Pentru prima dată, într-un astfel de document, sunt indicate explicit „două mari pericole, astăzi, la adresă Securității Naționale: politica agresivă dusă de Federația Rusă împotriva țării noastre și împotriva păcii în general și corupția înrădăcinată în Republica Moldova”.
„Astăzi ne aflăm în cel mai periculos moment de la obținerea independenței încoace, în care securitatea țării este grav afectată”, a spus Maia Sandu.
Schimbarea Strategiei Naționale de Securitate se face cu o oarecare întârziere, trebuia făcută mai înainte. „Suntem în al doilea an de război în Ucraina. Pericolul stă de-asupra noastră, ca Sabia lui Damocles, și numai Ucraina, de fapt, ne salvează”, afirmă în podcastul Dincolo de știri analistul politic Nicolae Negru.
În Strategia Securității Naționale adoptată în 2011 – în vigoare și acum - Rusia nu era considerată un pericol, deși purta încă de pe atunci un război hibrid împotriva Republicii Moldova. „Dimpotrivă, era considerată... un partener strategic în consolidarea apărării și securității Republicii Moldova. [...] Acum se vede că a fost o greșeală strategică și această greșeală s-a răsfrânt nu numai pur teoretic [...], dar s-a răsfrânt și asupra securității și apărării Republicii Moldova”, menționează el.
Analistul politic Igor Boțan remarcă, la rândul său, cât de „inertă a fost Republica Moldova în a-și revizui Strategia de Securitate”.
Potrivit lui, autorităților moldovene care s-au perindat până acum le-au „scăpat” din vedere schimbările amenințătoare care s-au produs în Rusia lui Putin.
„Abia acum, după ce am văzut efectele războiului din Ucraina, autoritățile din Republica Moldova se apucă de cap și spun, domnilor, tot ce am făcut până acum a fost oarecum așa, aproape de carosabil. Trebuie să răspundem adecvat la primejdiile care ne pasc și sunt primejdii reale. Și pentru prima dată vedem un document [...] care pune degetul exact pe punctele cele mai vulnerabile”, afirmă analistul.
- Te-ar putea interesa și: Președinta Maia Sandu: milițiile Wagner au plănuit să răstoarne guvernarea de la Chișinău
Nicolae Negru mai menționează că în proiectul noii strategii „nu se spune nimic despre faptul, de exemplu, că neutralitatea nu este o modalitate de a asigura, în contextul regional, geopolitic, regional și continental, securitatea și apărarea Republicii Moldova. E adevărat, se spune în concept că neutralitatea nu înseamnă să nu consolidezi, să nu modernizezi armata, securitatea, dar e puțin [...], fiindcă, oricât ai consolida armata și securitatea, fără ajutor din afară, fără ajutor aliaților, nu poți rezista în fața imperialismului, a agresiunii Rusiei și lucrul acesta trebuie spus cu claritate... Și da, eu cred că trebuie inițiată o discuție cu cetățenii Republicii Moldova, cu societatea și să ne întrebăm ce facem. Continuăm cu această neutralitate care nu duce nicăieri, care duce în impas?”
Igor Boțan observă, totodată, că o discuție (care „ar asigura o înțelegere comună a pericolelor și soluțiilor privind securitatea națională și securitatea fiecărui cetățean” – Maia Sandu) este imperios necesară. Doar că după această discuție, în care eventual s-ar conveni larg asupra nevoii de abandonare a statutului de neutralitate, „cel mai probabil va trebui să fie adoptată o nouă Constituție”. Pentru că în cadrul celei în vigoare acum renunțarea la neutralitate ar fi practic imposibilă: „ca să renunțăm la neutralitate, e nevoie ca cel puțin 1,6 milioane de alegători din Republica Moldova să spună „da”, nu să participe, dar să spună „da”. Iar la noi, la cele mai importante alegeri de nivel național, abia dacă participă un milion și jumătate. Deci, e dificil să ne imaginăm... ”.
Alte teme ale noului episod, difuzat pe 13 octombrie:
- Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vizitat la 12 octombrie Chișinăul. Cu ce mesaje pentru gazde? În contextul procesului de pregătiri pentru deschiderea negocierilor de aderare, dar și sub aspectul sprijinului pentru autoritățile moldovene în contextul politic intern.
- Comisia de la Veneția și Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului au apreciat, într-o opinie făcută publică la 11 octombrie, că restricția pentru o largă categorie a membrii fostului partid „ȘOR” de a candida în alegeri pentru următorii cinci ani, restricție adoptată în iulie de majoritatea parlamentară, a fost invalidată, pe 3 octombrie, de Curtea Constituțională pe bună dreptate. E loc de învățăminte? De ce niște restricții îndreptățite n-au fost posibile din capul locului?
Experții europeni au analizat doar restricțiile anulate deja de Curtea Constituțională, nu și noile modificări făcute de majoritatea parlamentară la Codul Electoral.
- Ce dau de gândit și ce consecințe pot avea cele două demisii ale săptămânii: a juristului Vitalie Miron din calitatea de membru al Comisiei pre-vetting și a directorului Centrului Național Anticorupție (CNA), Iulian Rusu?
Un episod nou al podcastului „Dincolo de Știri” este înregistrat în fiecare joi, la prânz, și este difuzat în fiecare vineri.
Podcastul este publicat pe site-ul Europei Libere, pe Apple Podcasts, Google Podcasts, pe Spotify și pe YouTube.
Pentru a nu rata niciun episod, abonați-vă!
