Când poate fi organizat referendumul
Noua redacție a Codului Electoral (din ianuarie 2023) prevede că un referendum republican nu poate fi organizat în aceeași zi cu alegerile locale, parlamentare sau prezidențiale. În redacția precedentă, acest lucru era posibil.
Totodată, referendumul nu poate avea loc cu 60 de zile înainte sau după alegerile locale generale, parlamentare și prezidențiale, în perioada stării de urgență, de asediu ori de război și nici în decursul a 120 de zile după ridicarea acestor stări.
Respectiv, dacă ultima stare de urgență expiră la sfârșitul lunii decembrie 2023 și autoritățile nu o vor mai prelungi, așa cum au anunțat anterior, referendumul va putea fi organizat abia în primăvara anului 2024.
Dacă alegerile prezidențiale vor fi organizate în noiembrie-decembrie 2024, referendumul ar trebui să aibă cu două luni înaintea lor. Astfel, cel puțin teoretic, referendumul propus de președinta Maia Sandu ar putea fi desfășurat în perioada mai – septembrie 2024.
- Te-ar putea interesa și: Maia Sandu cere referendum pentru aderarea la UE, anunțând că va candida pentru un al doilea mandat de președintă
Cât de popular ar fi acest referendum
Comentând ideea președintei Maia Sandu de a organiza în toamnă un referendum privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, unii experți s-au arătat sceptici în privința participării masive a populației la un astfel de exercițiu, dacă acesta ar fi organizat separat de alegerile prezidențiale.
Totuși, trebuie ținut cont și de faptul că la plebiscit va putea participa și diaspora, care a susținut-o masiv pe Maia Sandu și politica sa pro-europeană la alegerile prezidențiale din 2020.
„Da, la un astfel de referendum pot participa și cetățenii R. Moldova aflați peste hotare”, a confirmat Europei Libere secretarul Comisiei Electorale Centrale, Alexandru Berlinschi.
Totodată, pragul de validare a referendumului nu este înalt: se declară valabil dacă participă mai mult de o treime din numărul persoanelor înscrise în listele electorale, potrivit Codului Electoral.
Eficiența unui referendum privind aderarea la UE ar fi una „îndoielnică”, în opinia analistului politic Victor Ciobanu, însă, dacă ar avea loc într-o zi cu alegerile prezidențiale, președinta Maia Sandu ar putea câștiga simpatie și voturi datorită rezultatelor acestui plebiscit.
„Asta a fost planul de acasă a partidului de guvernare, care a fost expus în mare grabă, fără o analiză profundă a situației. Riscul eșuării referendumului este mai mare decât un eventual transfer de imagine care se preconizează în alegerile prezidențiale”, a explicat într-o discuție cu Europa Liberă Ciobanu.
El argumentează că „toate referendumurile în Republica Moldova au eșuat”, iar datele ultimului Barometru al Opiniei Publice arată poziția incertă a societății față de integrarea europeană.
Cât de tare vor moldovenii în UE
Datele Barometrului Opiniei Publice, realizat în august 2023 și prezentat de Institutul de Politici Publice în septembrie 2023, arată că, la un eventual referendum la care cetățenii ar avea de ales între aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică, 47% ar selecta prima opțiune, iar 32,5% – pe cea de a doua.
Un alt sondaj, făcut în iunie 2023 și prezentat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene în iulie, arată că aproape 60% din cetățeni susțin aderarea Republicii Moldova la UE, iar 31,5% nu sunt de acord. 8,6% nu au o opinie concretă.
La un eventual referendum, 55,4% ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la UE, iar 30,6% – împotriva aderării. 4,7% din respondenți au declarat că nu ar participa la referendum.
O treime din respondenți spuneau, în vară, că R. Moldova este „deloc pregătită” pentru a adera la UE, iar alți circa 30% din cei chestionați - că țara „nu prea” este pregătită să se alăture țărilor europene. Totuși, un total de 51% din cetățeni considerau că R. Moldova ar putea deveni membru al UE în următorii 10 ani.
- Te-ar putea interesa și: Sondaj: 60% din cetățeni susțin integrarea europeană și peste 50% cred că R. Moldova va adera la UE în următorii 10 ani
În opinia lui Victor Ciobanu, pentru ca cetățenii să aibă o opinie mai bună despre UE și integrarea R. Moldova, clasa politică ar trebui să-și confirme adeziunea față de această idee.
„După ce politicienii vor face acest lucru și vor transmite mesajul către societate, electoratul va avea o opinie și mai pozitivă. Acesta ar fi algoritmul pe care trebuie să-l urmeze puterea de la Chișinău, în loc să vină cu invenții cu riscuri mai mari decât beneficiile”, spune analistul politic.
Un astfel de referendum, mai crede Ciobanu, ar trebui să aibă loc cel devreme peste 3-4 ani, când R. Moldova va fi deja în procesul de negocieri pentru aderarea la UE.
- Te-ar putea interesa și: Sondaj UE: Moldova, vedeta extinderii, pentru români
Ce crede opoziția despre referendumul propus de Maia Sandu
Maia Sandu și-ar dori „să se asocieze cu Europa” pentru a câștiga încă un mandat la prezidențialele de la sfârșitul anului 2024, crede predecesorul ei, socialistul Igor Dodon, care a declarat, în repetate rânduri, că orice schimbare a vectorului extern ar trebui să fie decisă doar prin referendum.
Și ex-premierul Ion Chicu, liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), crede că inițiativa șefei statului ar avea doar „scop electoral”.
Fostul coleg de partid al lui Dodon, actualul primar al municipiului Chișinău, Ion Ceban, care se declară acum pro-european, dar critică puternic partidul de guvernământ, a spus că pledează pentru un referendum și „pentru o Europă aici, la noi acasă”.
Totodată, Ceban vrea, așa cum propusese și anterior, să fie semnat un pact după modelul „Snagov”, care prevede unirea forțelor politice pro-europene din țară în jurul ideii de integrare europeană.
