Linkuri accesibilitate

Dionis Cenușă: „Nimeni la Bruxelles nu mai crede în declarații, dar tonalitatea europenilor va fi moderată”


La reuniunea Consiliului de Asociere, la Bruxelles, în 2017

Interviul dimineții cu politologul și cercetătorul de la Institutul pentru Științe Politice, la Universitatea din Giessen, Germania.

Astăzi la Bruxelles începe cea de-a patra reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană. În cadrul reuniunii vor fi discutate progresele în realizarea agendei de reforme prevăzute de Acordul de Asociere, inclusiv pe dimensiunea justiției, combaterii corupției, alinierii cadrului normativ la standardele europene, îmbunătățirii mediului de afaceri și în vederea susținerii dezvoltării societății civile. Cât loc pentru așteptări optimiste există pornind de la realitățile de acum? O convorbire pe această temă cu politologul și cercetătorul de la Institutul pentru Științe Politice, la Universitatea din Giessen, Germania, Dionis Cenușa.

Dionis Cenușa
Dionis Cenușa

Interviul dimineții: cu Dionis Cenușă
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:46 0:00
Link direct

Europa Liberă: O nouă reuniune, a patra, a Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Premierul Pavel Filip a plecat la Bruxelles cu un tonus optimist și cu asigurarea că „avem o relație de succes, bazată pe încredere și rezultate, cu Bruxelles-ul...”. Justificat optimismul?

Dionis Cenușa: „Bineînțeles, șeful executivului de la Chișinău trebuie să manifeste optimism, pentru că la Bruxelles de fapt predomină cu totul altă dispoziție. Bruxelles-ul nu este nicidecum mulțumit pe deplin cu ceea ce se întâmplă în Republica Moldova și aici bineînțeles referim l CALITATEA reformelor și la faptul că există foarte multe restanțe, fie neajunsuri, pe care Uniunea Europeană le observă și totodată societatea civilă le confirmă.

Mă refer aici în primul rând al cele mai active ONG-uri de la Chișinău, care cu orice ocazie reamintesc că de fapt reformele sunt fie pe jumătate, fie stagnate, fie sunt cumva în retragere din cauza altor contrareforme. Pentru mine optimismul domnului Filip este neclar. Dar iarăși, partidul de guvernare este cumva obligat să fie optimist, să manifeste optimism, pentru că este unicul actor cu asemenea dorință și până la urmă vorbim despre un an electoral.”

Europa Liberă: Vorbim de autorități sau de cei aflați la guvernare.

Dionis Cenușa: „Da, vorbim de autorități și de partidul aflat la guvernare care cu toate eforturile încearcă să demonstreze că UE și-a restabilit încrederea. Dar în realitate, în special, în discuții informale, oficialii europeni spun cu totul altceva și nu este nimic pozitiv.”

Europa Liberă: În general, pentru omul obișnuit, ce este de înțeles în privința acestor reuniuni? Sunt doar un prilej de a trece rutinar în revistă progrese, realizări sau lacune și neajunsuri ce țin de realizarea acordului de asociere? Sau au un rol aparte, practic, pentru dialogul politic dintre RM și UE?

Dionis Cenușa: „Evident, vorbim despre niște întâlniri de rutină. Ele au loc cu o anumită periodicitate și ele trec în revistă principalele evoluții pozitive, dra atrag atenția asupra problemelor din diverse domenii. Deci, UE nu mai este un actor pasiv. Dacă veți analiza rapoartele de implementare a Acordului de asociere, deja am reușit să-l primit pe cel de-al doilea în aprilie 2018, dacă ne uităm peste concluziile Consiliului UE, adică a guvernelor naționale, atunci iarăși vom descoperi că UE este mai atentă la detalii, intră în esența lucrurilor. Deci, nu mai vorbim despre UE din perioada 2012-2016, când tot ceea ce venea de la Chișinău sub formă de rapoarte, aici mă refer la ceea ce transmitea, raporta Chișinăul, era crezut în totalitate.

Acum partenerii europeni totuși încearcă să fie cât de mult posibil obiectivi și totodată tranșanți când este vorba de a critica lipsa de progres în diverse reforme. Aici în primul rând ne referim la reforma justiției, la politicile anticorupție, inclusiv la calitatea funcționării instituțiilor din aceste domenii. Este suficient teren pentru a critica lipsa de progres din partea Chișinăului.”

Europa Liberă: Deci asta în ciuda faptului că, după cum iarăși a spus premierul Filip: „avem o mentalitate europeană și că suntem cel mai european Guvern pe care l-a avut țara după 2009.”

Dionis Cenușa: „Mentalitatea pro-europeană se măsoară și se demonstrează prin acțiuni concrete. Nimeni la Bruxelles nu mai crede în declarații. Lucrul acesta o spune orice oficial european, începând de la reprezentanții comisiilor europene și terminând cu, sau în primul rând, cei din Parlamentul European, care vor acțiuni concrete, rezultate palpabile în baza Acordului de asociere și pentru bunăstarea și beneficiul cetățenilor.

Dar iarăși, oricum, tonalitatea europenilor va fi una moderată. Nu trebuie să ne așteptăm la o critică deschisă, în special atunci când vom avea tot felul de intervenții publice, dar trebuie să citim foarte atent care vor fi rezultatele acestui Consiliul de Asociere, care iarăși va fi al doilea după intrarea în vigoare a Acordului de asociere și va fi primul după prezentarea raportului privind noul mecanism al liberalizării vizelor, cel din decembrie anul trecut, unde UE menționează foarte clar că există restanțe la capitolul funcționării instituțiilor anticorupție și nu în ultimul rând menționează despre legislația în prevenirea spălării banilor.

Chiar și pe filiera liberalizării vizelor, UE menționează aceleași probleme pe care le observă în implementarea Acordului de asociere și care țin de justiție, de statul de drept, de calitatea luptei cu corupția.”

Europa Liberă: Retorica autorităților moldovene deseori sugerează că orientarea europeană este în pericol și trebuie promovată cu îndârjire... În aceste condiții e cu putință ca Bruxelles-ul să-și mai reducă din exigențele față de realizarea fermă a unor reforme?

Dionis Cenușa: „Aveți perfectă dreptate că guvernul de la Chișinău invocă acest motiv cu orice ocazie atunci când se întâlnește cu oficialii europeni. Mai mult ca atât, ei inclusiv prezintă rezultatele veridice ale sondajelor de la Chișinău. Dar problema e că pe de o parte oficialii europeni înțeleg că există asemenea risc, pentru că Partidul Socialiștilor este în creștere sau are o poziție suficient de bună pentru a semnala o posibilă victorie în alegerile din acest an și totodată partea europeană nu mai este tentată de a face sacrificii doar de dragul salvării unui guvern care se declară pro-european.

Chiar dacă există acest risc și europenii conștientizează asta, având rezultatele monitorizărilor proprii, accesul la informația din RM, ei nu sunt pregătiți să închidă ochii la acele lipsuri în implementarea reformelor. Pentru ei este foarte important ca Acordul de asociere să fie implementat și atunci probabil ei gândesc din perspectiva „vom vedea ce facem cu aspectele geopolitice, atunci când ne vom confrunta direct cu această problemă. Acum la moment pentru noi contează cum reformele sunt implementate și cât de satisfăcută este populația cu calitatea acestor reforme”.”

Europa Liberă: Premierul Filip a vorbit și înainte de a pleca la Bruxelles despre necesitatea și hotărârea sa și a colegilor săi de a modifica constituție pentru a consfinți în legea fundamentală direcția europeană a țării, cum a spus domnia sa. „Ar fi un mesaj ferm transmis UE...”, a adăugat domnia sa. Cât de impresionat credeți că ar fi eventuala modificare în acest sens a Constituției pentru oficialii europeni?

Dionis Cenușa: „Oficialii europeni înțeleg foarte bine că guvernarea încearcă să-i impresioneze. Din păcate, modificările în Constituție, în condițiile în care noi avem totuși o societate polarizată și acest lucru este recunoscut de către instituțiile europene, nu cred că aduce plus valoare la promovarea vectorului european al țării, ba din contra. Eu cred că guvernarea realizează acest lucru, dar pentru că este în deficit de idei originale despre felul în care ar face această guvernare atractivă pentru partenerii europeni, ei testează cu vehemență orice, inclusiv această idee de a constituționaliza vectorul european.

Pentru mine - și din câte observăm și pentru partenerii europeni - contează totuși nu partea retorică, ci partea acțiunilor concrete, acțiunilor în teren care iarăși trebuie să creeze această legitimitate, acest sprijin firesc, natural pentru vectorul european, în primul rând în interiorul societății. Acest vector european trebuie să fie susținut nu doar de partide, dar și de cei care votează pentru aceste partide. Iar într-un an electoral, instrumentările astea tehnice de a face vectorul european o direcție ireversibilă de dezvoltare a țării nu este ceva tocmai productiv. Președintele Igor Dodon, socialiștii vor folosi acest pretext pentru a încerca să demonstreze că deși integrarea europeană nu ar aduce plus valoare pentru dezvoltarea țării, partidele care caută sprijinul la Bruxelles în cearcă să folosească Constituția pentru a impune acest vector european. Pentru mine este mai degrabă un risc, decât o oportunitate pentru a crea o sustenabilitate pentru direcția europeană a țării.”

Europa Liberă: Pavel Filip a spus că „partenerii UE pot media un acord politic între forțele pro-europene post-2019 și ar fi foarte bine dacă ar face un apel la responsabilitate”. „Speranța mea este că va exista responsabilitate și că, măcar în ceasul al doisprezecelea, se va degaja o majoritate pro-reformistă și pro-europeană”. Poate Bruxelles-ul contribui la constituirea acestei majorități, așa cum o sugerează fruntașul democrat?

Dionis Cenușa: „Este un mesaj, după mine, fals. Uniunea Europeană nu se implică în afacerile interne ale țărilor terțe, chiar dacă are Acorduri de asociere care presupun asociere politică și integrare economică. UE, mai mult decât atât, va încerca să gestioneze cât mai tactic subiectul legat de asistența macrofinanciară, astfel ca aceasta să fie transferată UE nu în perioada campaniei electorale. Dacă RM într-adevăr implementează cele 10 condiții din 28 pentru Acordul privind asistența macro-financiară, atunci UE va dori să acorde acești bani până în septembrie, astfel ca să nu contribuie cumva la imaginea partidului de la guvernare. Deci chiar și în asemenea aspecte, foarte specifice, UE încearcă să influențeze cât mai puțin discursurile politice de la Chișinău.

Despre o eventuală coaliție a forțelor care se consideră pro-europene, maxim cine se poate implica este Parlamentul European, și aici mă refer în primul rând la grupurile europene. Dacă PPEM, Social-Democrații vor găsi un numitor comun și vor încerca să-i convingă pe partenerii săi de la Chișinău, și aici mă refer la opoziția extra-parlamentară, condusă de Maia Sandu și Andrei Năstase, și respectiv, Partidul Democrat, atunci am putea avea o careva încercare de a găsi un numitor comun. Dar iarăși, nici la Chișinău, nici la Bruxelles, nu există nici un fel de dorință de a media o careva coaliție între democrați și ceilalți, pentru că e vorba de imaginea UE și e vorba de sustenabilitatea unei asemenea coaliții, când avem o rivalitate foarte clară între forțele anti-oligarhice și Partidul Democrat, care este condus în mod deschis de către un oligarh.”

XS
SM
MD
LG