Linkuri accesibilitate

Elena Mârzac: „Stereotipuri precum că NATO aduce război, arme sunt prezente”


Elena Mârzac, directoarea Centrului de Informare şi Documentare privind NATO (CID NATO), în studioul Europei Libere la Chișinău

Interviu cu directoarea Centrului de Informare şi Documentare privind NATO despre cum e percepută Alianța Nord-Atlantică de liderii de opinie din R.Moldova.

În mod greșit, sondajele moldovene vor să afle percepţiile cetăţenilor faţa de aderarea la NATO, în timp ce ele ar trebui să măsoare atitudinea faţă de parteneriatul cu această organizaţie, declară directoarea Centrului de Informare şi Documentare privind NATO (CID NATO), Elena Mârzac, într-un interviu cu Europa Liberă. Interviul cu directoarea CID NATO a fost făcut după încheierea unui proiect de popularizare a valorilor euro-atlantice.

Interviu cu Elena Mârzac, directoarea Centrului de Informare şi Documentare privind NATO
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:15:20 0:00
Link direct


Elena Mârzac: „Promovarea valorilor euro-atlantice în Republica Moldova este un subiect destul de sensibil, politizat și deseori lăsat într-o parte. Și de aceea el nu este destul de public, nu se găsește în discursul public atât al guvernanților, cât și al societății civile în general. Iată de ce a fost necesară implicarea formatorilor de opinie din diferite regiuni.

Conform sondajelor, încrederea cetățenilor față de autoritățile publice locale, față de instituția armatei, bisericii este dintre cele mai înalte. Și acești formatori de opinie au fost instruiți, au fost invitați atât la Chișinău, cât și la Bruxelles, la diverse instituții ale Uniunii Europene și ale NATO, pentru a vedea cu ochii proprii, pentru a auzi cu propriile urechi, pentru a pune în discuție cu oficialități de la aceste instituții și apoi să organizeze activități în regiuni.

Rezultatele, aș spune eu, sunt foarte bune pentru un proiect atât de modest, pentru că ne-am propus inițial să stabilim o comunicare cu autoritățile publice locale, ne-am propus cu 10, am stabilit cu mai mult de 20. Ceea ce înseamnă că autoritățile publice locale, în primul rând, au fost implicate la organizarea acestor activități de informare și comunicare despre ce este NATO, ce nu este NATO, ce este securitatea în primul rând. Acestea au fost informate, dar și au co-organizat. Pentru că printre acești formatori de opinie se numără și preoți, și reprezentanți ai autorităților locale, și activiști, și ONG-iști, deci, reprezentanți ai societății civile, care au capacitatea de a transmite și a fi multiplicatorii acestui mesaj.

O delegație a formatorilor de opinie la Bruxelles
O delegație a formatorilor de opinie la Bruxelles

Dacă să vorbim numeric, mai mult de 600 de participanți au fost implicați în astfel de activități, în discuții vii, atunci când am prezentat, împreună cu reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale care implementează acest parteneriat al Republicii Moldova cu NATO, cu Uniunea Europeană și care sunt responsabile de cooperarea internațională, cu reprezentanții ambasadelor statelor membre ale NATO și ale Uniunii Europene. Acestea au adus argumente despre beneficiile colaborării Republicii Moldova cu diferite organizații internaționale și de ce Republica Moldova ar fi bine să fie o țară deschisă, transparentă, cu instituții democratice, aducând exemple din Polonia, Lituania, România, țări care în anii precedenți au trecut prin provocări pe care le trece Republica Moldova acum, aducând argument că această apartenență la spațiul european și euro-atlantic le-a rezolvat anumite probleme interne.”

Europa Liberă: Dacă despre Uniunea Europeană se mai cunosc niște lucruri în Republica Moldova, despre NATO, de multe ori, impresia este că percepția acestei organizații a rămas la nivelul anilor sovietici. După acest contact cu cetățenii, ați putea confirma acest lucru?

Elena Mârzac: „Spațiul informațional al Republicii Moldova este intoxicat cu aceste atavisme sovietice, care sunt zi de zi alimentate cu prezența unei prese care vine din partea Federației Ruse, sau chiar și a presei servile din Republica Moldova, dar și de alte mecanisme, cum sunt ONG-urile, partidele politice care transmit acest mesaj de ură împotriva lumii occidentale, a valorilor care vin din această lume, deci, valorile europene și euro-atlantice care, în principiu, sunt aceleași, cum ar fi libertatea, demnitatea umană, instituțiile democratice, statul de drept, apărarea colectivă și așa mai departe.

Percepțiile în regiuni sunt diferite, fie ele vorbitoare de limba rusă sau limba română, fie ele în nord, sud sau în Bălți. Într-adevăr, din întrebările adresate am înțeles că aceste stereotipuri sunt adânc înrădăcinate. Și dacă, inițial, la începutul discuției cu acești cetățeni, fie ei tineri, localnici simpli sau reprezentanți ai administrației publice locale, sau din instituțiile decentralizate, sau primari din diferite sate din acel raion, de exemplu, cum ar fi fost în Telenești, sau în Leova, sau în Strășeni, atunci când ne-am întâlnit la consiliul raional, întrebările erau adresate mai mult ca: „Dar poate, într-adevăr, această relație ar înrăutăți relația Republicii Moldova cu Federația Rusă” sau „Noi știm că acolo unde este NATO se petrec anumite războaie”. Deci, aceste stereotipuri precum că NATO aduce război, arme sunt prezente în diferite regiuni.

Lumea este receptivă și chiar, doar pe parcursul discuțiilor, își schimbau opiniile și ziceau că pentru prima dată au auzit că NATO a eliminat pesticidele...

Dar, ceea ce am remarcat, pentru că am implementat deja două ediții la astfel de proiect, este faptul că lumea este receptivă la informații și dacă le aduci argumente, pot să zic, practic, 90 de procente au scris că astfel de argumente și astfel de discuții ar trebui să aibă loc în regiuni. Au solicitat să fie cât mai mulți reprezentanți ai Guvernului, cât mai mulți ambasadori care să le povestească într-o manieră accesibilă despre aceste beneficii. Lumea este receptivă și chiar, doar pe parcursul discuțiilor de două ore, își schimbau opiniile și ziceau că pentru prima dată au auzit că NATO a eliminat pesticidele, sau că NATO ne ajută în îmbunătățirea educației, sau că NATO are și proiecte ce țin și de medicină sau de instruirea medicilor nu doar militari, deci, că există și multe proiecte civile.

Concluzia de bază a acestor activități este faptul că sunt necesare astfel de activități de informare, este necesară această transparență și deschidere a instituțiilor guvernamentale și sunt necesare astfel de campanii de informare.”

Europa Liberă: Ați reușit să atrageți de partea dumneavoastră, ca să zic așa eufemistic, autoritățile locale pe care le-ați contactat?

Elena Mârzac: „Da, cu siguranță aș putea că afirma că le-am atras. În primul rând, atunci când au organizat evenimentele. Pentru că, vă ziceam, formatorii de opinie selectați ori făceau parte din aceste autorități locale, ori în trecut au făcut parte, deci, au o relație foarte bună cu autoritățile locale.

Și, iarăși, o concluzie în urma acestui proiect este faptul că pentru fiecare grup-țintă mesajul trebuie să fie unul specific și targetat, adică orientat spre necesitățile și cunoștințele. Este un mesaj specific pentru tineri, este un mesaj specific pentru populația adultă care s-a format în perioada sovietică sau care continuă să privească televiziunile în limba rusă sau retransmise din Federația Rusă, cunoscând că aduc un mesaj specific, și deseori, aceste mesaje de cooperare cu Uniunea Europeană sau cu NATO, în general cu lumea occidentală, sunt prezentate în formă negativă. Dar și pentru consiliile locale, pentru autoritățile publice locale deja trebuie de venit cu un mesaj specific, cu argumente concrete, de parteneriat practic – cum ar putea fi îmbunătățită această cooperare anume la nivelul autorităților locale.

Este foarte util ca acești formatori de opinie să fie multiplicatori. Iată de ce participanții din prima ediție a acestui proiect au continuat să fie multiplicatori și, la rândul lor, în ediția a doua au mai organizat minim câte trei activități de informare, deja selectând diferite grupuri țintă și continuând să promoveze aceste valori europene și euro-atlantice. Și una din recomandările care au parvenit de la acești participanți e să continuăm, să nu ne oprim, pentru este prea puțin.

Sigur că efortul la nivel național este important, implicarea guvernanților, dar și cetățenii să conștientizeze că securitatea depinde de ei, că ei pot contribui de sine stătător la informare, la implicare și la solicitarea la controlul democratic, așa-numit civil, asupra domeniul securității, la fel, asupra luării deciziilor din politica externă și domeniul securității. Iată de ce este necesar de dezvoltat cultura de securitate.

Dacă să ne uităm la sondajele în ceea ce privește atitudinile cetățenilor față de subiecte de securitate, cetățenii identifică securitatea prin siguranță individuală sau prin lipsa unui conflict armat, neînțelegând că securitatea presupune toate aspectele, inclusiv securitatea individuală, securitatea umană, securitatea ecologică, cibernetică. Însăși calitatea apei și a alimentelor are un impact negativ asupra securității la care fiecare din noi poate contribui.”

Europa Liberă: Totuși, nu aveți impresia că este o picătură în mare, pentru că mediul în care încercați să faceți acest lucru este, trebuie să recunoaștem, destul de ostil. Ați vorbit despre televiziunile rusești cu o mare pondere în domeniul audio-vizual, eu aș adăuga aici și televiziunile locale care au alt interes decât a promova aceste valori. Noi avem politicieni care strigă în fiecare zi că vor închide oficiul de legătură NATO, etc. Nu aveți impresia, totuși, că e o picătură în mare sau că e o luptă cu morile de vânt?

Ori dacă interesul nostru național din 2009 a fost să ne integrăm, să ne asociem cu Uniunea Europeană, oare a fost acest mesaj întărit prin acțiuni concrete?...

Elena Mârzac: „Atâta timp cât n-o să avem o comunicare strategică la nivel național, ceea ce presupune un mesaj și o narativă concretă, care să transmită care este interesul național al Republicii Moldova, care este calea noastră de dezvoltare, în jurul căror valori noi, moldovenii, ne strângem sau ce dorim noi să promovăm, ce mesaj dorim noi să transmitem, în primul rând, cetățenilor, dar și partenerilor noștri în exterior. Cu părere de rău, nu aș putea să identific niciun mesaj concret pe care la moment îl transmite credibil Guvernul Republicii Moldova. Ori dacă interesul nostru național din 2009 a fost să ne integrăm, să ne asociem cu Uniunea Europeană, oare a fost acest mesaj întărit prin acțiuni concrete?

Iată de aici vine și lipsa de încredere față de Guvern, de aici vine și crearea acestui sol fertil pentru propagandă și toate instrumentele pe care le-ați enumerat mai sus, aici și dezbinarea societății e și mai ușoară. Și de multe ori declar faptul că, cu părere de rău, în Republica Moldova cea mai mare problemă vine din interior atunci când avem această divizare a societății. Și cel mai mult îmi pare rău că de această divizare și de acest gol care nu este umplut cu informație adevărată, se umple cu o informație falsă, cu dezinformări și cu propagandă deseori.”

Europa Liberă: Ați pomenit de sondaje de câteva ori. Aș vrea să vă întreb, de ce nu crește totuși gradul de favorabilitate față de NATO în sondaje?

Mai mult de 30 de procente ar fi în favoarea parteneriatului Republicii Moldova cu NATO...

Elena Mârzac: „Sondajele care s-au efectuat pe parcursul ultimilor ani, mai mult erau orientate spre a afla percepția cetățenilor despre o eventuală apartenență a Republicii Moldova la NATO. Ceea ce, în opinia mea, este greșit de promovat, pentru că nici în Republica Moldova, nici la Bruxelles nu se discută despre apartenența, cel puțin în viitorul apropiat, a Republicii Moldova. Eu cred că, la moment, noi trebuie să aflăm care este percepția cetățenilor față de parteneriat. Dar pentru a afla care este percepția față de parteneriat, în primul rând, trebuie să informezi. Și atunci, anul trecut, la solicitarea Centrului de Informare și Documentare NATO, împreună cu finanțatorii pe care i-am găsit atunci la moment, Magenta Consulting, a fost făcută o cercetare, un sondaj care ne spune că mai mult de 30 de procente ar fi în favoarea parteneriatului Republicii Moldova cu NATO.”

Europa Liberă: În timp ce alte sondaje arată 17-20%.

Elena Mârzac: „Acele sondaje arată numărul persoanelor care ar dori aderarea la NATO. Dar ceea la ce trebuie de lucrat cel mai mult este că mai mult de 30 de procente nu dețin informația despre parteneriat sau despre proiecte care sunt implementate de NATO în general, și în special în Republica Moldova. Ori, chiar aproape 70 de procente nu ar putea da detalii despre astfel de proiecte. Eu cred că iată aceste 30-50 de procente și este grupul nostru țintă.

În primul rând, trebuie informată, informată cu un mesaj clar, concis, cu exemple practice, explicând care ar fi beneficiul practic: fie că avem posibilitate să accesăm fonduri, fie că au fost implementate proiecte în domeniul științei, mai mult de două milioane euro au fost investite în dezvoltarea științei; sau câte milioane de euro au fost investite pentru eliminarea tonelor de pesticide; cum aceste pesticide acționează asupra securității ecologice și a sănătății omului în general; cum s-a demonstrat că din cauza acestor pesticide în regiunea aceea copiii se nășteau cu alergii sau cu cancer; cum produsele alimentare din acele teritorii unde sunt pesticide afectează sănătatea noastră și cum din acea regiune oamenii mureau în masă și nimeni nu înțelegea de unde apăreau anume în acea regiune atât de multe boli cancerogene.

Explicând, iarăși, care probleme de securitate sunt rezolvate și cum ne ajută acest parteneriat în cazul în care acest subiect este sensibil, cine trebuie să explice? În primul rând, instituțiile guvernamentale în parteneriat cu actorii societali, fie ei organizațiile non-guvernamentale, experți independenți sau mass-media, creând aceste parteneriate pentru a informa populația. Iarăși, depinde care este scopul nostru, dorim noi pe viitor să lărgim acest parteneriat sau dorim noi să devenim membri?

Dar, iarăși, un stereotip foarte bine înrădăcinat în Republica Moldova că NATO impune țările, sau Uniunea Europeană, impune țările să devină state membre, adevărul fiind că trebuie să meriți și să corespunzi unui anumit șir de criterii ca să poți deveni țară-membră. Și, având la bază anumite acorduri, parteneriate sau planuri de acțiuni, în primul rând, ne ajută pe noi să ne reformăm, noi să dezvoltăm aceste instituții democratice, să ne reformăm sectorul de justiție, sectorul de securitate și așa mai departe.

Anume această transformare și este benefică pentru Republica Moldova: știm bine, este o zicală, calea spre fericire constă în pașii întreprinși înspre această fericire. Așa și noi, nu e neapărat că într-o zi vom deveni țară membră NATO, sau UE, sau a oricărei alte organizații spre care tindem noi să devenim membri, este importantă această cale de reformare și de schimbare a modului de viață și conștientizarea problemelor interne pe care le avem.”

XS
SM
MD
LG