Dileme post-electorale: câte săbii vor încăpea într-o teacă? (VIDEO)

Bine v-am găsit, doamnelor și domnilor! La microfon e Vasile Botnaru, moderatorul emisiunii „Punct și de la capăt”. Noii parlamentari, mulți dintre ei destul de vechi în această meserie, s-au așezat cu toții la linia de start. Cei mai mulți înțeleg că e o distanță lungă, trebuie să aibă puteri, trebuie să aibă destulă perspicacitate, alții au vrut să înregistreze recorduri chiar din prima, de parcă au de alergat numai o sută de metri. Dar noi încercăm să vedem îndărătul acestui spectacol de început, cum se așează fracțiunile, grupurile parlamentare, astfel încât să ne dăm seama dacă, într-adevăr, pentru patru ani sau foarte curând Parlamentul acesta își va da obștescul sfârșit.

​Parlamentul are alt frontispiciu, este de legislatura a X-a. Curtea Constituțională a satisfăcut dorința deputaților democrați de a se porni numărătoarea de la Independență încoace, adică să nu fie succesor de drept sau succesor moral al ceea ce s-a întâmplat în Uniunea Sovietică. Dar, din păcate, năravurile din acele timpuri s-au mutat în Parlamentul acesta, ba mai mult, ceea ce am văzut în sesiunea de deschidere nu cred că a plăcut foarte mult. Multe din elementele pe care le-am văzut în sesiune seamănă mai curând cu tranziția parlamentară decât cu un Parlament, să zicem, britanic sau un Parlament american.

Suntem în tranziție și cronicarii care se uitau la ceea ce se întâmpla în Parlamentul condus, de exemplu, de Dumitru Moțpan, când se părea că îi spectacol non-stop, acum pare a fi destul de nevinovat, după ce se dau tot felul de confruntări cât mai spectaculoase care sunt, de fapt, pentru telespectatori și nu pentru producerea de legi. Noi încercăm să trecem peste spectacol, încercăm să facem abstracție de aceste elemente, totuși să vedem ce este în substanță, cât de eficient va fi noul Parlament în materie de creație legislativă și mai ales dacă va putea trece acest test de compatibilitate. Și pentru această discuție am invitat doi oameni serioși, profunzi, care știu să se uite peste aceste elemente de spectacol. Este Corneliu Ciurea și Vlad Țurcanu.

Europa Liberă: Întâi de toate, ce vreau eu să vă întreb este dacă Parlamentul până la urmă, în modul în care s-a coagulat, este o oglindă fidelă a ceea ce este în societate sau nu, pentru că unora li se pare că schimonosirea care s-a produs urmare a schimbării modalității de alegere sau a presiunilor făcute asupra alegătorului ar fi totuși altceva, mult prea diferit de ceea ce este în societate. Cum credeți, cât la sută deviază starea din Parlament de la starea societății?

Corneliu Ciurea: „Dle Botnaru, reprezentarea în sine este unul din marile mituri ale democrației, nu poate exista o reprezentare perfectă a cetățenilor în forul legislativ al țării, dar cu toții pornim de la această prezumție că ar exista o asemenea reprezentare pentru ca să funcționeze toate instituțiile din țară de o manieră mai mult sau mai puțin democratică. Deci zic că nu este cazul să dinamităm acest mit. Alegerile au avut loc. Sigur, modul în care au avut loc aceste alegeri este încă în discuție, dar, în fond, observatorii și-au spus cuvântul și acest mit, această idee dătătoare de democrație a produs un Parlament care va funcționa și care pretinde că este legitim. Deci nu aș vrea să merg mai departe în demantelarea acestui mit, să caut corespondența dintre dorința cetățenilor și voința parlamentarilor. Asta vom analiza pe parcursul acestei legislaturi, dar cred că este bine că primul mecanism, cel al alegerilor, a produs de o manieră acceptabilă pentru mulți, pentru o bună parte din societatea noastră și pentru observatorii internaționali a produs acest Parlament, care de aici încolo va reprezenta opinia publică.”

​Europa Liberă: Eu am pornit din punctul acesta tocmai pentru ca să vedem, știți foarte bine că în Parlamentul precedent, urmare a reconfigurării, multă lume spunea că „nu ne mai reprezentați, așa cum v-ați reașezat”. Vezi, Doamne, acum tocmai am pornit din punctul acesta pentru ca să ajung la o concluzie împreună cu Dvs. – dacă bateriile sunt suficient de încărcate pentru următorii patru ani, astfel încât diferitele straturi ale societății să spună: „Da, suntem reprezentați mai mult sau mai puțin și acum le delegăm sau nu acestor reprezentanți dreptul să ne reprezinte și să se pună de acord între ei”? Asta-i principalul.

Corneliu Ciurea: „Eu cred că bateriile sunt încărcate în proporție de 90-95 la sută, fapt demonstrat și de prezența în Parlament a celor care au contestat în permanență legitimitatea Parlamentului precedent. Deci, faptul că ei sunt prezenți în forul legislativ demonstrează că au acceptat rezultatul alegerilor, chiar dacă îl contestă prin tot felul de declarații, dar participă politic în activitatea Parlamentului. Mă refer la blocul ACUM.”

Europa Liberă: Dl Țurcanu, Dvs. cum răspundeți la întrebarea aceasta?

Vlad Țurcanu: „Eu nu cred că ar trebui să renunțăm din cauza unor întâmplări recente la principiul de reprezentare a populației. Și dacă ne uităm atent, vedem grupuri de deputați, care reprezintă în mod excesiv anumite grupuri de populație și mă refer aici, de exemplu, la locuitorii din stânga Nistrului, care au anumite vederi asupra modului în care ar trebui să se dezvolte dacă nu Republica Moldova, pe care ei nu o consideră a lor în anumite circumstanțe, atunci măcar regiunea, să spunem așa. Și vedem că în Parlamentul de la Chișinău avem poate prea mulți deputați care gândesc ca și locuitorii din stânga Nistrului.

Mă refer la gruparea lui Igor Dodon, la unii de la Ilan Șor. Nu-i așa? În timpul ce, de exemplu, diaspora din Vest are o reprezentare minimă, doi deputați reprezentând locuitorii din stânga Nistrului și doi sau trei câți sunt reprezentând sute de mii de cetățeni care se află peste hotare. Nu mi se pare firesc ca, în condițiile în care orice adolescent, orice școlar are un telefon mobil, să nu vorbim măcar despre votul electronic, care să permită și cetățenilor din Europa, din Statele Unite și Canada să poată vota. Mai ales că ei sunt destul de conectați la viața politică. Îi vedem, unii dintre ei au emisiuni la televiziunile din Chișinău. Deci îi interesează ce se întâmplă și se gândesc poate într-o perspectivă nu foarte îndepărtată să revină și să-și continue viața aici.”

Europa Liberă: Și atunci, sentința Dvs. care e cu Parlamentul?

Vlad Țurcanu: „Este o copie mai mult sau mai puțin fidelă, pentru că am văzut și activiști ai diverselor partide manifestându-se cam de maniera dnei Tauber în campania care tocmai s-a încheiat de câteva săptămâni, dar nu cred că e o copie foarte apropiată de ceea ce avem la nivelul societății. Cum spuneam, pentru că diaspora este exclusă practic din cărți. Nu-i așa? Și acest lucru este nedrept. Ceea ce se întâmplă însă deja mânuindu-se anumite procese este trimiterea în Parlament prin metode care nu sunt foarte apropiate de cele legale a unor figuri prin care să se torpileze grupurile care doresc propășirea Republicii Moldova și am văzut că grupul Șor a fost plasat în sala de ședințe a Parlamentului între Partidul Democrat și blocul ACUM tocmai pentru ca să le arate ca și cum micimea celor de la blocul ACUM, mai bine zis, să-i coboare acei de la grupul Șor la nivelul grupului Șor. Există o parabolă din romanul Cel mai iubit dintre pământeni al lui Marin Preda, când filozoful Victor Petrini, aflându-se în pușcărie, este amenințat de către gardianul său că l-ar fi lovit cu o rangă la tâmplă. Și filozoful încearcă să înțeleagă: de ce acesta nu mă omoară pur și simplu, dar îmi arată că mă va lovi cu ranga la tâmplă? Și tot el conchide că este invidios pe mintea mea. Cred că și unii dintre aceia care au mulți bani și multă influență sunt invidioși pe acei mai mult sau mai puțin curați, pentru că nu putem pretinde ca unii să fie imaculați și alții negri ca tăciunele, dar încearcă să le arate limitele celor care au niște idealuri pentru Republica Moldova, pentru ei, pentru cetățeni. Și, din păcate, publicul larg urmărește un spectacol care nu are prea multă legătură cu lupta politică adevărată. Totul se reduce la niște relații personale și nu mi se pare corect, foarte multă discuție se poartă în jurul unei poleieli în condițiile în care și cetățenii au exprimat această dorință. Lumea așteaptă să se discute despre ceva concret: proiecte, bani, salarii ș.a.m.d.”

​Europa Liberă: De acord. Tocmai în sensul acesta n-aș vrea să mușcăm și noi nada asta a plasamentului în sală, lucrurile astea exterioare, care sigur că poate merită atenție. Primul lucru la care m-am gândit când am văzut imaginea din Parlament a fost: dar cine a decis concret unde stă Plahotniuc, cine e în stânga lui, cine e în dreapta lui, cine a desenat scenariile astea?

Vlad Țurcanu: „Eu cred că este grăitoare această așezare a grupurilor parlamentare.”

Europa Liberă: Da.

Vlad Țurcanu: „N-ar trebui s-o trecem cu vederea, considerând-o de suprafață.”

Europa Liberă: Nu, eu nu zic, dar astea până la urmă se vor consuma în câteva zile, pentru că lumea se va plictisi să discute inclusiv despre incidentele astea de exteriorizare, dar tocmai în sensul discuției pe care am pornit-o de la reprezentare, tare mult sper că viitoarea majoritate, dacă se va configura sau în general Parlamentul va ști să recupereze absența diasporei din Parlament prin foarte puținii reprezentanți, pentru că, știm foarte bine, Partidul Democrat are un mecanism foarte bun de a auzi doleanțele și dacă diaspora într-adevăr este importantă și influentă – cea din Est și cea din Vest –, Partidul Democrat nu are cum să nu audă vocea lor și nu are cum să nu reprezinte și el, în afara celor care concret au fost votați. Nu-i așa, dle Ciurea?

Corneliu Ciurea: „În primul rând, diaspora nu este marele absent din Parlament, ea are o anumită reprezentare, doar că – și acest lucru, bine, l-a subliniat dl Țurcanu – este vorba de o absență minimizată, pentru că din cauza înjumătățirii formulei proporționale parte din voturile diasporei nu au fost date, însă și aici nu putem împinge până la ultima consecință acest argument, pentru că voturile diasporei de multe ori în formula proporțională erau date pentru deputații tot din Republica Moldova, tot cei care... nu cei veniți din diasporă, însă cei care au viza de reședință și stau permanent în țară.

Deci, acest argument este oarecum forțat din cauza celor spuse de mine mai sus, pentru că diaspora, bun, tot vorbește de cele mai multe ori nu prin acei jurnaliști care au emisiuni, dar vorbește prin interpuși, prin deputați care stau permanent în Republica Moldova. Deci, din acest punct de vedere, nu cred că dialogul cu diaspora este scurtcircuitat. Poate a fost redusă, într-adevăr, influența politică a diasporei, dar asta este o altă discuție. Eu, de exemplu, consider că această reducere a influenței politice a diasporei, în beneficiul celor din țară, este un lucru benefic.”

Europa Liberă: Dar nu vrem reprezentare în sine. Și cu asta cred că sunteți de acord – reprezentarea diasporei este necesară, pentru că, fiți de acord...

Corneliu Ciurea: „Ea există...”

Europa Liberă: Oamenii de afară văd problemele Moldovei un pic mai global, nu vor doar o bucată de stradă și un pod...

Corneliu Ciurea: „În comparație cu ceea ce e în Italia, cu ceea ce e în Portugalia...”

Europa Liberă: Da. Și mai ales, ei trimit niște bani. Contra acestor bani, ei ar vrea nu beneficii pentru ei, dar, într-adevăr, banii ăștia să funcționeze, să lucreze. Și acum depinde cine preia aceste doleanțe. Și aici ajung exact în punctul următor. Am auzit deja niște priorități anunțate. Partidul „Șor”, la care ați făcut trimitere, a început, de exemplu, de la colhozuri, punctul nr. 1, după aia figurează niște revendicări sociale; blocul ACUM, dispozitivul, a început de la scoaterea statului din captivitate, o cu totul altă revendicare; socialiștii am văzut cum își construiesc ei prioritățile; democrații n-au anunțat, deocamdată. De ce, apropo? Pentru că e valabil ceea ce au făcut până acum?

​Corneliu Ciurea: „Eu cred că da, pentru că ideile Partidului Democrat sunt destul de bine cunoscute. În fond, una din cele trei-patru idei magistrale ale campaniei lor electorale era stabilitate, continuitate. Dincolo de mesajul „pentru Moldova”, dincolo de mesajul unei creșteri economice și programe sociale, unul din aceste trei-patru mesaje era stabilitatea, continuitatea. Deci, democrații nu vor veni cu ceva nou, idei și proiecte în Parlament, vor transmite publicului aceleași mesaje pe care le-au avut anterior. Vor veni cu oameni noi. Și pentru mine o schimbare importantă este faptul că dl Pavel Filip a fost trecut pe altă linie, pe linie parlamentară, el nu mai este, adică este prim-ministru, înțeleg, dar...”

Europa Liberă: De ce, grație caracterului se schimbă?...

Corneliu Ciurea: „Deci, în cazul Partidului Democrat sigur că cea mai importantă este această reconfigurare ce ține de cadre, schimbarea oamenilor. Vor veni oameni noi, mai buni sau mai răi, vom vedea. Și iată faptul că Pavel Filip a fost numit șeful fracțiunii Partidului Democrat este prima acțiune...”

Europa Liberă: Asta înseamnă că rămâne în Parlament?

Corneliu Ciurea: „Cel mai probabil înseamnă că el va rămâne în Parlament. Această schimbare s-a produs fără foarte mult tapaj, fără multă vâlvă, foarte liniștit, deși este o schimbare majoră, trecerea primului ministru într-o altă linie, nu putem spune într-un eșalon inferior, deși unii ar putea să interpreteze și în felul acesta, trecerea într-o ligă secundă, chiar dacă Parlamentul este considerat mai important decât Guvernul, dar noi știm că aceasta de multe ori este fictiv. Acest fapt anunță că Partidul Democrat va merge pe o schimbare importantă de personalități din prima linie și asta este de urmărit, dar asta se va produce doar în cazul în care PD-ul va fi la guvernare.”

Vlad Țurcanu: „Eu cred că este firesc ca înainte ca Parlamentul să înceapă a funcționa cu toate turațiile, fiecare dintre grupurile parlamentare să încerce să se poziționeze oarecum, să își proiecteze prioritățile prin aceste câteva dintre temele pe care le avansează, inclusiv în formă scrisă, inclusiv prezentate potențialilor parteneri.

Așa că ar urma, după ce se clarifică mai multe în legătură cu viitoarea construcție în sensul majorității parlamentare, să înțelegem ce șanse au asemenea idei să fie implementate în această perioadă în Republica Moldova în actualele condiții, când, practic, dacă e să trecem peste colaborarea dintre PSRM și PD, ar fi cam trei grupări de bază, pentru că nu putem lua foarte în serios gruparea Șor. Este mai curând o anexă a Partidului Democrat, o emanație, cum îi plăcea unui jurist să spună la un moment dat.”

Europa Liberă: Ei s-au grăbit să strice această percepție, spunând că trec în opoziție.

Vlad Țurcanu: „Da, ei vor fi cei zgomotoși, bineînțeles. Eu vor interpreta toate rolurile pe care nu doresc cei de la Partidul Democrat să și le asume.”

Europa Liberă: Un fel de Jirinovski?

Vlad Țurcanu: „Un fel de orice, numai ca să funcționeze, din rațiunile pe care le exprimam și mai devreme. În ceea ce privește tăcerea relativă a Partidului Democrat, e o discuție poate mai profundă, care să ia în vedere și parcursul acestui partid în ultimii zece ani. Din punctul meu de vedere, Partidul Democrat, deși a fost la guvernare în mod solitar în ultimii trei ani, încă nu a căpătat reflexe constructive, după ce vreme îndelungată s-a concentrat pe desființarea unor parteneri.

Să ne amintim că Partidul Comuniștilor a avut de suferit până să dispară de pe scena politică, sub o presiune intensă și crescândă de la an la an din partea liderului Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc și a unor alte figuri cu influență în diferite instituții, după care a venit rândul PLDM-ului și al PL-ului să sufere. Când s-au pomenit la guvernare, cei de la Partidul Democrat nu prea au știut ce să facă și nici acum nu cred că se simt foarte confortabil fără un aliat care să aibă rolul de vioara întâi la modul formal, iar ei să diriguiască lucrurile din spate, așa cum le place mai bine.”

Europa Liberă: Dar Leancă n-a fost suficient?

Vlad Țurcanu: „Leancă a fost unul dintre acei importanți pentru un asemenea scop.”

Europa Liberă: I s-a încredințat segmentul cel mai important – de vitrină externă.

Vlad Țurcanu: „Da, numai că n-a funcționat chiar foarte bine, pentru că ați văzut că cu toate încercările dlui Leancă de a-și folosi relațiile de dinainte, ele nu au mai funcționat în acea construcție guvernamentală condusă de Partidul Democrat.”

Europa Liberă: Vreau să insist aici. Tăcerea asta relativă a democraților înseamnă că ei sunt pregătiți să fie mai darnici, să împartă mai multă putere cu mai multă lume?

Vlad Țurcanu: „N-aș exagera posibilitățile Partidului Democrat într-o asemenea situație. Da, pe plan intern ei stăpânesc lucrurile în proporție de 90 la sută, însă avem câteva elemente – unele de natură externă –, care pot interveni în toate aceste procese pe care le controlează Partidul Democrat.

Și m-aș referi aici la dependența lui Igor Dodon de Federația Rusă, unde Igor Dodon a făcut, din câte știm, prea multe promisiuni pe care acum nu le poate achita și există acolo, la Ministerul de Externe și în Kremlin, diverși oameni care au avut așteptări poate prea mari de la Igor Dodon și acum ați văzut că și în discurs Igor Dodon a încercat să vorbească în felul în care ne-a obișnuit. Din punct de vedere formal, el spune că socialiștii n-ar trebui să intre la guvernare, pentru că asta trebuie să audă Federația Rusă și electoratul său, știind, în același timp, că nu va avea de ales nici el, nici mulți dintre deputații pe care i-a trimis el în Parlament, plasându-i pe listă.”

Europa Liberă: Și are carte blanche de la Moscova?

Vlad Țurcanu: „Nu cred că are. De aceea această dilemă, despre care cred că îl caracterizează pe Igor Dodon în momentul de față, nu știe exact ce ar risca mai mult. Și de aici probabil și această rezervă olimpiană a Partidului Democrat. Experiența pe care o au acești domni le indică faptul că n-ar trebui să se grăbească.”

Europa Liberă: Dar ceea ce spunea dl Ciurea, faptul că a venit în fruntea fracțiunii Pavel Filip cu modul lui de a fi și n-a venit, de exemplu, Sergiu Sârbu, care e efervescent și e cu totul alt stil, asta înseamnă că democrații au de gând să-și construiască altfel relația în Parlament și după aia și în Guvern?

Vlad Țurcanu: „Cu siguranță că nu va fi la fel ca în ultimii trei ani, pentru că avem o opoziție vocală, acea reprezentată de blocul ACUM. Avem în blocul ACUM câțiva oameni foarte buni la discurs, volubili, pregătiți, cu care la scenă deschisă nu te descurci foarte ușor. Dacă îi ții în afara Parlamentului vorbind de la megafoane, trimiți polițiștii peste ei și-i reduci la tăcere, în Parlament este mai dificil, de aceea și această tactică pe care Partidul Democrat trebuie să și-o modifice până intervine ceva care să le permită să atace. Am și văzut că au început să atace prin trimiterea în pușcărie a celor doi activiști – unul civic, altul politic –, imediat după ce a devenit clar că blocul ACUM nu dorește să vorbească măcar despre vreo colaborare cu Partidul Democrat. După aceea am văzut că cei de la Partidul Democrat se pregătesc de alegerile locale prin a-și schimba președinții în raionul Criuleni și în raionul Ialoveni.

Deci sunt niște semne că Partidul Democrat nu dorește să cedeze nimic din pozițiile pe care le-a obținut, doar că este destul de prevăzător în ceea ce privește parcursul imediat următor. Cine știe ce poate apărea între timp... Veștile care vin dinspre Occident nu sunt extraordinare, cu toate relațiile care s-au cultivat în ultimii ani, mai ales peste Ocean, dar și în Europa, în unele țări din Uniunea Europeană, de aceea nimeni nu se grăbește foarte mult. Nici socialiștii, ați văzut, ei refuză participarea la emisiuni, își trimit juristul la dezbateri electorale. Un partid atât de puternic, cu un electorat atât de solid evită să vorbească public. Este foarte ciudat! Semn că, cu toate negocierile care au avut loc între Partidul Democrat și socialiști în ultimele două săptămâni, lucrurile nu s-au clarificat. Urmează să intervină momentul în care să se decidă așa sau altfel.”

Europa Liberă: Dl Ciurea, și totuși, pornind de la faptul acesta că s-a schimbat fața fracțiunii, capul fracțiunii, acum ne putem aștepta la mai multă disponibilitate nu neapărat pe agenda de la ACUM, dar pe anumite elemente care au să vină de la socialiști, de exemplu, să renunțe la sistemul electoral, care altora li se pare nu tocmai fericit? Credeți că democrații au devenit sau vor deveni altfel?

Corneliu Ciurea: „Democrații nu pot să devină altfel, dar ei sunt suficient de flexibili pentru a face acest veșnic joc al balansării, și asta ei au făcut-o și până acum. Tot dl Țurcanu a explicat, deși aș avea anumite rezerve, dar ideea centrală este adevărată. PD-ul nu este Partidul Comuniștilor, care în mod deschis, destul de autoritar diriguiește lucrurile. PD-ul are nevoie în permanență de un partener de care să se sprijine, pe care ulterior poate să-l nimicească, dar conducerea sau guvernarea este mai comod pentru Partidul Democrat să fie realizată într-un tandem sau într-un trio în care, sigur, PD-ul să fie, neoficial, vioara întâi.

Deci, acesta este stilul Partidului Democrat și cred că acest stil se va menține și acum este căutat cu înfrigurare partenerul, se poartă discuții, se fac avansuri blocului ACUM, aparent dușmanului ireconciliabil. Unii vor spune că aceste avansuri, invitații sunt de ochii lumii, dar ele se fac, și asta este important. Și faptul că tratezi cu un refuz categoric o invitație cumva denotă slăbiciune, nu în cazul Partidului Democrat, care este bun tocmai în aceste jocuri, ci denotă slăbiciunea blocului ACUM, care se repliază, care se retrage, care nu acceptă aceste contacte propuse de Partidul Democrat. Deci, Partidul Democrat va continua acest joc duplicitar, ambiguu al balansării, după cum am spus, al pendulării. Și aici sunt și anumite riscuri. S-a referit și dl Țurcanu, poate mai discutăm cu acest iarăși mit al influenței Rusiei, dar totuși cred că Partidul Democrat va rămâne ceea a fost până acum, un altfel de partid decât PCRM-ul, care totuși va tinde să domine în mod absolut scena politică din Moldova.”

Europa Liberă: În sensul acesta vreau să vă întreb: cât de egocentric rămâne Plahotniuc ca pilon de construcție a puterii în general și nu doar al partidului?

Corneliu Ciurea: „Da, și aici această întrebare îmi ajută să dezvolt o idee la care țin. Dvs. ați spus că suntem într-o perioadă de tranziție. Bine, tranziții sunt diferite, însă noi de ceva timp, de mai mulți ani, poate din 2000 încoace, suntem într-o tranziție spre epoca Plahotniuc. Tot așteptăm momentul. Puțini îl așteaptă foarte sincer, sunt dornici să se întâmple acest lucru, mulți așteaptă cu frică acest moment, dar cu toate acestea toți așteaptă acest moment când această guvernare ambiguă a PDM se va transforma în mod clar într-o guvernare a lui Plahotniuc. Și acest moment probabil se va întâmpla în momentul în care dl Plahotniuc va deveni prim-ministru în mod clar sau președinte de țară, sau la început prim-ministru și apoi președinte de țară. Păi, iată, noi încă ne mișcăm, chiar dacă PD-ul a obținut un rezultat onorabil, chiar dacă aparent stelele sunt favorabile revenirii PD-ului la guvernare.

Bun, e o continuitate, totuși vedem că sunt anumite dificultăți pentru dl Plahotniuc de a ocupa acea poziție pe care o râvnea de mai mult timp, din 2016, oficial, pentru că atunci a solicitat această poziție de la dl Timofti și a fost refuzat. Deci, în continuare suntem în această tranziție. Eu consider că terenul astăzi este mult mai propice pentru ca să intrăm în sfârșit în această epocă a lui Plahotniuc, dar în continuare există niște dificultăți tehnice care țin de negocieri și tocmai din această cauză PD-ul păstrează tăcerea, inclusiv din această cauză, pentru a nu deschide toate cărțile, pentru că au ași – în mânecă, în buzunar, nu contează – și pentru că acest joc trebuie dus până la capăt.”

Europa Liberă: Asta l-ar ajuta dacă, de exemplu, ar accepta unele din cerințele ACUM-ului – să sacrifice șeful de la SIS, de la CNA, de undeva? Nu i-ar crește acțiunile sau dimpotrivă trebuie să păstreze...?

Corneliu Ciurea: „Da, dar vedeți că în cazul dialogului cu blocul ACUM marea problemă este că ACUM poate să dorească aceste demisii, dar nu-l acceptă pe dl Plahotniuc.”

Europa Liberă: Adică, decapitarea vor?

Corneliu Ciurea: „Da, ei vor un lucru pe care PDM-ul nu-l va accepta niciodată – excluderea cumva sau trecerea în neființă politică sau cel puțin în umbra politică a dlui Plahotniuc. Or, totuși în condițiile în care PD-ul obține un rezultat, cel mai bun rezultat din istorie, deși are o istorie destul de îndelungată, nu poți liderul partidului să-l excomunici, așa cum dorește acest lucru blocul ACUM. Aceasta este marea incompatibilitate tehnică, să zic eu, dintre PD și blocul ACUM.

Sigur, PD-ul a făcut această propunere cu privire la prim-ministru. Prin asta au pornit, au declanșat un joc, fiind siguri că blocul ACUM va refuza. Și aici am anumite rezerve față de modul de a juca al blocului ACUM, care de fapt nu a făcut nimic altceva prin gestul de refuz de a accepta regulile de joc ale Partidului Democrat. Și aici încă o dată Partidul Democrat și-a demonstrat superioritatea. Mult mai interesant ar fi fost dacă blocul ACUM ar fi intrat în acest joc propus de PD, dar stabilind propriile reguli de joc, or, deocamdată, acești lideri nu sunt capabili de așa ceva.”

Europa Liberă: Acum, fiind răutăcios și eu ca și mulți alții, aș spune că cu 200 de consilieri sigur că ești ingenios.

Corneliu Ciurea: „200 de consilieri...”

Europa Liberă: Așa se spune în piață că ar fi 200 de consilieri care lucrează pentru Partidul Democrat.

Corneliu Ciurea: „Bine, eu nu am fost...”

Europa Liberă: Dvs. sunteți unul dintre ei, nu?

Corneliu Ciurea: „Nu, nu, eu n-am ajuns încă la nivelul acesta.”

Europa Liberă: Am înțeles. Dle Țurcanu, de multe ori se spunea: „Hai, dle Plahotniuc, ia în primire o instituție, fii oficial reprezentantul administrativ al puterii și să ne confruntăm cu tine direct”. Or, ACUM-iștii vor, iată, cum spune dl Ciurea, să fie înlăturat, Partidul Democrat să fie reprezentat de altcineva. Sau nu-i așa?

​Vlad Țurcanu: „Ar fi culmea pentru Partidul Democrat să accepte, Vladimir Plahotniuc să accepte ca oamenii săi de încredere să fie înlăturați de la conducerea unor instituții-cheie, de securitate, inclusiv. Deci este limpede că Partidul Democrat nu va accepta niciodată să renunțe la niște poziții pe care le-a obținut poate dintr-o parte se vede ușor, dar în realitate a fost un efort continuu, mulți bani puși la mijloc și, cel mai important, construirea unei atmosfere în societate care să-i permită Partidului Democrat să-și împlânte tentaculele în diferite zone ale societății și în consecință să captureze anumite instituții. De aceea mi se pare o misiune imposibilă aceea de a obține din partea Partidului Democrat asemenea demisii, fiindcă aceste funcții sunt esențiale...”

Europa Liberă: Deci e o cerere utopică?

Vlad Țurcanu: „Nu este o cerere utopică. Este de neacceptat pentru Partidul Democrat. Este o dorință absolut firească a acelei părți a societății care nu este de acord cu modul de operare al Partidului Democrat să ceară așa ceva. Rămâne de văzut în ce măsură socialiștii își văd viitorul, în ce fel socialiștii își văd viitorul, pentru că eu înțeleg frustrarea lor...”

Europa Liberă: Dar pot să vă întreb eu aici exact – dacă Dvs. spuneți, iată, înverșunarea cu care se cere un lucru imposibil de obținut de la democrați, sigur că el are următoarea valoare: să-i încercăm de minte pe socialiști, în primul rând, dacă sunt în stare să semneze, la ce bun exercițiul?

Vlad Țurcanu: „Eu cred că oferta aceasta pentru socialiști se poate traduce în felul următor: Dvs. doriți să fiți niște secundanți în continuare ai Partidului Democrat sau doriți să vă asumați cu adevărat niște responsabilități în acest stat?”

​Europa Liberă: Cum a promis Bolea, de exemplu, cum a promis Bogdan Țîrdea...

Vlad Țurcanu: „Cum a crezut că i se va întâmpla lui Igor Dodon să fie un președinte, dar în realitate n-a putut să meargă împotriva Partidului Democrat și să constate că este suspendat atunci când trebuie să se ia o decizie cu care el, din punct de vedere doctrinar, nu este de acord. Deci, revin: socialiștii au de decis – vor să revină la guvernare sau se mulțumesc cu oasele care li se aruncă? Cam asta ar fi logica celor de la blocul ACUM atunci când invită la o mișcare atât de radicală totuși în condițiile actuale ale Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Și dacă ei ar semna aceste inițiative, democrații i-ar mai accepta parteneri?

Vlad Țurcanu: „Aici se găsește riscul pentru socialiști, pentru că mulți dintre ei sunt dependenți, mulți dintre ei sunt la fel cu cei de la Partidul Democrat, doar că prin voia întâmplării sau – cum să spun? – că au dorit ei s-au pomenit în tabăra socialiștilor, dar la fel de bine s-ar putea găsi și în Partidul Democrat. Ca viziune și ca vedere asupra lumii nu diferă absolut deloc socialiștii de majoritatea celor din Partidul Democrat. Poate cei de la Partidul Democrat sunt un pic mai spilcuiți, dar în rest se aseamănă foarte mult, dar ei ar trebui să decidă pentru ei ce-și doresc – o bunăstare personală pentru câțiva ani înainte sau ar putea vorbi în ei orgoliul de a decide anumite lucruri fără să se consulte cu alții.”

Europa Liberă: Haideți să personalizăm. Iau doar ca o metaforă sau ca o figură de stil. Candu și Țîrdea, da? Sunt total diferiți. Candu își apără tot ce a făcut până acum – situația, modul de gândire; Țîrdea este pe partea absolut opusă, autorul unor dezvăluiri, luptător pentru dreptate socială ș.a.m.d. Ei sunt total diferiți. Îi vedeți împreună?

​Vlad Țurcanu: „Faptul că dl Țîrdea este vocal nu înseamnă că el are un cuvânt greu de spus în cadrul Partidului Socialiștilor.”

Europa Liberă: Dar e altfel, nu-i așa?

Vlad Țurcanu: „Este altfel, dar...”

Corneliu Ciurea: „Da, dar ați ales... Pe Candu l-ați luat. El este cel mai de dreapta politician din Partidul Democrat, este o extremă oarecum puțin convingătoare, pentru că Partidul Democrat nu este Candu totuși.”

Europa Liberă: Dar cine e, Diacov?

Corneliu Ciurea: „Candu este vocea... unii i-au zis fața umană a Partidului Democrat. Cred că sunt mai multe fețe umane, dar totuși esența PD-ului este mai spre centru, Candu vorbește despre românism, Candu este cel mai anti-rus, să zic, nu știu dacă este bine ales termenul; colaborează cu Parlamentul Ucrainei și cel al Georgiei în aceste proiecte anti-rusești... Alți politicieni influenți din Partidul Democrat au o altă poziție și da, eu cred că abordarea cel puțin a dlui Diacov este mai relevantă pentru Partidul Democrat decât a lui Candu.

De aceea, distanța dintre Candu și Țîrdea este foarte mare, puteți găsi alți politicieni în Partidul Democrat și eu sunt de acord cu această teză că în Partidul Democrat sunt mulți oameni ale căror viziuni nu sunt foarte diferite de cele ale socialiștilor, accentele, nuanțele contează și poziția Partidului Democrat este diferită de cea a socialiștilor, poziția expusă oficial, dar asta nu împiedică în anumite situații ca aceste două partide să colaboreze, pentru că în realitate poziția oficială a celor două partide este mult mai diferită decât esențele acestor partide care sunt mai aproape. Până la urmă, nu descopăr bicicleta, foarte mulți politicieni au fost și într-un partid, și în altul.”

Europa Liberă: În ce măsură putem lua discursul lui Dodon drept unul programatic pentru viitoarea alianță? E de neglijat sau nu? E un fel de „послание Федеральному Собранию” (mesaj către Adunarea Federală) de la Putin sau nici pe departe?

Vlad Țurcanu: „Eu cred că Igor Dodon una spune și alta face. Este nevoit să transmită mesaje formale, după cum spuneam și mai devreme, pentru că știe foarte bine ce se întâmplă în realitate. Este prizonierul acestei modalități de a face politică pe care a construit-o.”

Europa Liberă: Bine, dar s-a stropșit când a spus că „nu îndrăzniți să luați transfugi! Facem majoritate între formațiuni politice și nu din strânsură.”

Vlad Țurcanu: „Dacă am putea admite că de data aceasta democrații nu-l vor întreba pe liderul de partid, cum se spune că a fost întrebat Vladimir Voronin când i s-au luat 14 deputați, ci vor opera de la om la om, de exemplu, cred că lui Igor Dodon i-ar și conveni ca el să nu facă parte din acest troc potențial pe care-l imaginăm noi dintre Partidul Democrat și unii deputați socialiști, pentru că ar trebui să își păstreze poziția pe care și-a construit-o cu atâta migală vreme de aproape zece ani, nu-i așa?

Aceea de politician pro-rus și anti-oligarhic, cum a încercat să se prezinte. În orice caz, anti-european, iar această trecere a unor deputați socialiști din tabăra sa la Partidul Democrat i-ar afecta în mod sigur relațiile cu Federația Rusă și i-ar afecta și electoratul. Eu mă întreb: de ce un politician ca Igor Dodon ar risca așa de mult având un electorat ca acela pe care l-a preluat de la Vladimir Voronin, pentru că foarte repede vor apărea doritori de a-i prelua acest electorat? În câțiva ani ar putea constata că și l-a pierdut. Acest electorat funcționează în mod unitar, votează foarte fidel pentru cei care îi mângâie orgoliul, dar dacă se insistă în greșeală, cum se pare că procedează Igor Dodon, atunci acest electorat ar putea penaliza leadership-ul partidelor pro-ruse, care îl reprezintă.”

Europa Liberă: Dl Ciurea, discursul lui Dodon și dacă există riscul în general să se dezlipească Dodon de socialiști?

Corneliu Ciurea: „Nu cred că există un asemenea risc, există un risc ca o parte din socialiști să se dezlipească de partea principală sau de nucleul Partidului Socialiștilor. La aceste riscuri s-a referit colegul, dar cred că dl Dodon în continuare va supraveghea, va monitoriza atent și va influența Partidul Socialiștilor și discuțiile care se vor purta în culoare, poate uneori chiar public, cu privire la formarea alianțelor vor fi ghidate, teleghidate de către dl Dodon. Discursul dlui Dodon a fost unul foarte moderat, spus rusește „ни нашим, ни вашим” (persoană care ia o atitudine neutră sau la fel de ireconciliabilă față de cele două părți opuse), tocmai pentru a crea culoare pentru discuții, pentru a lăsa posibilitatea ca orice scenariu să poată să se producă. Un singur scenariu nu este pe placul președintelui Dodon, unul de altfel destul de fezabil cu privire la crearea unei majorități din cioburi. Probabil se are în vedere Partidul Democrat cu cioburile altor partide. La acest scenariu s-a referit dl Dodon, probabil fie transmițând un mesaj extern, fie fiind cu adevărat înfricoșat de perspectiva acestui scenariu care poate să conducă la moartea politică a dlui Dodon.”

​Europa Liberă: Dar când a spus că „accept orice prim-ministru asupra căruia va conveni majoritatea”, a bătut în retragere sau nu?

Corneliu Ciurea: „Nu, sub nicio formă, pentru că nu sunt foarte multe posibilități de a crea o majoritate parlamentare și în cazul în care această majoritate este compusă din partide politice îi este convenabil. Dl Dodon pornește de la ideea că practic este exclusă coabitarea politică în cadrul unei majorități dintre Partidul Democrat și blocul ACUM și atunci toate celelalte majorități implică necesitatea Partidului Socialiștilor. Deci, dl Dodon n-o să facă nimic altceva decât să confirme sau să propună Parlamentului un prim-ministru emanat cu participarea Partidului Socialiștilor. Deci nu este o problemă pentru dl Dodon.”

Vlad Țurcanu: „Eu cred că cu această ocazie Igor Dodon s-a resemnat că nu va mai putea deveni un jucător politic și de aceea acest discurs moderat, pentru că înțelege foarte bine care-i sunt limitele și de acum înainte va trebui să își dozeze cumva discursurile foarte sforăitoare pe care le-a avut în ultimii ani, pentru că realitățile politice îl obligă să fie cooperant, cel puțin.”

​Corneliu Ciurea: „Dar asta va face-o doar în cazul în care socialiștii ca partid vor fi la guvernare.”

Europa Liberă: Acum urmează să vedem câte săbii au să încapă într-o teacă. Primul pas spre majoritate s-a făcut. Cât de vizibil este rămâne să judecați și dvs. De acum încolo, noi despre asta o să discutăm până când nu vedem dacă coagulează majoritatea sau dacă se profilează acel „pericol” pentru toată lumea al anticipatelor și mai cu seamă pentru marele buzunar, care se numește bugetul Republicii Moldova și nu numai bugetul de bani, dar bugetul de timp pe care s-ar putea să-l irosim în discuții.

Doamnelor și domnilor, aici s-a încheiat emisiunea noastră de astăzi, la care au participat politologii Vlad Țurcanu și Corneliu Ciurea. Ne reauzim duminica viitoare. Până atunci, ne puteți asculta zilnic, dimineața și seara, pe frecvențele cu care v-ați obișnuit sau în regim live de pe pagina noastră de internet, sau pe parcursul zilei, accesând fișierele audio. Iar sâmbătă, ca de obicei, vă dă întâlnire Valentina Ursu, după care negreșit o luăm de la capăt. Pe curând!