Despre faptul că preşedintele Igor Dodon a acceptat numirea Cristinei Balan în funcţia de ambasadoare la Washington s-a aflat la aproape o săptămână de la semnarea propriu-zisă a decretului. Preşedinţia nu a publicat documentul pe pagina oficială a instituţiei, iar acest lucru a devenit cunoscut după ce ambasadoarea a anunţat pe pagina sa de Facebook că în curând va prezenta scrisorile de acreditare președintelui american Donald Trump. Un alt anunţ făcut de Cristina Balan e că a înaintat conducerii Partidului Democrat, ea fiind vicepreşedinta formaţiunii, solicitarea de suspendare din calitatea de membru pe durata mandatului.
Pentru mai mulţi observatori ai vieţii politice acceptarea tacită de către Igor Dodon a candidaturii propuse de liderul PD, Vlad Plahotniuc, a ridicat mai multe semne de întrebare şi asta pentru că anterior şeful statului a declarat că nu va accepta numiri cu care nu este de acord, iar în luna mai spunea într-o emisiune de la postul de televiziune RTR că nu este sigur că va semna decretul, pentru că „sunt unele întrebări”.
În opinia comentatorului Corneliu Ciurea preşedintele Igor Dodon s-ar fi ghidat de raționamente de politică externă atunci când a acceptat candidatura Cristinei Balan:
„Totuşi, este o poziţie importantă. Eu admit că dl Dodon a avut şi consultări. Mai mult decât atât, dl Dodon a anunţat o vizită în Statele Unite în viitorul apropiat, am impresia în luna iunie şi iulie. Cred că toţi aceşti factori au determinat ca dl Dodon să accepte candidatura Cristinei Balan fără prea multă tevatură. Deşi, în alte situaţii el ar putea să se opună, în situaţii în care aprobă sau aprobă candidaturi în alte state, pur şi simplu Statele Unite este un partener mult prea important ca să se facă politică locală pe seama numirii ambasadorului”.
Anunţul despre numirea Cristinei Balan, fruntaşă a PD, în funcţia de ambasadoare în Statele Unite a fost tratat cu rezervă de către mai mulţi diplomaţi. Fostul ambasador la Viena Andrei Popov declara pentru Newsmaker.md că e vorba de „o nominalizare politică, bazată pe încrederea personală a celui mai influent om din ţară”, anticipând că Cristina Balan va reprezenta interesele PD-ului în Statele Unite. O opinie similară a formulat şi fostul ambasador al Republicii Moldova în mai multe state europene Iurie Reniţă, care a decalarat pentru JurnalTV că în prezent „corpul diplomatic a ajuns la cheremul exclusiv partinic, iar subordonarea docilă şi oarbă este criteriul de bază în promovarea şi menţinerea multor ambasadori”.
Jurnalistul şi comentatorul politic Igor Volniţchi e de părere că, la modul practic, preşedintele Igor Dodon nu ar fi avut de câştigat dacă ar fi boicotat numirea Cristinei Balan. Şi asta pentru că până în prezent şeful statului a fost suspendat temporar din funcţie de trei ori pentru că a refuzat numiri sau promulgări de legi.
„Preşedintele într-un fel a ales răul mai mic. Mai bine e să fii suspectat de nişte mici înţelegeri pe la spate cu guvernarea, care până la urmă nu ştim dacă le poate demonstra cineva, decât să admiţi un nou atac la autoritatea şefului statului. Nu este un secret că preşedintele, chiar dacă nu mai este preşedinte şi al Partidului Socialiştilor, a refuzat această calitate atunci când a ajuns în postura de preşedinte al Republicii Moldova, el totuşi este o locomotivă electorală pentru acest partid. Strategii dlui probabil au admis că un atac la autoritatea preşedintelui, practic în ajunul campaniei alegerilor prezidenţiale, este mult mai periculos decât o suspiciune că şeful statului ar avea înţelegeri cu guvernare şi a ales răul cel mai mic.”
În calitate de ambasadoare a Republicii Moldova în Statele Unite, Cristina Balan a semnat un articol de opinie pentru organizaţia Atlantic Council de la Washington, în care, între altele, susţine că parteneriatul cu SUA trebuie fortificat, mai ales pentru a minimaliza influența Rusiei în regiune.
