Gheorghe Cojocaru: „Deși relațiile politice ale actualei guvernări cu Uniunea Europeană traversează o fază complicată, nu același lucru se poate spune și despre legăturile comerciale și economice ale Republicii Moldova cu spațiul comunitar. Potrivit datelor statistice, exporturile pe piața europeană sunt în creștere, atingând cota de 2/3 din totalul mărfurilor exportate pe parcursul primei jumătăți a acestui an, cu 5 la sută mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Este demn de reținut că această creștere în favoarea piețelor europene s-a produs în urma diminuării exporturilor pe piața răsăriteană cu 4 la sută. Un singur exemplu: în timp ce în România s-au vândut mărfuri în sumă de aproape 350 de milioane de dolari, în Rusia s-au exportat diverse produse în sumă de puțin peste 100 de milioane de dolari.”
Europa Liberă: Dvs. lăsați să se înțeleagă că în relația Republicii Moldova cu Bruxelles-ul politicul rămâne în urma economiei?
Gheorghe Cojocaru: „Temperatura joasă a raporturilor actualei puteri cu Uniunea Europeană, ca urmare a invalidării alegerilor primarului de Chișinău, se resimte deja în teritoriu, acolo unde mai multe proiecte din sfera infrastructurii au trebuit să fie stopate sau amânate, în lipsa sau din insuficiența resurselor financiare. Chiar dacă guvernarea a încercat într-o primă fază să facă o mină frumoasă pe un fundal prost și să subestimeze efectele precondițiilor puse de autoritățile europene pentru reluarea programelor financiare, ulterior, odată cu adoptarea legilor privind o nouă amnistie a capitalurilor, relațiile cu Bruxelles-ul s-au complicat și mai mult. Situația creată este net în dezavantajul cooperării europene a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Și dacă sunt atâtea voci care vorbesc despre o răcire a relațiilor moldo-comunitare, să vă întreb: cum ar putea fi îmbunătățite sau reechilibrate raporturile Chișinăului cu Uniunea Europeană și din punct de vedere politic?
Gheorghe Cojocaru: „Doar prin oferirea unor răspunsuri punctuale la toate obiecțiile formulate de autoritățile europene, în sensul respectării principiilor democratice și consolidării statului de drept.”
Europa Liberă: S-a anunțat deja că o comisie parlamentară lucrează asupra îmbunătățirii cadrului electoral, iar spicherul Candu și-a exprimat speranța că la toamnă vor fi introduse modificări în Constituție pentru a stabili în Legea Supremă obiectivul de integrare europeană. O să-l citez: „Această inițiativă se numără printre restanțele pe care nu am reușit să le adoptăm în cadrul sesiunii de primăvară-vară, majoritatea parlamentară încă nu are voturile pentru modificarea Constituției, de aceea vom desfășura negocieri în acest sens cu partidele care sprijină cursul integrării europene, adică cu liberalii și liberal-democrații”. L-am citat pe dl Candu. Cum comentați Dvs. aceste declarații?
Gheorghe Cojocaru: „Perfecționarea cadrului electoral este necesară, de altfel, ca și scoaterea justiției de sub presa politicului, de care nu prea se vorbește însă în mediile guvernamentale. Pentru includerea în Constituție a clauzei privind cursul de integrare europeană, o eventuală inițiativă legislativă în acest sens va avea nevoie și de votul opoziției pro-europene. Încercările de până acum ale opoziției parlamentare de a propune amendarea, la pachet, și a clauzei privind limba de stat au eșuat. În aceste condiții, rămâne o întrebare unde va găsi majoritatea parlamentară numărul de voturi pentru a modifica Constituția? În orice caz, includerea în Constituție a unui nou articol despre integrarea europeană, dacă aceasta se va întâmpla în sesiunea parlamentară viitoare, va fi un lucru bun, dar nu și suficient pentru reluarea asistenței financiare din partea Uniunii Europene.”
