Ministrul de Externe leton, Edgars Rinkevics, nu crede că există șansa unei soluții diplomatice pentru războiul din Ucraina, provocat de invazia Rusiei, până ce Moscova „nu este înfrântă clar”.
„Am văzut că negocierile și acordurile de pace cu Rusia pur și simplu nu funcționează”, a adăugat Rinkevics într-un interviu pentru canalul de televiziune în limba rusă Current Time (o colaborare RFE/RL cu Vocea Americii).
„Dacă Rusia simte că pierde în Ucraina și că regimul [președintele rus Vladimir] Putin își pierde încrederea opiniei publice globale și a opiniei publice ruse, atunci s-ar putea să se așeze la masa negocierilor”, a mai spus Rinkevics.
Iar în acel moment, comunitatea internațională ar trebui să sprijine dialogul dintre Kiev și Moscova, a declarat Rinkevics în interviul în exclusivitate pentru Current Time. O atenție deosebită ar trebui însă dată măsurilor de implementare și mai ales de verificare.
„Dacă se semnează un acord care este numai o jumătate de măsură și nu include un fel de control strict asupra implementării lui, atunci nu-mi fac iluzii că Federația Rusă îl va respecta”, a adăugat el.
Un posibil dialog?
Despre perspectivele unei soluții diplomatice a vorbit duminică, 23 octombrie, și președintele francez Emmanuel Macron, unul din liderii vest-europeni care a cerut, încă de la începutul invaziei ruse în Ucraina, ca Occidentul că nu taie orice cale diploamtică de negocieri cu Moscova.
„Există perspectiva păcii, aceasta va veni la un moment dat”, a spus Macron la o conferință internațională organizată la Roma, relateză Reuters.
La fel ca ministrul leton de externe, și președintele francez este de părere că reluarea unor tratative depinde de evoluția situației de pe teren dar și de voința și decizia Ucrainei.
„Având în vedere modul în care evoluează lucrurile și atunci când poporul ucrainean și liderii săi vor fi hotărât că s-au întrunit condițiile necesare, se poate negocia un acord de pace cu cealaltă parte”, a adăugat Macron.
Tot duminică, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a discutat situaţia din Ucraina, în conversaţii telefonice separate cu ministrul francez al Forţelor Armate, Sebastien Lecornu, cu ministrul american al Apărării Lloyd Austin şi cu miniştrii apărării din Marea Britanie şi Turcia.
Analogii cu Al Doilea Război Mondial
În interviul cu Current Time, ministrul leton de externe, Edgars Rinkevics , a comentat și schimbarea de strategie a Rusiei, după înfrângerile suferite de la începutul lunii septembrie în fața contraofensivei ucrainene, mai ales în regiunea sudică Harkov.
Pe de o parte, președintele Vladimir Putin a decretat o mobilizare parțială, care ar urma să se încheie săptămâna aceasta. Pe de altă parte, Rusia a lansat un val de atacuri cu rachete și drone kamikaze împotriva infrastructurii civile ucrainene, mai ales a rețelei de electricitate. Avariată între timp în proporție de 40%, declara recent ministrul ucrainean al Energiei.
Terorizarea civililor pare să fi fost un alt țel al atacurilor rusești, mai ales că multe au avut loc dimineața, în orele de vârf, când copii merg normal la școală și adulții la lucru.
„Cred că tactica Rusiei s-a schimbat de la o confruntare militară directă, la o tactică pe care o cunoaștem și care ne reamintește de vremea Germaniei naziste”, a remarcat Rinkevics în interviul cu Current Time.
„Mă refer, în principiu, la genocidul împotriva poporului ucrainean. Iar această schimbare nu cred că facilitează vreun efort diplomatic.” Rinkevics, în vârstă de 49 de ani, conduce diplomația letonă din 2011.
„Dacă vrei să trăiești în Europa, trebuie să faci o alegere clară”
Rinkevics a explicat și motivul pentru care Letonia refuză, în principiu, să-i primească pe rușii care fug acum de mobilizare: să fugi de mobilizare nu înseamnă că te opui războiului.
„Este o mare diferență”, a spus Rinkevics în interviul cu Current Time. „Până pe 21 septembrie, când s-a anunțat mobilizarea „parțială”, acești oameni – majoritatea – susțineau acțiunile lui Putin, nu au criticat”.
Mai mult, guvernul leton monitorizează postările pe rețelele de socializare ale rușilor care au fugit între timp în Armenia, Georgia și Kazahstan, a mai spus Rinkevics. Postări care arată că mulți dintre ei continuă să susțină războiul împotriva Ucraina și repetă acuzațiile nefondate ale Kremlinului: că guvernul de la Kiev este controlat de naziști și că Rusia a fost obligată să invadeze Ucraina pentru a preveni un presupus atac iminent al Ucrainei și al NATO.
„Trebuie să le spunem clar: dacă sunteți împotriva războiului, împotriva mobilizării, dacă credeți că ceea ce se face acum este inacceptabil, atunci trebuie să vă declarați și împotriva guvernului rus”. „Nu sunt de loc convins”, a continuat Rinkevics, că situația din Rusia „este atât de apăsătoare, încât nimeni să nu poată ieși în stradă” să protesteze.
„Conform cifrelor noastre, zeci de mii de ruși pleacă acum și întrebarea este : de ce ar trebui să-i primim noi?”, a adăugat Rinkevics. „Este și o problemă de securitate, nu putem fi siguri cine vine.”
Politica Letoniei, a spus Rinkevics, este de a acorda azil acelor ruși care riscă cu adevărat să fie persecurtați în Rusia, inclusiv pentru că se opun războiului din Ucraina.
„Una este dacă un individ are o poziție clară despre cui aparține Crimeea cu adevărat, despre ce se întâmplă acum în Ucraina, despre responsabilitatea guvernului rus”, a spus Rinkevics. „Este cu totul altceva”, a continuat el, „dacă un individ pur și simplu fuge de mobilizare, vine aici și continuă să răspândească propaganda regimului Putin”.
Pentru Rinkevics, invazia militară masivă a Rusiei în Ucraina este semnificativ diferită chiar și de agresiunea Moscovei împotriva Ucrainei de la începutul lui 2014, care s-a încheiat cu anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea.
Din 24 februarie, când a început invazia, „nu mai putem vorbi de războiul unei singure persoane”, a spus Rinkevics. „Este un efort susținut de întreaga societatea rusă. Chiar și de Biserica Ortodoxă Rusă”.
„Dacă vrei să trăiești în Europa, trebuie să faci o alegere clară”, încheie ministrul leton de externe interviul cu Current Time.
