Witkoff s-a întâlnit cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu alți înalți oficiali israelieni, care au insistat că orice acord cu Iranul trebuie să includă retragerea uraniului îmbogățit din Iran, oprirea tuturor proceselor de îmbogățire, încetarea finanțării de către Iran a grupărilor sale regionale și limitarea programului său de rachete balistice.
„Înainte de plecarea trimisului Witkoff pentru întâlnirea cu un reprezentant al Iranului, prim-ministrul [Netanyahu] și-a clarificat poziția, afirmând că Iranul a demonstrat de nenumărate ori că promisiunile sale nu sunt de încredere”, a declarat Netanyahu într-o postare pe X.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat reporterilor la Casa Albă că „Iranul ar dori să negocieze și vom vedea dacă se poate face ceva. În prezent, suntem în negocieri cu ei”.
Președintele iranian Masud Pezeshkian a declarat într-o postare pe X, pe 3 februarie, că i-a dat instrucțiuni ministrului de externe Abbas Araqchi „pe baza principiilor demnității, înțelepciunii și oportunității, în cadrul intereselor naționale”.
O diplomație „navetă” intensă
Pezeshkian a avertizat recent că orice succes diplomatic în relațiile cu Washingtonul depinde de renunțarea la amenințări, făcând referire la actuala întărire a prezenței militare americane în apele din Orientul Mijlociu.
El a adăugat că se pot înregistra progrese în cadrul negocierilor „cu condiția să existe o atmosferă adecvată, lipsită de amenințări și așteptări nerezonabile”.
Discuțiile ce ar urma să aibă loc la Istanbul urmează unei săptămâni intense de diplomație „navetă”: șeful securității iraniene, Ali Larijani, s-a întâlnit cu președintele rus Vladimir Putin la Moscova pe 30 ianuarie, în timp ce Araqchi a călătorit în Turcia pentru a se consulta cu președintele Recep Tayyip Erdogan și ministrul de externe Hakan Fidan.
În același timp, armata americană a desfășurat nave de război, conduse de portavionul USS Abraham Lincoln, în largul coastelor Iranului, ca răspuns la represiunea sângeroasă a Teheranului împotriva protestelor provocate de înrăutățirea condițiilor de viață din țară.
Moschei devastate și o liniște sinistră în Teheran după revolte
La sfârșitul lunii trecute, Trump a anunțat că o „armadă masivă” se îndreaptă spre Iran, avertizând că ar putea acționa cu „viteză și furie” dacă va fi necesar, exprimând în același timp speranța că se va ajunge la un „acord echitabil” care să lase Iranul fără arme nucleare.
Unele voci din Iran au sugerat că un potențial acord ar prevedea transferul stocului de uraniu puternic îmbogățit al Iranului – care, potrivit unor informații, ar fi fost ascuns sub pământ după atacurile americane din iunie anul trecut – către o altă țară.
Din cauza blocării internetului în Iran, este dificil să se evalueze numărul protestatarilor care au fost uciși în timpul demonstrațiilor, care par să se fi calmat în ultimele zile.
Organizația pentru drepturile omului HRANA, cu sediul în SUA, ale cărei date sunt citate frecvent de RFE/RL de la începutul represiunii violente din Iran în decembrie 2025, afirmă că numărul confirmat al victimelor, inclusiv al forțelor de securitate, este în prezent de 6.854, iar numărul victimelor aflate încă în curs de investigare este de 11.280. Peste 50.000 de persoane ar fi fost arestate.
Estimări ale unor oficiali anonimi, citați de mai multe mass-media, indică un număr de victime de câteva ori mai mare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te