă pe care o fac politicienii, mai ales pentru că nu răspund, de fapt, la întrebări. Și am invitat astăzi în studio să discutăm tocmai despre modul în care se poate informa presa în această campanie foarte importantă pentru cei care trebuie să voteze și în ce măsură presa după aia își poate face datoria, misiunea de curea de transmisiune între acești oameni care emit idei, judecăți, argumente, pentru ca presa să le preia, să prezinte un tablou integru, compact ca oamenii să ia decizii, eventual în timpul zilei de vot, dar în general în viața cotidiană. Și i-am invitat în studio pe Petru Macovei, președintele Asociației Presei Independente, și Anatolie Golea, jurnalist, prezentator de emisiuni de dezbateri și de televiziune, analist și comentator.

Europa Liberă: O să încep cu următoarea întrebare: Dl Macovei, presa, pornind de la condiția în care se află de fapt, că lucrează cu materialul clientului, ajută sau încurcă alegătorii să ia o decizie?

Petru Macovei: „Cred că ajută totuși, chiar dacă sigur că este foarte complicat. Legea, în primul rând, obligă foarte mulți radiodifuzori să difuzeze aceste dezbateri cu participarea candidaților, însă deseori candidații nu vin la dezbateri. Totodată, presa prin faptul că prezintă anumite informații, chiar și în lipsa unor candidați, ajută oamenii să-i cunoască mai bine pe cei pentru care s-ar putea să-și dea votul. Acum depinde foarte mult dacă alegătorii din Moldova au discernământul să înțeleagă că, de exemplu, dacă un candidat în deputați nu vine la dezbateri, asta înseamnă că el efectiv fuge de întrebări incomode și probabil asta ar trebui să le dea de gândit.”

​Europa Liberă: Dar atunci când el vine și pe dânsul îl întrebi, de exemplu, oare nu cumva referendumul acesta este unul inutil, propagandistic, fără consecințe juridice ș.a.m.d.? Dumneata lansezi 4-5 întrebări firești pentru un telespectator, dar el îți răspunde monosilabic: „Nu”. Și atunci, cu ce ne ajută?

Petru Macovei: „Oricum, asta este util pentru oamenii care gândesc. Repet, depinde acum de discernământul alegătorului, dar ar trebui să tragi concluzii, inclusiv din acest răspuns monosilabic la care v-ați referit Dvs. Și probabil în calitate de alegător care gândește și înțelege că votul acesta nu este un exercițiu așa, de fațadă, este de fapt o investiție în următorii patru ani în viața ta și a familiei tale. Dacă oamenii înțeleg lucrul acesta, atunci asta ar trebui să aibă ca efect, probabil, să nu-și dea votul pentru un candidat care nu vrea sau nu știe să explice de ce trebuie să votăm pentru el anume.”

Europa Liberă: Am înțeles. Deci, un randament minim există. Anatol, dumneata care ești implicat direct în aceste dezbateri. Răspunsul dumitale la această întrebare: încurcă, ajută?

​Anatolie Golea: „Mie îmi vine greu să dau răspuns la această întrebare. Cred că ar trebui să răspundă alegătorul, spectatorul – are nevoie sau nu de aceste dezbateri, pentru că în perioada de 20 de ani, să zicem, noi am trecut diferite momente în campaniile electorale. În 2005, de exemplu, radiodifuzorii practic au fost impuși să renunțe la dezbateri. Țin minte că noi atunci la TV7 și Pro TV-ul, și alții au renunțat la dezbateri, deși erau permise; în 2009, ca să nu se repete această situație, pentru că lumea înțelegea că posturile TV sunt puse într-o anumită situație, s-a făcut exces de dezbateri. Regulamentul de atunci prevedea ceva de genul: dacă începi să faci dezbateri, ești obligat să le faci nu mai puțin de o oră și jumătate, zilnic. În condițiile sistemului proporțional, vă dați seama, și nu mai puțin de o oră și jumătate la toate posturile de televiziune care se implicau în campanie. Pe urmă au fost diferite reglementări când se putea de nu organizat dezbateri. Acum am impresia că se încearcă iarăși să se meargă pe calea din 2009, cu suprasaturație de dezbateri. Cel puțin pe municipiul Chișinău, toți radiodifuzorii din Chișinău sunt obligați să organizeze dezbateri.”

Europa Liberă: Ca și cum dacă sunt aici, la Chișinău, trebuie să...

Anatolie Golea: „Da, pe toate cele 11 circumscripții, ceea ce înseamnă cu 65, pare-mi-se de candidați, ceea ce nu este atât de simplu, iarăși trebuie în fiecare zi câte o jumătate de oră, o oră și mai mult...

Posturile de televiziune, de regulă, iau în aceeași ordine; cei care au început mai devreme poate sunt favorizați, trebuiau și posturile de televiziune poate între ele să coordoneze că nu este numaidecât să iei de la 23 în sus, se putea de început și invers, dar toți au început de la 23 și mă uit acum la candidați care să zic că s-au împrietenit într-un fel și umblă de mânuță de la diferite partide de la un post de televiziune la altul, cum umblau liderii Alianței prin 2009-2010. Vă amintiți când mergeau toți la posturi de televiziune? Și dezbaterile astea este complicat de organizat și este complicat să-l „deschizi” pe respectivul candidat...”

Europa Liberă: Păi tocmai când spuneți că ei merg de la un post de televiziune la altul și dacă eu aș zapa de la un canal la altul, de fapt aș vedea tandemurile, aș vedea aceleași expresii de multe ori și niște șabloane...

Anatolie Golea: „Da, normal... Și adeseori aceleași întrebări adică. Cu referendumul situația este și mai complicată, iarăși trebuie de organizat cel puțin o rundă de dezbateri și concurenții elementar nu au ce dezbate, nu au ce discuta. Am observat că ei, de fapt, și acesta este unul din motivele organizării acestui referendum, să-și facă propagandă partidului și candidaților. Și este foarte greu să delimitezi. Ați văzut și billboard-urile, și publicitatea stradală, și la televiziune, și unde vreți, referendumul de fapt s-a transformat într-o opțiune adițională pentru a face propagandă partidului respectiv în campania electorală. Deci este greu de spus despre efectul acestor dezbateri. Sigur că se developează candidații, într-un fel sau altul se developează. Și am observat că nu vin cei care într-adevăr au niște schelete prin dulapuri și ar putea fi luați la bani mărunți și renunță să vină. Nu sunt atât de mulți, dar sunt. Ceilalți se developează, se vede ce prezintă candidatul, dar, mă rog...”

​Petru Macovei: „Eu pot să vă dau câteva detalii și cum au loc dezbaterile în regiuni, pentru că avem o rundă de dezbateri în regiuni. Este foarte interesant. Deci acolo pe capete nu vin candidații la dezbaterile care sunt organizate de instituțiile media regionale. Foarte multe runde de dezbateri s-au desfășurat cu câte un singur candidat în studio sau acolo unde s-au filmat sau organizat aceste dezbateri tocmai pentru faptul că ceilalți nu au venit, chiar dacă sigur, sigur au fost invitați. Oamenii efectiv nu au, candidații nu au ce spune de cele mai multe ori, mai ales dacă întrebările sunt incisive. Și ei vin selectiv la instituțiile media, în funcție de înțelegerea lor că ar putea să-i simpatizeze sau să-i valorizeze într-un fel sau altul. Sunt de acord cu ceea ce a spus dl Golea. Situațiile astea într-adevăr îi developează pe unii. Să ne aducem aminte cazul cu un candidat de la Partidul Socialiștilor, care la un post de televiziune a confirmat că a luat împrumut, iar la altul a început în cuvinte licențioase să spună că n-a luat acest împrumut. Deci, efectiv pentru oamenii care analizează prestația acestor candidați asta este un plus de valoare, care ar putea să-i determine să voteze sau să nu voteze un anumit candidat.

Totodată, să nu uităm că în mod normal mass-media are și rol educativ. Educația electorală în această campanie, mai ales că suntem într-o situație inedită, cu un sistem electoral mixt, oamenii habar n-au cum se va vota, care vor fi procedurile, că vor primi patru buletine de vot de fapt, și nu unul sau două. Deci, lucrurile trebuie explicate și, din punctul acesta de vedere, utilitatea informării sub orice formă ar fi ea, fie emisiuni, fie analize, dezbaterile, în primul rând, dar și educația electorală sunt foarte utile.”

Anatolie Golea: „Este adevărat că oamenii nu știu cum să voteze în condițiile sistemului mixt, plus două buletine pentru referendum. De fapt, în ceea ce ține de sistem, întotdeauna aveam bănuiala că sistemul mixt va duce la o calitate mai proastă a Parlamentului în general. Deci nu mă deranjează faptul că se alege așa sau altfel, aș vrea să avem un Parlament adevărat, deputați profesionist. Din ceea ce văd din dezbaterile pe care le-am organizat timp de o săptămână, am făcut cunoștință cu aproximativ 20 de concurenți electorali, va fi dezastru în noul Parlament, va fi dezastru. Eu îmi închipui ce va fi și cu pretendenții la posturile de deputați din teritorii; în Chișinău, din cei 65, poate vreo 3-4 dacă s-ar isprăvi cu funcția de deputat și vreo 10-20 poate ar fi buni pretori, în cel mai bun caz. Nu vreau să insult nici un concurent electoral, nici un candidat, dar din cei care au fost la dezbateri la întrebarea „Ce legi considerați prioritare în viitorul Parlament?”, jumătate au răspuns: „Abrogarea Legii 303 privind debitul de apă”, ca să nu plătească pensionarii, zic ei, pentru apa pe care n-o folosesc. Și începe discuția despre apă...”

Petru Macovei: „Tocmai aceste emisiuni de fapt ajută să înțelegem calitatea umană a candidaților. Și de fapt, într-adevăr, îi dezastru. Oamenii vin și se bâlbâie, nu pot să răspundă la întrebări elementare, nu au cunoștințe elementare pe care ar trebui să le aibă un om care vrea să decidă destinul țării acesteia. Habar nu au, chiar dacă temele în unele cazuri sunt anunțate din start. Nu se pricep la ceea ce vor să arate că se pricep în realitate.”

​Europa Liberă: Ați atins o strună care exact mă interesează ca subiect jurnalistic: de ce oamenii au senzația că ei ar fi buni pentru postul acesta, de unde s-a luat senzația asta că, dacă îi propui omului: „Nu vrei să fii președinte de Academie?”, el spune: „Da’ de ce nu?”.

Anatolie Golea: „Păi, da. Eu de mult vorbesc despre faptul că noi avem miniștri profesioniști, indiferent de denumirea ministerului. Avem și exemple în ultima perioadă.”

Europa Liberă: Dar de ce? De unde s-a luat senzația asta că oricine poate să fie deputat?

Petru Macovei: „Păi dacă a zis președintele partidului că „tu trebuie să faci lucrul acesta”, oamenii chiar cred în asta.”

Anatolie Golea: „Că ești bun de nacialnic.”

Petru Macovei: „Da, efectiv.”

Europa Liberă: Dar ăștia care-s pe uninominale, de exemplu, se declară mai mult sau mai puțin independenți. De fapt, la indicația șefului de partid sau l-a sfătuit soacra,, sau asta este urmare a faptului că ei se uită la televizor, de exemplu, și dacă zic, hai să nu dau nume, dar dacă un sportiv care abia de citește îi bun de deputat, de ce n-aș fi eu? Poate efectul acesta îl urmărim?

​Petru Macovei: „Păi noi cu Dvs. când ne uităm la televizor și-l vedem pe respectivul sportiv, nu ne-am pune eventual aceeași întrebare: dacă el poate, noi de ce n-am putea? Deci, efectiv e un melanj între indicațiile pe care le dau partidele și dorința sau comparația firească pe care o face oricare om. Când vezi la televizor oameni absolut incompetenți, care sunt în fotolii de miniștri sau de deputați și de fapt nu sunt în realitate decât ridicători de mâini, ca să zic așa, și de adoptare a unor decizii, deci oamenii efectiv asta stimulează când la bază nu este meritocrația, ci mediocritatea și lucrurile sunt stimulate de sistemul politic absolut nociv din țara noastră, din punctul meu de vedere.”

Anatolie Golea: „Candidații vin cu diferite scopuri. Nu chiar toți cred și sunt siguri că vor câștiga așa cum afirmă în cadrul dezbaterilor sau în cadrul întâlnirilor cu alegătorii. Au scopuri diferite. Unii vin la dezbateri să atace pe altcineva, pe cineva concret; alții vin să-și promoveze partidul, nu pe sine; alții cred chiar că ar putea aduce plusvaloare în Parlament și promova ceva, deși vă spun că nu am auzit despre strategii, concepții, securitate, dezvoltare. Mai mult, chestii din astea: să facem curățenie în oraș; în circumscripția mea drumurile sunt proaste și eu voi face ca să fie bune; vom strânge gunoiul; vom abroga legea... Atunci când zici asta, nu trebuie să fii deputat, e suficient să fii consilier municipal sau să te apuci să sufleci mânecile, cum fac unii candidați, să faci curat în ograda blocului în care stai și atunci, ei zic: „A, nu că este Legea 303 și trebuie să abrogăm legea”. Și începe discuția despre Apă-Canal.”

Petru Macovei: „Unii glumesc că, cel puțin, în această campanie electorală dacă avem candidați care umblă și dau cu mătura și taie lemne, cel puțin va fi mai curat totuși după această campanie.”

Anatolie Golea: „Și în sate oamenii vor avea lemne tăiate, iarna mai continuă...”

Europa Liberă: Știți, eu tot în formă de glumă sau constatare satirică am zis că mi-ar plăcea să fie trimestrial aceste alegeri, pentru că pretendenții devin foarte serviabili și devin foarte disponibili și politicoși, și atâta se căciulesc în fața alegătorilor că poate alegătorilor le-ar plăcea să-i vadă umiliți, dar bățul e cu două capete. Dl Golea zice despre calitatea viitorului Parlament, este o îngrijorare justificată. Noi cu dvs. ar trebui să-l întrebăm pe Vladimir Plahotniuc care a ieșit la tribună și a spus: de ce trebuie sistemul mixt? Pentru că partidele nu sunt bune ca lansatoare de deputați de calibru și, vezi, Doamne, iată alternativa, care o să fie mai bună decât sistemul partinic care aduce acolo deputați care dorm sau n-au inițiative. Și dacă asta-i alternativa, eu zic ca în bancul acela i’m sorry.

​Anatolie Golea: „M’il pardon, da.”

Europa Liberă: Poate acum totuși mai este timp de tras un semnal de alarmă prin aceste dezbateri?

Anatolie Golea: „Nu mai este, Vasile!”

Europa Liberă: Nu mai este?

Anatolie Golea: „Nu mai este timp, pentru că treaba e făcută și mergem înainte. Acest Parlament mai întâi s-a discreditat pe sine însuși, pentru că Parlamentul nu este reprezentativ, majoritatea s-a făcut cum s-a făcut, alegerile din 2014 au fost fraudate, pentru că a fost exclus un partid și ulterior partidul a demonstrat în judecată că a fost exclus...”

Europa Liberă: Dar trenul plecase...

Anatolie Golea: „Da, a fost exclus ilegal, dar trenul plecase; rezultatele alegerilor, spre deosebire de alegerile primarului de Chișinău, nu au fost abrogate și s-a mers înainte. De aceea nu mai este timp, este acel sistem care este și partidele la fel au fost discreditate, pentru că oamenii din partide s-au vândut, s-au cumpărat, au fost corupți politic. Și acum, dacă eventual am organiza și un referendum cu întrebarea, de exemplu: „Dvs. sunteți pentru interzicerea partidelor în Republica Moldova?”, cred că vreo 70 la sută probabil ar răspunde: „Da!” sau: „Sunteți pentru lichidarea Parlamentului?”... Deci am ajuns la un teatru al absurdului și acum clasa politică care nu o avem sau o avem așa cum este încearcă să remedieze ceva, dar lucrurile au ajuns mult prea departe și în noul Parlament eu cred că starea de lucruri va fi și mai gravă, dar noi am văzut și în Parlamentul actual că nu funcționează nici argumentele, nici situațiile obiective, starea lucrurilor, mașina de vot funcționează. Și atunci când se va veni și candidații „independenți” puși de către partide sub sigla partidului, fără sigla partidului vor forma o majoritate parlamentară, ea va funcționa bine mersi, cum am văzut că funcționează și în actualul Parlament în ultima ședință.

Pentru ce, Doamne, să adopți tu legea despre nu știu care indemnizații sociale în prima lectură, dacă n-o poți adopta în a doua lectură și noi, practic, nu prea avem cazuri când Parlamentul nou vine și adoptă legi în a doua lectură adoptate de alt Parlament?...”

Petru Macovei: „Păi, argumentul e simplu: să faci oleacă de valuri electorale, să mai atragi simpatiile oamenilor, dar ați observat că de fapt noi...”

Anatolie Golea: „Asta-i clar, dar din punct de vedere legislativ...”

Petru Macovei: „Este adevărat, dar pentru asta ar trebui ca electoratul să gândească mai mult, probabil, decât gândesc mulți dintre concetățenii noștri. Ați observat? Și eu mă gândeam zilele astea la un aspect foarte interesant: noi avem foarte puțini candidați independenți în circumscripțiile uninominale. Elementar, acest sistem ar trebui să stimuleze oamenii din teritoriu care au pondere în comunitățile lor să vină, să fie propulsați în Parlament, cumva să candideze.”

Anatolie Golea: „Sigur că da.”

Petru Macovei: „Or, în condițiile sistemului nostru politic și al cvasi-controlului existent în societate și în sistemul politic și nu numai din țara noastră, oamenii buni din teritoriu efectiv nu vor să candideze, ei nu vor să se compromită, pentru că înțeleg că eventuala alegere a lor ar însemna cu siguranță un act prin care se vor compromite sau ar fi puși în situația în care să ia decizii pe care nu ar fi vrut să le ia. Dacă noi luăm acum listele tuturor partidelor, eu cred că noi nu putem să facem o listă de 50 sau 61 de deputați, câți se propune. De fapt, nici asta nu va avea vreo finalitate, este așa, o bulă de săpun ca și legea cu indemnizațiile despre care ați vorbit, dar este o chestiune electorală, cum ați spus, un motiv în plus să facă agitație pentru partid, și nu pentru referendum. Dacă am lua listele tuturor partidelor, eu cu greu aș putea selecta 30-40 de oameni care chiar ar putea să fie deputați și ar putea să decidă, să adopte legi, nu să ridice votul, așa cum se face acum.”

Anatolie Golea: „Sigur, cu independenții și eu m-am așteptat că, în condițiile sistemului electoral, independenții vor avea șanse, pentru că noi am avut situații anterior în alegerile pe sistem proporțional când unii independenți atât de mult voiau să devină deputați, că se aventurau să candideze, neavând nici o șansă, obținând în final 1 sau 1 și ceva procente sau deseori 0 și... De data aceasta a apărut posibilitatea reală să candideze și să devină deputați. Sunt foarte puțini. Ceea ce am văzut pe circumscripțiile din Chișinău, dacă este câte unul în circumscripție și nu în toate și, de regulă, sunt plasați de către partide cu anumite scopuri, ca să fure voturi de la altcineva. Asta este și deosebirea de acest sistem cu alegeri într-un singur tur, se face totul ca pe un anumit spectru, pe stânga sau pe dreapta să fie mai mulți candidați așa-ziși „independenți”, ca primul loc să-l obțină cine trebuie.

Dar nu am văzut concurență reală ca independenții să vină, într-adevăr, să vrea să devină deputați și să aibă șanse. Practic, nu știu dacă vom avea deputați independenți.”

Europa Liberă: Dar eu nu știu cum se vor simți deputații, mai ales care au să intre cu un minimum de voturi.

Anatolie Golea: „Se vor simți bine. Cum e sistemul, așa va fi și...”

Petru Macovei: „În condițiile în care sistemul, de fapt, stimulează decredibilizarea, de fapt, delegetimizarea politicului, eu nu cred că o să aibă probleme de conștiință absolut nimeni.”

Anatolie Golea: „Eu am vorbit în câteva emisiuni cu dl președinte Candu, i-am spus de foarte multe ori acest lucru...”

Europa Liberă: Țin minte, îl întrebați de deputați de sortul întâi și sortul doi...

Anatolie Golea: „Acest sistem cu alegerile într-un singur tur nu este pentru Republica Moldova, pentru că vor fi deputați care vor fi aleși de 3.000 de oameni și vor veni în teritoriu și vor spune: „Eu sunt deputatul dvs.” și va veni primarul și-i va spune: „Măi, pe tine te-au ales 3.000 de oameni, dar pe mine 30.000 de oameni. Cine dintre noi are încrederea poporului? Du-te și te plimbă!” Și el o să zică: „Păi, uite, v-am promis să fac drumuri, dar vedeți că nu pot, în Parlament...” Este un teatru al absurdului, am mai zis.”

Europa Liberă: În faza în care se discuta despre croirea circumscripțiilor, eu îmi amintesc că noi inițiasem o discuție de genul acesta. Când spuneați Dvs. de modul în care s-ar auto-înainta sau ar fi înaintați potențialii deputați, adică adevărații lideri, eu atunci mă gândeam: iată, bunăoară, să iei un preot în sat. El, ca să fie popular și recunoscut, el nu stă numai la amvon duminică, el de anumite sărbători merge pe la casele oamenilor, îi întreabă de sănătate, de copii, de nu știu ce. El devine cunoscut nu numai în ziua Paștelui, când ține o predică; un deputat tot așa trebuie să fie foarte cunoscut, popular și el să fie luat de valul acesta de simpatie, înaintat, ridicat în sus. Un deputat să fi fost înaintat de Societatea vânătorilor din raionul X, plus Societatea cusătorilor de căciuli, plus sindicatul, plus automobiliștii... Și iată, un om popular, mega-popular în toate aceste medii apolitice, politice trebuia în mod natural să fie ridicat.

​Or, când s-au lipit bucăți de raioane, s-a făcut un puzzle și din start era clar că nu va fi posibil să găsim așa un preot, care să fie cunoscut în toată circumscripția asta și după asta să fie și moral, și juridic responsabil în fața acestor oameni. Deci, entitatea asta pe care o va reprezenta, ea de fapt administrativ nu există și nu va exista. Și atunci, cum spuneți Dvs., deputatul dacă va avea bun-simț va trebui peste o lună-două să-și dea seama și să depună mandatul sau, dimpotrivă, să doarmă bine mersi în continuare sau să-și „vândă votul” partidului cu anumite ocazii. Din păcate, altceva eu nu văd.

Anatolie Golea: „La depunerea mandatului nu sperăm, pentru că nu se va întâmpla acest lucru. La circumscripții, sigur, dar formarea circumscripțiilor în Chișinău e strigătoare la cer. Cum poți să faci două circumscripții pe toate suburbiile? De ce să nu incluzi o suburbie, de exemplu, Băcioi la Botanica; Durlești la Buiucani; Grătiești la Râșcani ș.a.m.d.?”

Europa Liberă: Geografic să le alipești?

Anatolie Golea: „Geografic, da. Cum poți toate suburbiile? Candidatul, deputatul care devine de... El e deputat de suburbii, da? Nu poate să spună: „Eu sunt deputat de Chișinău sau...”?”

Petru Macovei: „Deputat suburban...”

Europa Liberă: Deputat de centură.

Anatolie Golea: „Deputat de suburbii. El trebuie să se ducă la întâlniri cu alegătorii săi care l-au delegat în Parlament o zi la Băcioi și altă zi la Grătiești.”

​Petru Macovei: „Dar eu am o întrebare. Domnilor, dar cine v-a spus că atunci când s-au croit aceste circumscripții electorale s-au gândit neapărat la calitatea viitorului Parlament? Poate că tocmai, de fapt, nu poate, eu sunt absolut convins că lucrul acesta a fost făcut deliberat, după analize...”

Europa Liberă: Dacă ar fi dl Ciocan aici, imediat ar sări la Dvs.

Petru Macovei: „Îmi pare rău că nu este, dar s-a făcut deliberat pentru a diminua șansele unor oponenți ai actualei guvernări în circumscripțiile respective, pentru a crea cât mai multă confuzie. Și eu cred că această lipsă de informare...”

Europa Liberă: Dvs. în copilărie v-ați jucat de-a harbujii în colb?

Petru Macovei: „Categoric, da.”

Europa Liberă: Cam așa s-au făcut circumscripțiile, așa, colbul s-a adunat harbujei...

Anatolie Golea: „Nu, nu, Vasile, nu s-a făcut așa.”

Europa Liberă: Nu așa?

Anatolie Golea: „S-a făcut în baza analizelor, ca să diminueze șansele anumitor candidați – unde este populație de limbă rusă, unde este populație de limbă română, cum votează ăștia, ăștia să fie mai puțini, să-i mai amestecăm puțin; la Ocnița sunt mai pro-ruși, dar la Edineț sunt mai puțin pro-ruși, mai băgăm niște sate de aici încolo, ca să-i amestecăm. Nu s-a făcut strict pe raioane...”

Petru Macovei: „Iar în condițiile unei singure runde de vot asta ridică mingea la plasă pentru populiștii de tot soiul – fie ei socialiști sau Partidul lui Șor, sau al altora. Și asta, într-adevăr, este foarte grav, pentru că o să avem un Parlament al Republicii Moldova de proastă calitate, cu oameni care au câștigat mandatul cu puține voturi, pentru care nu destinele țările acesteia contează, ci alte interese au.”

Anatolie Golea: „Da, dar lupta merge pentru fiecare mandat. Aici sunt foarte mari întrebări – ce va fi cu cele două mandate pentru Transnistria? Este absolut neclar pe cine vor reprezenta acești cetățeni, care nici nu sunt locuitor de pe malul stâng al Nistrului, câți alegători vor vota, în ce circumstanțe, cum vor fi aduși la vot ș.a.m.d.

Sunt două mandate, ceea ce este important; sunt mari întrebări și cu mandatele din diasporă...”

Europa Liberă: O dată și un mandat al lui Ilașcu a fost decisiv, darămite două.

Petru Macovei: „Mai nou, dl Botnaru. „Votul de aur” în alegerea președintelui Voronin și au mai fost și altele...”

Europa Liberă: Da. Mă gândesc iarăși la uninominalele ocupate de fapt de partide. După ce liderii partidelor de la guvernare au zis: „Dlor, facem sistemul mixt, pentru ca să vină de fapt oamenii ăștia din teritoriu”, dar ei între timp au ocupat deja, la Nisporeni sau pe unde au putut tot de la partid și atunci n-au lăsat loc pentru adevărații uninominaliști, despre care ne-au băgat în urechi atâtea speranțe și vom avea un cvasi-partid cu uninominaliști pe ici-colea, așa. Dar să mă întorc totuși la presă, că de aici am pornit. Dacă presa îi ajută pe acești deputați să se developeze sau să-și arate adevăratele talente, pentru că unele, trebuie să recunoaștem, mass-media de fapt sunt taraful din back vocalul unor deputați, că trebuie să le promoveze ideile și am impresia că la așa performanțe s-a ajuns de care n-am mai avut. Dvs. ce impresie aveți ca expert în mass-media?

​Petru Macovei: „Bine, lucrurile într-adevăr au degradat foarte, foarte mult în ultima perioadă pe piața mediatică și pentru faptul că acest control al politicienilor nici pe departe să fi fost limitat, așa cum s-a declarat. S-au tot creat grupuri de lucru, s-au făcut declarații de la tribune înalte și promisiuni în fața europenilor că așa va fi, dar în realitate lucrurile s-au deteriorat foarte mult. Deci, noi avem grupuri de presă controlate de politicieni și de grupuri de interese, care, așa cum ați spus Dvs., nu fac nimic altceva decât să promoveze aceste partide și să fie ca instrumente de defăimare a opinenților. Monitorizările media arată că foarte multe instituții de presă de fapt ignoră să reflecte anumite evenimente, selectiv omit anumite evenimente, care pun într-o lumină proastă pe unii candidați sau pe alții. Din punctul acesta de vedere, mass-media din țara noastră per total nu-și îndeplinește sarcina sa de a servi interesului public. Ar fi fost bine dacă Compania Publică Teleradio-Moldova ar fi suplinit acest gol, dar de cele mai multe ori asta nu se întâmplă, pentru că radiodifuzorul public are un comportament editorial excesiv de atent, preferă să nu abordeze subiectele în toată complexitatea lor pentru a nu supăra.”

Europa Liberă: În lipsa lor, eu încerc să sonorizez argumentul lor. Ei spun așa: „Bine, dar noi nu facem altceva decât să prezentăm performanțele Guvernului, realizările. Într-adevăr, le-au dat 200 de lei? Uite, le-au dat 200 de lei. Au reparat un drum? Păi, noi asta constatăm...”

Petru Macovei: „Și eu v-aș răspunde în calitate de contribuabil, care vă plătesc pe Dvs., dacă sunteți în ipostaza de reprezentant al radiodifuzorului public, nu pentru asta eu vă plătesc. Noi, contribuabilii, vă dăm bani ca să povestiți diferitele fațete ale realității.”

Europa Liberă: Adică nu-i un cadou?

​Petru Macovei: „Nu este, categoric! Și ar fi fost foarte bine dacă, așa cum se propune la referendum să-i putem revoca din funcție pe deputații care nu-și fac treaba, să-i putem revoca din funcție și pe directorii de la radiodifuzorul public care nu-și fac treaba; să ne prezinte informația în toată complexitatea ei.”

Europa Liberă: Anatol, dumneata ce impresie ai? Pentru că mie îmi spunea un cunoscător de presă, nu este de la noi, dar el spunea că e cu supramăsură când presa zice: „Scuzați, Dvs. aveți aici o scamă”. Modul în care sunt tratați invitații, chiar dacă ei țin cu puterea, de formă măcar trebuie să-l încolțească un pic. De fapt așa formulează întrebările, încât, „scuzați, aveți o scamă”.

Anatolie Golea: „Sunt de acord cu ceea ce a spus Petru că am degradat noi ca și presă în Republica Moldova. Presa a degradat dezastruos, foarte mult; noi nici nu putem compara măsura, echilibrul, această doză de libertate a presei și de independență a presei pe care am avut-o acum zece ani, în timpul guvernării Partidului Comuniștilor. Dacă vreți, ridicați materialele și vedeți cum s-a reflectat campania electorală din 2009, pe timpul guvernării comuniste, și cum se reflectă acum. Este cerul și pământul. Atunci nu ne închipuiam utilizarea resurselor administrative. Eu îmi amintesc că în campania din 2009, la începutul anului 2009 trimiteam echipe să vadă dacă Marian Lupu sau Zinaida Greceanîi au venit în teritoriu cu mașina de serviciu fiind concurenți electorali sau cu mașină privată. Și ei nu veneau cu mașina de serviciu. Vă asigur că nu. Acum vă închipuiți să nu vină prim-ministrul Filip la întâlnirea cu alegătorii cu mașina de serviciu? Eu nu-mi închipui. Acesta este un exemplu, așa, un exemplu minor.”

Europa Liberă: Și cu toți bodyguarzii din urmă...

Anatolie Golea: „Da, și cu toți bodyguarzii. În reflectarea evenimentelor nici vorbă. Pe mine mă întreba zilele astea cineva de ce nu am semnat Codul de conduită...”

Europa Liberă: De ce nu l-ați semnat?

​Anatolie Golea: „Eu nu vreau să-l semnez, pentru că l-au semnat alții și eu nu vreau să mă asociez cu ei. Care este rostul acestui document, dacă ei îl semnează și iese și fac reportaj despre acest lucru că au semnat și în următorul reportaj încalcă grav acest Cod pe care l-au semnat? Care este prețul, care este costul acestei semnături? De ce să semnez? Sau partidul, liderul partidului spune: „Trebuie să avem un comportament decent, noi am semnat Codul de conduită”. Liderul partidului face briefing și pleacă, vine vicepreședintele partidului și numește un concurent electoral „bloc al boschetarilor” și nu știu cum. Asta este respectarea Codului de conduită?”

Europa Liberă: Să vă mai dau și un alt exemplu, în aparență inofensiv. Un candidat foarte cunoscut, foarte cunoscut de vorbă cu oamenii cărora le-a întins o mână caldă zice: „Noi suntem în satul de baștină a candidatului cutare. Ce a făcut el aici? Ei, dar noi nu-l bârfim, noi o să facem mai mult decât a făcut acel candidat”. Și ei, de bună seamă, au semnat Codul bunelor maniere.

Anatolie Golea: „Da, și aici nu-mi rămâne decât să-mi presor cenușă pe cap, pentru că eu am recunoscut: atunci când a fost retrasă licența postului de televiziune NIT, eu am susținut acest lucru și am spus că da, nu se poate de făcut astfel de presă, pentru că noi eram atunci monitorizați foarte dur și sancționați de CCA, iar postul respectiv de televiziune ignora atenționările CCA-ului. Și ceea ce s-a făcut am zis că s-a făcut bine. Acum recunosc, nu am avut dreptate, pentru că noi am închis un NIT, dar NIT-ul acum ar putea fi pus la icoană, sfânt în comparație cu ceea ce se face acum.”

Europa Liberă: Aș vrea eu încă să vă întreb dacă nu aveți și dvs. aceeași senzație pe care o am eu că iarăși de vină sunt liderii, capii acestui stil de campanie și de propagandă, pentru că, în primul rând, Vladimir Plahotniuc care evită confruntarea cu jurnaliștii. V-ați referit la Voronin. Lui Voronin, ca și lui Lebed, îi plăcea sportul acesta, el își verifica talentul de a replica, mai militărește, mai cazon, mai nu știu cum, dar lui îi plăcea să se confrunte cu Golea sau cu Ciubașenco, pentru ca să-și demonstreze talentul de polemist și de lider în confruntarea cu unul dințos, cu unul agresiv, cu unul potențat și nu cu un lingău. Deci, în fond stilul acesta vine de la primele persoane, de la prima vioară sau nu?

Petru Macovei: „Categoric! Și eu cred că oamenii ar trebui să tragă o concluzie foarte importantă din toată povestea asta, și anume: liderii de partid, candidații pentru funcția de deputat al Parlamentului Republicii Moldova care nu vin la dezbateri, ei efectiv nu ar trebui votați. Dacă omul fuge de o confruntare cu un jurnalist, asta înseamnă că el fuge de confruntarea cu realitățile acestei țări. De când s-a inventat democrația, cei mai buni sunt aleși pentru funcțiile publice, oamenii care știu să comunice și vor să comunice.

Mass-media este un intermediar între aleșii poporului și poporul propriu-zis. Dacă fug de asta, înseamnă că efectiv oamenii ăștia nu trebuie aleși, pentru că asta demonstrează că ei și atunci, dacă vor ajunge în Parlament, ei vor încerca să rezolve problemele pe la spate, fără să spună asta public. Or, noi ne dorim să existe transparență. Democrația înseamnă transparență. În situația în care ei nu vin la dezbateri, ei preferă să meargă doar acolo unde, cum spuneți Dvs., unde le sunt scoase scamele de pe sacouri sau sunt făcute alte pleziruri în raport cu ei, înseamnă că oamenii ăștia nu merită votul nostru.”

Anatolie Golea: „Sigur este mai bine să fie dezbateri așa cum sunt ele decât să nu fie deloc, decât oamenii să nu-și vadă viitorii deputați, candidații pe care trebuie să-i voteze, pentru că lumea nu cunoaște, lumea nu cunoaște cum se va vota, câte buletine vor avea, câți candidați sunt... Eu, dacă n-aș fi organizat dezbateri, cred că nici până la alegeri n-aș fi știut cine sunt candidații în circumscripția în care locuiesc. Pe de altă parte, mai este un aspect al acestor dezbateri, atunci când posturile de televiziune nu vor să arate aceste dezbateri. Și avem câteva posturi de televiziune care înregistrează dezbaterile în ajun și le plasează pe post la 6.00 dimineață. Oameni buni, treziți-vă la 6.00 dimineață! Și aici cine intervine, cine spune? Acum au fost scoase aceste prevederi din Codul electoral privind plasarea în prime time, of prime time și 24 de ore poți organiza dezbateri. Bine că sunt la 6, puteau să le pună și la 3 de noapte. Trebuie, probabil, alegătorii să le fie recunoscători că-s la 6.00”

Europa Liberă: S-ar găsi și acolo justificări. Ar zice că o fac pentru cei care sunt în America, pentru ca să le fie comod lor să se uite...

Anatolie Golea: „Dar nu sunt candidații din diasporă, nu sunt cei din diasporă.”

Europa Liberă: Sigur că dezbaterile, dacă vrem numaidecât să ne gândim cum trebuie să fie, haideți să ni le amintim pe acele în care se confruntau președinții, de exemplu, președintele Trump sau președintele Macron. Când vă gândiți la niște dezbateri din care să luați niște informații, să-i testați pe oameni, înainte de a ajunge ei, așa cum spune dl Macovei, pe bună dreptate, că ei vor tăia bugetul. În fond, misiunea unui demnitar public, a unui deputat este să croiască bugetul, banii pe care îi ia de la dvs., de la noi toți, să-l croiască în așa fel, încât să fie la maximum profitabil pentru toată lumea și nu doar pentru un cerc foarte restrâns, pentru imaginarul stat, dar pentru cetățeni. Și dacă vrem să știm cum are de gând să mânuiască foarfecele acel deputat, cât de onest va fi și cât de deschis va fi, să explice de ce anume în felul acesta a croit bugetul, politicile, legile în general în favoarea cui le-a făcut, într-adevăr, de pe acum se vede în dezbateri. Un om care nu are ce ascunde, care își scoate la vedere criteriile, valorile acela inspiră încredere; unul care umblă cu fofârlica, cum se spune la țară, s-ar putea să procedeze exact la fel atunci când va fi cu mandatul de deputat în buzunar. Și din cauza asta chiar minimumul pe care îl aveți pe sticlă, la radio, în internet este suficient de concludent. Profitați!