Linkuri accesibilitate

Forumul Mondial al Holocaustului la Ierusalim


Militari israelieni la Muzeul Holocaustului „Yad Vashem” de la Ierusalim
Militari israelieni la Muzeul Holocaustului „Yad Vashem” de la Ierusalim

Zeci de șefi de stat și de guvern s-au adunat joi la Ierusalim ca să marcheze a 75-a aniversare a eliberării lagărului de concentrare nazist de la Auschwitz, pe fondul recrudescenței anti-semitismului în Europa și Statele Unite. 

Pe lista invitaților la summitul internațional găzduit de memorialul Yad Vashem din Ierusalim s-au aflat vicepreședintele american Mike Pence, președintele rus Vladimir Putin, președintele francez Emmanuel Macron, președintele german Frank-Walter Steinmeier, prințul Charles al Marii Britanii, zeci de șefi de stat și de guvern din toată lumea.

Președintele Israelului Reuven Rivlin vorbind la Yad Vashem
Președintele Israelului Reuven Rivlin vorbind la Yad Vashem

Adunarea a fost deschisă oficial de președintele israelian Reuven Rivlin. El a citat din amintirile unui soldat al Armatei Roșii, care a văzut cu ochii lui ororile lagărului nazist. „În numele evreilor, vă mulțumesc pentru solidaritate”, le-a spus Rivlin celor aproximativ 50 de lideri prezenți la eveniment, adăugând că „statul Israel va fi întotdeauna o garanție a siguranței evreilor”.

Forumul consacrat evenimentelor din urmă cu 75 de ani a fost plin de referințe la teme politice actuale și de avertismente privind recrudescența anti-semitismului, mai ales în Europa și Statele Unite.


În cuvântarea sa la Forumul de la Ierusalim, vicepreședintele Statelor Unite, Mike Pence a descris Iranul ca „singurul regim din lume care face din negarea Holocaustului politică de stat și amenință să șteargă Israelul de pe harta lumii”.

Avertismente la adresa Iranului au fost prezente din abundență și în discursul premierului conservator israelian, Benjamin Netanyahu, care a numit conducerea de la Teheran „cel mai antisemitic regim de pe planetă”.


Vorbind după o întrevedere cu omologul său israelian, președintele rus Vladimir Putin a calificat Holocaustul drept „unul din cele mai teribile capitole ale istoriei lumii”.

„Pentru mine și pentru colegii mei, este foarte important să ne aflăm astăzi în Israel”, a spus Putin. „Apreciem eforturile întregii conduceri israeliene de a cultiva memoria tragicelor evenimente din vremea celui de-Al Doilea Război Mondial”, a mai spus liderul rus, care a inaugurat tot joi la Ierusalim un monument în memoria asediului Leningradului în cel de-al doilea război mondial.

R. Moldova a fost reprezentată la Forumul Mondial de la Ierusalim de președintele Igor Dodon. El a spus într-un video pe Facebook că vrea să folosească prilejul pentru a-i aminti președintelui rus Vladimir Putin de promisiunea Moscovei de a acorda un credit Chișinăului pentru repararea infrastructurii rutiere. Dodon a amintit printre întâlnirile bilaterale neformale avute la Ierusalim pe cele cu președinții Franței, Germaniei, Italiei și Austriei, precum și o discuție pe care a numit-o „neplanificată” cu președintele român Klaus Iohannis.

Andrzej Duda
Andrzej Duda

O absență notabilă de la Forumul Mondial al Holocaustului de la Ierusalim a fost a președintelui polonez Andrzej Duda. El a refuzat invitația pentru că Poloniei nu i s-a acordat dreptul de a se adresa participaților la conferință, spre deosebire de țările declarate învingătoare în al doilea război mondial – Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Franța – și chiar spre deosebire de Germania.

Liderii de la Varșovia au fost înfuriați de comentariile făcute luna trecută de președintele rus Putin, care sugerase că Polonia ar fi purtat o parte din vină pentru declanșarea războiului.

Polonia își va ține propria ceremonie de aniversare ca în fiecare an la 27 ianuarie, la memorialul și muzeul Auschwitz-Birkenau.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG