Ce a declanșat dezbaterea de rețelele moldovene?
Meciul preliminar la categoria welter (66 kg) de la Jocurile Olimpice de la Paris, care a avut loc pe 1 august și în care Imane Khelif a forțat-o pe adversara sa italiană, Angela Carini, să abandoneze în prima rundă.
Rezultatul a generat imediat discuții, deoarece Khelif a picat anterior niște teste, care s-au dovedit controversate, de testosteron și eligibilitate de gen.
Aspectul masculin a lui Keif a făcut ca politicieni, jurnaliști și influenceri moldoveni, convinși imediat că boxera este o persoană transgender (născută bărbat), să distribuie imagini de la meci și mesaje de indignare: Khelif nu ar fi trebuit lăsată să participe la competiții de sex diferit, considerând acest lucru inacceptabil și absurd.
Unii politicieni „suveraniști” au sugerat că această practică ar fi promovată în Uniunea Europeană, iar speculația că Khelif ar fi o persoană transgender a fost preluată de instituții de presă cu renume, fără verificare. Algeriana nu este persoană transgender.
Ce știm despre participarea lui Khelif la competiții?
În primul rând, că Imane Khelif și încă o boxeră, Li Yu-ting, din Taiwan, au fost descalificate anul trecut de Asociația Internațională de Box (IBA), în timpul campionatului mondial din India, pentru că ar fi avut nivele prea ridicate de testosteroni.
Între timp, acea Asociație, condusă de oligarhul rus Umar Kremlev, a fost însă eliminată practic din mișcarea sportivă din cauze financiare, etice și de management defectuos, iar sarcina organizării competiției de box de la JO Paris 2024 a fost preluată de Comitetul Internațional Olimpic (CIO).
După izbucnirea controversei legate de Khelif, la Paris, CIO și-a apărat decizia de a-i da dreptul să concureze, spunând că toate participantele la competiția feminină „îndeplinesc cerințele de eligibilitate”. CIO a mai spus că Khelif și taiwaneza Lin nu au fost supuse la Paris vreunei examinări legate de testosteroni, dar au trecut printr-un test „separat și recunoscut, ale cărui condiții rămân confidențiale”.
„Aceste sportive au concurat de multe ori înainte, nu au apărut din senin, au concurat la Tokio”, a spus purtătorul de cuvânt CIO Mark Adams.
Ce este testosteronul?
Controversa din jurul lui Khelif gravitează în jurul termenului „testosteron”. El este un hormon sexual produs atât de bărbați, cât și de femei. Bărbații îl produc însă în cantități de 20 de ori mai mari, mai ales în testicule.
Potrivit Spitalului Muntele Sinai din SUA, nivelul normal de testosteron la bărbați este între 10 și 35 de nanomoli/ litru de sânge. La femei, este 0,5 până la 2,4 nmol/l.
Nivelul de testosteron poate varia mult în funcție de vârstă sau de anotimpul în care se face testul.
AFP notează că atunci când organismul produce un exces de hormoni sexuali, ca testosteronul, asta se numește hiperandrogenism.
Cum afectează asta sportul?
Testosteronul poate provoca creșterea masei osoase sau musculare. De aceea, mărirea deliberată a nivelului său este considerată o formă de dopaj și este interzisă.
Fostele regimuri comuniste din RDG, URSS sau Cehoslovacia au fost acuzate că au recurs la această practică – și la altele – pentru a-și spori colecția de medalii.
Cercetările medicale au demonstrat că în lumea sportului persoanele cu un nivel sporit de testosteron sunt supra-reprezentate.
Acestea fiind spuse, în cercurile de medicină sportivă nu există un consens dacă și cum anume influențează asta performanța sportivă.
Purtătorul de cuvânt CIO Mark Adams a repetat, în apărarea lui Khelif, că măsurarea nivelului de testosteron nu este o „regulă de aur”. „Multe femei pot avea nivele de testosteron la nivele pe care le numim masculine, dar sunt tot femei, tot pot concura ca femei”, a spus Adams.
Adams și-a exprimat speranța că actuala furtună politică din jurul lui Khelif nu va împinge lumea îndărăt, spre vremurile când sportivele care li se păreau unora prea masculine erau scoase de pe stadion și inspectate în pielea goală, ca să se vadă dacă nu sunt cumva bărbați.
Cum se explică vacarmul de pe Facebook-ul moldovean după meciul Khelif – Carini?
În primul rând, prin prejudecățile față de persoanele din comunitatea LGBTQ+ și emoțiile puternice precum frica, neînțelegerea care stau în spatele acestor prejudecăți.
Pentru Irina Corobcenco de la Asociația Promo-Lex, nu este de mirare - discursul de ură este practicat de mulți ani în acest spațiu, iar „valorile tradiționale vs. valorile europene; familia tradițională și familia homosexuală” sunt și narative ale propagandei rusești, „pentru a manipula și influența atitudinile și opiniile oamenilor”.
Peste 65% din populație nu ar fi gata să accepte persoanele LGBTQI+ în calitate de colegi sau vecini, iar peste 80% - în calitate de membri de familie, potrivit unui studiu din 2023 făcut de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare despre distanța socială.
În afară de discursul de ură față de persoanele LGBT, Alina Andronache, expertă gender în politici publice și reprezentantă a Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, spune că vedem în acțiune și prejudecățile despre rolul femeilor și bărbaților.
„Cum să pui o femeie să se bată cu un bărbat?” – cam așa rezumă Andronache, într-o întrebare retorică, numeroasele mesaje și comentarii de pe rețele, o întrebare care a activat prejudecăți și a generat indignare eronată.
Cum s-a încheiat dezbaterea de pe rețelele moldovene?
Nu s-a încheiat încă. Dar după o avalanșa de astfel de mesaje pe care expertele cu care am vorbit mai sus la încadrează la „discursul de ură”, au apărut altele în care participanți la dezbatere au explicat tocmai asta, că Imane Khelif este femeie și s-a născut astfel, iar nivelul ridicat de testosteron se datorează unei condiții medicale.
Ulterior, unele persoane publice au recunoscut că au căzut în capcana dezinformării și și-au șters postările inițiale. Dar pe grupuri și în comentarii dezbaterea continuă, unii încă perpetuează falsul că Khelif ar fi o persoană transgender și discută aspectul acesteia, iar alții analizează dacă a fost corect să fie lăsată să lupte, având în vedere nivelul ridicat de testosteron.
Angelica Frolov, activistă pentru drepturile LGBT și master în psihologie socială, spune că, deși multe postări care conțin discurs de ură au fost șterse, „dauna a fost adusă și nu poate fi reparată”.
A fost lovit din nou un grup minoritar foarte marginalizat - și anume persoanele transgender – care au cele mai multe probleme precum depresie, gânduri suicidare, dar asemenea conflicte, spune Frolov, ridică nivelul de agresivitate în societate în general.
Brațul lung al patriarhatului
Disputele privind „masculinitatea” sportivelor nu sunt noi. Ele au apărut de când femeile au început să participe la competiții publice – în mod notabil la olimpiada din 1928, când au putut concura nu doar la tenis sau înot, ca până atunci, ci și la discipline atletice.
Încă de atunci, femeile-sportive li s-au părut unora prea „masculine”.
În presa de atunci nu lipseau nici comentariile despre „pericolul” ca sportivele, dacă „exagerează” cu exercițiul fizic, să se transforme treptat în bărbați.
În ultimii ani, asemenea naivități sunt mai rare. Dar discuțiile mai generale din societate despre faptul că există mai multe identități de gen decât „masculin” și „feminin”, cazurile mai numeroase de persoane care decid să se poarte potrivit genului cu care se identifică – toate acestea încurajează reapariția atacurilor la adresa persoanelor care arată altfel, inclusiv în sport.
- Te-ar putea interesa și: La Jocurile Olimpice de la Paris participă un număr record de sportivi LGBT+: 191
Ca și alte sectoare ale vieții publice, sportul trece prin schimbări legate de acceptarea identității de gen.
Au fost cazuri în care unele federații sportive au interzis participarea la o disciplină sau alta a persoanelor transgender, de pildă, chiar dacă era vorba de „femei” care concurau cu „bărbații” – așa că argumentul „siguranței” adversarului nu mai putea fi invocat, ca în cazul lui Khelif.
În prezent, în ce privește persoanele transgender în sport, este larg-acceptată norma ca acelea care au trecut deja de o pubertate „masculină” să nu participe la competiții feminine.
Lucrurile sunt însă și aici în evoluție continuă.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
