Curtea Constituţională a suspendat joi seara legea adoptată prin asumarea răspunderii de către Guvern, care prevede și cîteva măsuri de sprijinire pentru salariaţilor în perioada de criză, cum ar fi majorarea indemnizației de şomaj şi compensarea parţială a taxelor salariale pentru întreprinderile care continuă să-şi plătească angajații. Înainte de decizia Curţii Constituţinale, mai mulți experți au analizat la o dezbatere organizată de Institutul de Politici şi Reforme Europene impactul pe care l-ar fi putut avea măsurile preconizate de executiv. Relatează Alla Ceapai.
Promisele adaosuri și înlesniri financiare pe care executivul le-a trecut la pachet cu alte amendamente au fost anulate din considerente de ordin juridic.
Care sunt însă rezervele de ordin economic invocate de experți?
Majorarea ajutorului de şomaj ar fi putut stimula indirect concedierile masive, consideră economistul Marcel Spătari, directorul Syndex România. Această măsură cuplată cu cea de scutirea de impozite aferente salariilor ar fi adus mai mult rău decât bine companiilor mici şi mijlocii care sunt cele mai afectate de criza pandemică, consideră expertul:
„Salariaţii deja cer să fie concediați pentru a accesa acel ajutor de şomaj care este de fapt în practică mai mare decât ar fi şomajul tehnic. La modul practic dacă o firmă merge în şomaj tehnic pentru aproape 2/3 din salariaţii din Moldova şomajul tehnic ar fi mai mic decât acel ajutor de şomaj. Mai mult ca atât, salariaţii care au un salariu de 3 mii de lei pe hârtie şi care continuă să lucreze va câtiga la fel mai puţin decât un şomer pentru că salariatul trebuie să-şi achite impozitele salariale.”
Marcel Spătari mai afirmă că guvernul a supraestimat efectele compensării parţiale a taxelor salariale atunci când anunţa că firmele vor obţine 45 la sută din cheltuielile necesare pentru plata de salarii.
Această estimare a guvernului nu a luat în calcul scutirile personale şi faptul că salariile plătite în şomaj tehnic pot fi reduse la jumătate, spune expertul. Prin urmare rambursările către firme urmau să fie de maxim 30 la sută.
Directorul Confederației Naționale a Patronatului Vladislav Caminschi constată că angajatorii aleg acum să aplice acele măsuri care sunt cele mai comode şi puţin dureroase pentru ei.
Practica arată că întreprinderile mari reuşesc în general să-şi menţină angajaţii, la fel şi întreprinderile mijlocii care au avut până la criză venituri mai mari. Companiile mici şi mijlocii care au avut însă rentabilitate mai mică preferă să-şi disponibilizeze personalul, spune Caminschi:
„Acea măsură propusă de guvern cu restituirea impozitului era bună, dar şi rea. Înţeleg de ce statul a venit anume cu aşa mecanism. Este mai uşor de controlat cine şi cine este. pe de altă parte, este o situaţia chiar neplăcută pentru angajatorii care nu au lichidităţi, dar vor să-şi menţină personalul le va fi foarte dificil să urmeze această practică. ei vor trebui fie să se îndatoreze pentru a menţine salarizarea, ori vor fi forţaţi să disponibilizeze personalul.”
Una din soluţiile avansate de experţi este finanţarea şomajului tehnic de către guvern şi nu de către angajatori aşa cum se întâmplă în state europene. Din ce surse? Din cele prevăzute în fondul de şomaj care a fost majorat sau din ajutorul de 87 de milioane de euro oferit de UE. Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor Sergiu Sainciuc spune că Guvernul ar trebui să consulte sindicatele şi patronatele unde să direcționeze banii europeni, lucru ce nu s-a întâmplat atunci când executivul a venit cu măsurile de sprijin pentru angajaţi şi angajatori:
„În cazul de faţă trebuie să vedem împreună partenerii sociali unde urmează să fie canalizaţi aceşti 87 de milioane de euro. Exemplul României este foarte bun. Acolo din acel peste un miliard de euro, 300 de milioane au fost alocate pentru ajutorul de şomaj, în cazul şomajului tehnic. ”
O altă soluţie avansată de experţi este aprobarea registrului electronic al salariaţilor care ar permite o evaluare mai exactă a stituaţiei fiecărui salariat şi ar permite Guvernului să intervină cu măsuri mai bine ţinte.
Întrucât executivul se vede silit să-și revadă pârghiile procedurale prin care va pune în aplicare măsurile anunțate, unii experți speră să poată interveni între timp cu rectificări de rigoare.
