Linkuri accesibilitate

Radu Carp: „E o tautologie să spui că Moldova face parte din Europa”


imagine generică

Un interviu cu politologul român despre așa-numita „a patra cale” propusă de PD pentru R.Moldova.

La un miting în centrul Chișinăului, liderul PD, Vlad Plahotniuc, a spus că moldovenii vor merge împreună pe o nouă cale, cea de-a patra cale, pe care nimeni nu a avut curajul să pornească până acum. Este vorba despre calea pro-Moldova, calea care „duce spre moldoveni, spre rezolvarea problemelor concrete ale oamenilor”. Conceptul pro-Moldova pe care l-a adoptat PDM va reprezenta de acum înainte doctrina naţională de care a dus lipsă de la independenţă Republica Moldova, a spus Vlad Plahotniuc. Valentina Ursu l-a întrebat pe Radu Carp, doctor în științe politice la București, cum se vede de peste Prut această inițiativă a democraților?

Radu Carp: E o tautologie să spui „Moldova face parte din Europa”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:51 0:00
Link direct

Europa Liberă: Liderul democraților, Vlad Plahotniuc, a spus că cetățenii Republicii Moldova nu ar mai trebui să aștepte ca problemele lor să fie rezolvate din exterior. A vorbit ieri la un miting și a spus că ani de-a rândul moldovenii au fost ademeniți ba spre integrarea europeană, ba spre cea euroasiatică, ba spre Unirea cu România, dar acum partidul pe care îl conduce propune a patra cale, și anume pro-moldoveană. Vă întreb dacă această a patra cale e cu șansă.

Radu Carp: „Problema fundamentală este dacă există o identitate moldovenească separată de cea românească. Și aici lucrurile sunt puțin mai complicate, pentru că sunt și vorbitori de limbă română care se recunosc în acest discurs, sunt și vorbitori de limbă română care nu se recunosc în acest discurs, sunt de asemenea vorbitori de limbă rusă care se recunosc în discursul moldovenist. Părerea mea este că această identitate moldovenească nu există sau este un proiect politic, care a eșuat parțial. Așa cum s-a încercat crearea identității sovietice, s-a încercat și crearea identității moldovene și din punctul acesta de vedere Republica Moldova a fost un experiment total, fiindcă s-a încercat crearea a două identități – sovietică și moldovenească.

O problemă identitară nu-i o problemă a unui guvern sau a unui partid politic...

Cea sovietică a eșuat total, cea moldovenească a eșuat parțial, în sensul că temporar începe să fie resuscitată. Problema fundamentală este să-i întrebăm și pe cetățeni – ei cum se simt? Se simt moldoveni, se simt apărați de discursul acesta care marșează pe valorile moldovenismului, se simt români sau, pur și simplu, nu vor altceva decât să aibă o guvernare care să le reprezinte identitățile și să-i lase în pace să-și rezolve problemele identitare. O problemă identitară nu-i o problemă a unui guvern sau a unui partid politic.”

Europa Liberă: Dar acest mesaj al liderului Partidului Democrat de guvernământ, Vlad Plahotniuc, vine tocmai după eșecul tentativei acestei formațiuni de a introduce în Constituție imperativul integrării Republicii Moldova în UE.

Radu Carp: „Da, se încearcă preluarea electoratului care a tranzitat de la comuniști la socialiști, e o încercare disperată de a prelua electoratul, pentru că Partidul Democrat e un partid care nu are un electorat propriu, foarte puțini votează din convingere cu acest partid și se încearcă a prelua cu forța acest electorat printr-un asemenea discurs. Socialiștii lui Dodon au reușit parțial, e posibil să reușească și dl Plahotniuc. Nu știm.”

Europa Liberă: Dar după eșecul de a trece în Legislativul de la Chișinău amendamentul pentru introducerea vectorului integrării europene în Constituția Republicii Moldova, PD a anunțat că ar putea propune un referendum pentru integrarea europeană pe care ar dori să-l organizeze chiar în aceeași zi cu alegerile generale din 24 februarie. Va fi pusă iarăși la încercare opțiunea geopolitică a alegătorului?

Radu Carp: „Această încercare de a modifica Constituția este absurdă, pentru că o Constituție definește valorile pe care se bazează o societate, definește interesul mult mai larg al cetățenilor, definește drepturile. O Constituție nu e un program politic. În momentul în care scrii în Constituție „suntem parte a Europei”, bun, dar asta-i clar că nu există altă opțiune. E o tautologie să spui Moldova face parte din Europa. De la bun început acest demers a fost, după părerea mea, lipsit de sens. De ce nu există o referință de genul acesta în Constituția Franței, de exemplu? Să se spună: „Franța are identitate europeană”? Sunt chestiuni care nu se discută la nivel constituțional. La nivel constituțional definim drepturile, definim valorile comune sau definim într-un preambul mai amplu legat de istorie, de identitate. Asta e cu totul altceva. Dar a fost o frază de la bun început inutilă și cred că este un calcul greșit în sensul că locuitorii Republicii Moldova, chiar și cei mai pro-europeni nu vor vota să se introducă o asemenea frază, pentru că nu aduce nimic nou. Am să fac o paralelă cu cazul Macedoniei, de exemplu. În cazul Macedoniei s-a făcut un referendum privind schimbarea denumirii în ideea că va apropia Macedonia de Uniunea Europeană. Nu s-a schimbat Constituția Macedoniei, să se treacă o frază similară, deși asta a fost toată retorica referendumului, dar nu s-a ajuns până într-acolo, încât să se spună: „E nevoie să trecem în Constituție faptul că suntem europeni”. S-a considerat că s-a votat într-un fel și Parlamentul a pus în aplicare voința exprimată la referendum.”

Europa Liberă: Dar odată cu trecerea pe platforma pro-Europa, PD ce relație va menține cu Uniunea Europeană? Ce relație ar trebui să mențină cu UE?

Radu Carp
Radu Carp

Radu Carp: „Relația cu Uniunea Europeană este una pragmatică. Ar trebui să fie una strict pragmatică, care se bazează pe îndeplinirea unor cerințe, aș zice eu, absolut de bun-simț privind independența justiției, privind respectarea democrației, privind respectarea drepturilor omului, privind respectarea valorilor europene care sunt clar definite. Nu să atragi simpatia partenerilor europeni încercând să-i păcălești cum că ai fi chiar mai european decât ei. Ei se așteaptă la o abordare pragmatică în sensul îndeplinirii acestor criterii.”

Europa Liberă: Dar credeți că atenția Uniunii Europene pentru ceea ce se întâmplă în Republica Moldova va crește, va rămâne tot atât de mare? Este în vizorul UE situația din Republica Moldova?

Radu Carp: „Păi cred că anularea alegerilor pentru Primăria municipiului Chișinău a fost atât de neobișnuită în context european, încât inevitabil a atras și atenția partidelor politice europene, liderilor europeni; a fost o undă de șoc atât de mare, încât, practic, toate grupurile parlamentare din Parlamentul European și-au pus întrebarea: ce se întâmplă la Chișinău? Deci nici nu știu dacă acesta a fost efectul voit al acelei decizii a instanței, dar asta s-a întâmplat. Brusc, atenția a fost îndreptată înspre Republica Moldova, pentru că într-adevăr e cam fără precedent, adică nu-mi aduc aminte să se fi întâmplat asta la alegeri locale într-o capitală europeană.

Ar trebui ca problematica Republicii Moldova să fie mai mult în atenția europenilor...

Deci, acesta cred că a fost un element care a declanșat un val de atenție sporită asupra Republicii Moldova.”

Europa Liberă: De la 1 ianuarie, timp de șase luni, România va deține președinția la Consiliul Uniunii Europene. Va aduce unele avantaje Republicii Moldova președinția română de anul viitor?

Radu Carp: „Teoretic ar trebui să aducă. Teoretic ar trebui ca problematica Republicii Moldova să fie mai mult în atenția europenilor, însă până acum partidul aflat la putere la București nu are interesul de a aduce problema Republicii Moldova în prim-plan dintr-un motiv foarte simplu – au un partener ideologic în Republica Moldova, Partidul Democrat, interesul atât al PSD, cât și al PD este ca alegerile locale să nu se desfășoare în climatul unei retorici pro- sau anti-europene. Eu cred că acesta este interesul Partidului Democrat – să se discute eventual doar tema moldovenistă și din acest punct de vedere cred că va fi o frână pentru a pune în prim-plan situația Republicii Moldova. Inevitabil însă cred că se va discuta, pentru că inevitabil din momentul în care se va desăvârși Brexit va apare din nou problema dacă nu cumva ar trebui accelerată integrarea unor state partenere sau, dimpotrivă, Uniunea Europeană va trebui să se plieze pe un proiect politic mult mai redus ca număr de state. Deci, inevitabil, indiferent ce ar spune clasa politică de la București sau de la Chișinău, problema extinderii Uniunii Europene va apărea și în timpul mandatului României.”

Europa Liberă: Spicherul Andrian Candu a spus că cererea de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova nu va fi înaintată în perioada președinției României a Consiliului UE.

Radu Carp: „Păi nu va fi înaintată tocmai din motivul pe care îl spuneam – faptul că se vrea concentrarea atenției pe această temă a identității moldovenești pentru a nu intra în chestiuni complicate care țin de Europa, extinderea se decide nu la Chișinău, ci la Bruxelles. Extinderea Uniunii Europene este o chestiune de strategie politică și urmează a fi decisă la nivelul șefilor de stat și de guvern. Cererea de aderare este o formalitate. S-a văzut în cazul multor state că, practic, n-a trecut multă vreme de când a fost depusă și acceptată sau din contra, dacă nu a fost consens politic, a putut să aștepte și 50 de ani – cazul Turciei – și nimic nu s-a rezolvat. Deci, eu cred că sunt evoluții care nu depind neapărat de un act formal din partea autorităților de la Chișinău.

Partidul Democrat se adaptează din mers la evoluțiile curente...

Repet, dacă va exista o conjunctură favorabilă, aici sigur că va conta foarte mult cine va fi președinte al Comisiei Europene, cine va prelua politica externă a Comisiei Europene; probabil că dna Mogherini nu va mai fi, va fi o altă persoană în locul dânsei. Deci sunt foarte multe necunoscute pe care le vom cunoaște undeva în jurul datei de 1 iulie. Deci, până la 1 iulie anul viitor se va încheia tot acest proces de nominalizare în funcțiile-cheie din Executivul European.”

Europa Liberă: Și vreau în încheiere să vă cer încă o părere a Dvs. referitor la creșterea curentului unionist în Republica Moldova. Este sau nu pe placul Partidului Democrat de guvernământ, va conta ce atitudine vor avea democrații în campania electorală față de unioniști?

Radu Carp: „Din ce am observat, Partidul Democrat se adaptează din mers la evoluțiile curente. Probabil că dacă, mă rog, curentul unionist va crește, și acest partid îl va sprijini, dacă el va descrește în opțiunile electoratului, va fi și el contestat de Partidul Democrat. Am văzut că acest partid are această vocație de a se alătura doar atunci când știe clar că sunt mai multe șanse de câștig decât de pierdere. E o chestiune de strategie politică, deci întâi se formează curentul de opinie și abia apoi apare poziția partidului respectiv.”

XS
SM
MD
LG