La sfârşitul acestei săptămâni la Chişinău vor avea loc două reuniuni separate ale reprezentanţilor diasporei moldovene. Este vorba despre Zilele Diasporei, un eveniment organizat sub patronajul Guvernului, al patrulea an consecutiv. Cea de-a doua reuniune este iniţiată de reprezentanţi ai diasporei auto-organizaţi în comunitatea „Adoptă un vot”, care s-au reunit în acelaşi format în martie la Veneția. Azi reprezentanţi din ambele tabere au avut o întrevedere cu membrii CEC.
Mai puţin de 20 de reprezentanţi ai diasporei au dat curs invitaţiei CEC de a participa la discuţiile care, până la urmă, au ieşit cu scântei. Autoritatea electorală şi-a propus să discute mai cu seamă despre înregistrarea prealabilă a alegătorilor şi îmbunătățirea legislaţiei electorale. Reprezentanţi ai diasporei erau interesaţi însă despre cum ar urma să voteze în condiţiile noului sistem electoral mixt, cum vor fi trasate circumscripţiile peste hotare şi câţi reprezentanţi ar urma să aibă diaspora în viitorul Parlament. Întrebări la care membrii CEC au spus că nu au răspuns, întrucât Guvernul ar urma să decidă chestiunile respective.
Cei mai vocali care au intrat în polemici cu membrii Comisiei au fost reprezentanţii comunităţii „Adoptă un Vot”, trei la număr. Ei au părăsit în semn de protest sala de şedinţă a CEC, spunând că nu vor să participe la aceste discuţii formale şi abstracte. Unul dintre ei este Dumitru Vicol, moldovean stabilit în Londra, care a fost printre iniţiatorii procesului de judecată împotriva statului Republica Moldova după scrutinul prezidenţial pentru îngrădirea dreptului la vot. Vorbindu-le jurnaliştilor, Dumitru Vicol s-a arătat indignat că autoritatea electorală nu a luat în consideraţie recomandările formulate de diaspora după scrutinul precedent, inclusiv în ce privește îmbunătățirea mecanismului de înregistrare prealabilă. Vicol spune că acest mecanism este nefuncțional şi că nu oferă nici o siguranță că moldovenii aflaţi peste hotare chiar dacă se vor înregistra vor putea vota. Diaspora a cerut, de exemplu, o soluție alternativă. Să adune un număr de semnături dintr-o anumită zonă în care să fie ulterior deschisă o secție de votare cu statut permanent, spune Vicol:
„Ceea ce încercăm noi să lămurim aici este că, Ok, noi facem efortul, colectăm semnături, dacă e nevoie şi finanțăm, dar garantaţi-ne faptul că noi vom avea buletine de vot şi vom vota. Ei nu acceptă asta. E un fel de ping-pong. Ne trimit la Guvern, partide. Noi vrem doar să ne fie garantat că vom avea buletine de vot dacă ne înregistrăm prealabil.”
Iată şi opinia Elenei Drăgălin, moldoveancă stabilită în SUA:
„Problema este motivaţia. Ca să mă înregistrez, în sinea mea mă gândesc că fac un efort, chiar dacă sistemul nu lucrează şi trebuie să repet procedurile de două-trei ori, dar să-mi fie asigurat dreptul la vot prin a avea o secţie de vot, într-o rază rezonabilă, şi prin numărul de buletine suficient de mare pentru alegătorii din zonă. De fiecare dată când ne întâlnim cu CEC-ul sau cu autorităţile, începem de la zero – aceleaşi probleme, aceleaşi soluţii şi nici o rezolvare. Astăzi am avut impresia că persoanele de la CEC au încercat să manipuleze.”
Soluţia pe care a identificat-o CEC-ul şi care a fost prezentată de vicepreședinta Comsiei, Rodica Ciubotaru, este înregistrarea prealabilă pe suport de hârtie şi nu doar online.
O măsură insuficientă au spus reprezentanţii comunităţii „Adoptă un Vot”. Ei au salutat, pe de altă parte, că în legea sistemului electoral mixt a fost majorat de la 3 mii la 5 mii numărul de buletine de vot care vor fi disponibile în secţiile din afara ţării. Ei s-au arătat indignaţi însă de refuzul CEC de a participa la reuniunea pe care o organizează în acest week-end la Chişinău şi la care unul din subiectele centrale este votarea în baza sistemului mixt. Comunitatea „Adoptă un vot”, născută ad-hoc din indignarea celor care nu au putut vota în timpul alegerilor prezidențiale, s-a opus vehement schimbării sistemului electoral încă la prima sa reuniune care a avut loc în martie la Veneţia.
Ceilalţi reprezentanţi ai diasporei prezenţi la CEC nu au intervenit în discuţii. Ei fac parte din grupul celor care vor participa la Zilele Diasporei, o reuniunea separată, organizată concomitent sub patronajul Guvernului. La această reuniune, teme electorale nu vor fi discutate pentru că nu au fost solicitate de membrii diasporei să fie incluse în agendă, ne-a precizat Biroul pentru Relaţii cu Diaspora.
