Cetăţenii au nevoie de ajutorul poliţiştului atunci când sunt furate bunuri, când are loc o agresiune în stradă sau în familie, la accidentele rutiere, când cineva înşeală. Sarcina principală a poliţiştilor, atunci când sunt proteste stradale, este să asigure dreptul protestatarilor de a-şi exprima opiniile, ideile, cerinţele. Momentul actual este prielnic pentru modernizarea poliţiei. Sunt declaraţii făcute de Gheorghe Cavcaliuc, șeful adjunct al IGP, într-un interviu acordat Europei Libere.
Europa Liberă: Pentru că suntem la sfârșit de an și în ajun de Ziua profesională a poliției, să vă întreb dacă astăzi poliția poate răspunde prompt și eficient la toate provocările care pot afecta ordinea publică.
Gheorghe Cavcaliuc: „Sigur că da. Spun cu toată certitudinea și cu toată responsabilitatea ca unul din conducătorii poliției naționale, că poliția națională astăzi este capabilă să asigure securitatea cetățenilor și ordinea publică. Noi mereu suntem la datorie, 24 din 24 de ore. Ne mândrim că colegii noștri asigură securitatea cetățenilor care pot liniștit să-și caute de viață, să pună umărul la progresarea Republicii Moldova. De ce nu?”
Europa Liberă: Unii sunt de părere că încă foarte greu se recâștigă încrederea în poliție.
Gheorghe Cavcaliuc: „Conform Barometrului Opiniei Publice, prin anii 2014-2015 poliția se bucura de puțin peste 25 la sută de încrederea societății. Astăzi, poliția ușor peste 60 la sută are încrederea populației. Societatea ne susține, ne apreciază, bineînțeles că avem parte și de critici constructive, dar noi suntem în progres, oamenii apreciază lucrul pe care îl face poliția, riscul profesional pe care și-l asumă polițiștii în timpul exercitării obligațiunilor de serviciu, să apere alte vieți ale cetățenilor.”
Europa Liberă: Dl Cavcaliuc, dar există cazuri în care polițiștii sunt prinși pe picior greșit în discuție cu unii trecători, cu unii conducători auto, cu unii protestatari, cu unii dintre colegii mei jurnaliști. Ce părere aveți despre un asemenea comportament al acestor oameni în uniformă? Cine și cum îi instruiește?
Nu este exclus că mai avem cetățeni care provoacă polițistul...
Gheorghe Cavcaliuc: „Nu trebuie să uităm că polițiștii sunt și ei oameni. Uneori pot greși, alteori pot avea emoții, alteori, într-adevăr, nu ne ascundem că pot fi din cei mai puțin instruiți, dar nu este exclus că mai avem cetățeni care provoacă polițistul. Dacă vorbim despre aceleași proteste despre care spuneți, nu numai o dată noi am dovedit prin fapte concrete când unii politicieni au încercat să-și facă capital politic pe seama punerii poliției într-o situație sau alta, mai puțin sau mai mult favorabilă și de multe ori învinuirile care se aduceau nu-și găseau confirmarea. Da, sunt greșeli care sunt comise, dar marea majoritate a colegilor mei polițiști sunt pregătiți, lucrăm foarte mult asupra dezvoltării personale și profesionale a polițiștilor noștri.
Dacă vorbim despre măsuri în masă, cum ar fi proteste, meciuri de fotbal, concerte, alte măsuri cultural-artistice care se desfășoară în capitală și pe întreg teritoriul țării, anul acesta, mai nou, la inițiativa conducerii naționale am lansat Serviciul „Dialog”. Polițiști profesioniști instruiți, îmbrăcați într-o geacă specială pe care scrie „Poliția. Dialog”, oameni care au trecut cursuri speciale pentru a dialoga, pentru a acorda ajutor cetățenilor care sunt în dificultate sau pur și simplu au o întrebare de curiozitate, sau au nevoie de un mic ajutor. Noi ne-am propus împreună cu șeful poliției, dl Pânzari, și lucrăm foarte mult asupra instruirii colegilor noștri polițiști.”
Europa Liberă: Și de ce unii cetățeni mai vorbesc că Moldova a ajuns un stat polițienesc? De ce această percepție și cum explicați Dvs. opiniei publice noțiunea de stat polițienesc?
Gheorghe Cavcaliuc: „Aceasta la fel este o acuzație lansată de cineva care încearcă iarăși să-și facă capital politic pe seama poliției. În ultimii trei ani de zile a crescut încrederea cetățenilor de la 20 la 60 la sută. Într-un stat polițienesc se poate întâmpla acest lucru? Nu!”
Europa Liberă: Dar în general ce înseamnă „stat polițienesc”?
Gheorghe Cavcaliuc: „În Republica Moldova polițistul se bucură de autoritate, polițiștii sunt cei care își fac datoria cu cinste, și nicidecum statul Republica Moldova nu se asociază sub nicio formă cu statul polițienesc. Pot să aduc argumente, fapte concrete, despre care lucrurile au să vorbească proporțional inversul decât o să încerce cineva să ne învinuiască sau să ne spună asemenea lucruri.”
Europa Liberă: Dar ce înseamnă „stat polițienesc”?
De când eu lucrez în calitate de polițist nu am văzut niciodată elementele unui stat polițienesc...
Gheorghe Cavcaliuc: „Eu nu vreau să dau o definiție, de aceea că în Republica Moldova de când eu lucrez în calitate de polițist și conducător al poliției naționale nu am văzut niciodată elementele unui stat polițienesc.”
Europa Liberă: Deseori constatarea aceasta se face și pentru că ar exista, dar și se mai deschid dosare pe numele unor adversari ai guvernării. De ce să fie folosită poliția pentru a ataca persoanele incomode puterii?
Gheorghe Cavcaliuc: „De atâta că vorbim foarte simplu de niște acuzații. De exemplu, nu numai o dată unii lideri politici au lansat diferite învinuiri că, uitați-vă, poliția a oprit autobuzele pe drum sau nu știu unde ș.a.m.d. Și când noi concret la fața locului, fiindcă atât eu, cât și dl Pânzari totdeauna când au fost măsuri în masă noi am fost prezenți acolo și am comunicat, inclusiv cu lideri de opoziție și i-am întrebat: "-Haideți, exact dați-mi raionul, numărul de înmatriculare, polițistul, cine și unde a oprit". "-Ei, știți unde, acuși o să mă informez" ș.a.m.d. Clar că sunt niște acuzații nefondate, sunt lucruri care încearcă pe faptul acesta să arate numărul oamenilor care și-ar fi dorit el ca să vină să-l susțină cu cei care de fapt au venit și încearcă cumva eșecul său să și-l ascundă pe seama poliției, încercând pe noi să ne pună într-o zonă nu chiar corectă.
Noi avem argumentele noastre și noi când primim astfel de acuzații întrebăm concret. Cazul concret ni-l dați și noi îl discutăm acum și ei încearcă atunci cumva să fugă de aceste întrebări, dar și să vorbească per general că am auzit, mi-au spus, acuși văd, concretizez... Și se pierd undeva. Noi nu ne băgăm în zona politică, polițiștii își fac bine datoria și reiterez: am dat Serviciul „Dialog” ca să avem un dialog civilizat, corect și echidistant atât nu noi, conducătorii, discutați cu inspectorii bine pregătiți și instruiți.
A fost nevoie că am văzut că este mare arșiță afară, polițiștii s-au împărțit cu apa lor cu toți cei care au fost acolo. Am făcut și pliante pe care le-am repartizat la unele proteste, cum să protesteze pașnic, cu recomandări clare cum cetățeanul să nu fie implicat în unele jocuri murdare, să nu fie folosit și să nu nimerească victime ale unor interese meschine. Noi facem totul pentru a avea un dialog cinstit, corect, echidistant și să avem proteste pașnice, dacă oamenii doresc să protesteze, să protesteze pașnic.”
Europa Liberă: Dar nu ne-ați spus dacă se fac și dosare la adresa adversarilor politici.
Gheorghe Cavcaliuc: „Personal, eu nu cunosc astfel de situații. Sunt gata să discut cu oricine dacă lucrurile stau pe dimensiunea de competența mea ca conducător al poliției naționale pe fiecare caz în parte, acolo unde am competență, nu este competența urmării penale a Procuraturii, eu sunt gata să discut, să abordăm fiecare caz în parte. Atunci când unii politicieni încearcă să facă capital politic pe seama instituțiilor statului, cel mai des fac pe seama instituțiilor de forță, cu diferite învinuiri. Și asta nu este doar în Moldova. Îmi asum cu toată responsabilitatea să vă spun că poliția națională nu este implicată în astfel de jocuri și pașii de transparență, de acțiuni pe care noi i-am făcut în ultimul timp denotă faptul că noi ne dorim un dialog cu corectitudine și respectarea legislației în vigoare.”
Europa Liberă: Dl Cavcaliuc, dar ar exista un tratament diferențiat atunci când e vorba de un politician, cum să fie protejat, cum să fie apărat, cum să fie ferit de ochii lumii?
Gheorghe Cavcaliuc: „Există astfel de tratament diferit doar în privința politicienilor care se bucură de pază și protecție de stat. Asta prevede legea, sunt primele persoane în stat: președintele Parlamentului, prim-ministrul și bineînțeles președintele țării. Aceste trei persoane se bucură de pază și protecție de stat, de un regim special de pază, de protecție și de măsuri speciale de investigație pentru a preveni careva lucruri, fiindcă sunt persoane cu decizii majore și în orice țară în lumea civilizată aceste persoane sunt protejate de stat. În alte cazuri, eu personal nu cunosc, nu mă implic și nu permit nici colegilor mei.”
Europa Liberă: Îmi vine în minte cazul Șor.
Gheorghe Cavcaliuc: „Care?”
Europa Liberă: Atunci când a fost în Piața Marii Adunări Naționale, când a organizat concomitent acțiuni de protest cu alte formațiuni și s-a vorbit că s-a exagerat cu protecția care i s-ar fi acordat în acel moment.
Gheorghe Cavcaliuc: „Niciodată nu s-a exagerat. Poliția este la datorie și acolo când legea ne obligă, când în aceeași dimensiune, în aceeași locație sunt două tabere sau două partide sau entități care au viziuni diferite, poliția este obligată: 1. să separe acele viziuni ca să nu avem ciocniri între tabere; 2. să asigure securitatea în egală măsură și ăstora, și celorlalți, fiindcă nu ne putem permite să avem cazuri ieșite din comun. Și interpretările acestea întotdeauna, așa a fost și dacă țineți minte, au fost interpretările de ce păziți instituția sau partidul acela, dar nu pe celălalt ș.a.m.d. și până la urmă le-am demonstrat când au fost proteste la toți liderii că la sediile partidelor politice, inclusiv la cele de opoziție – ce a făcut poliția? – a stat exact în număr necesar pentru a asigura securitatea și integritatea sediului și a opoziției, așa ca și celelalte. Așa că noi nu facem diferențiere.”
Europa Liberă: A fost și reacția Maiei Sandu. Am văzut că a venit și un răspuns de la Ministerul de Interne, când ea a spus că este urmărită de către oameni în uniformă, s-a întrebat de ce trebuie să fie urmărită. Răspunsul Ministerului Afacerilor Interne era că polițiștii sunt mereu la datorie.
Gheorghe Cavcaliuc: „Eu nu pot să dau apreciere acestui caz din considerentul că s-a pronunțat ministerul, care este un organ ierarhic superior instituției polițienești, dar eu am toată certitudinea și toată încrederea că colegii mei de la Ministerul de Interne, care au cercetat acest caz și au ieșit cu explicații publice, ce se întâmplă într-un caz sau altul, au făcut-o destul de corect, echidistant și imparțial.”
Europa Liberă: Despre mașinile TOMA folosite la disperarea protestatarilor, ce ne puteți spune?
Gheorghe Cavcaliuc: „Acest mijloc special, care este folosit la menținerea, asigurarea și restabilirea ordinii publice, este în competența Departamentului de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne. Un lucru pot să vă spun că toate țările lumii, uitați-vă ultimele exemple din Franța, România, Germania au astfel de mijloace speciale în dotare și acestea se aplică conform prevederilor legale atunci când se încalcă legea, când sunt violențe ș.a.m.d. De ce Republica Moldova nu ar trebui să aibă în egală măsură, așa cum are mijloace de transport de patrulare a străzilor, cai de patrulare, alte mijloace speciale pe care le au pentru a preveni sau a curma diferite infracțiuni și violențe, de ce nu ar trebui să aibă și aceste mijloace de transport? Eu nu văd nicio problemă.
Să dea Domnul ca și acei politicieni care provoacă să fie destul de maturi și responsabili de consecințele care pot urma...
Întrebarea este că să fie aplicate legal, proporțional riscului care este și amenințărilor. Să dea Domnul să fie liniște în țară, să dea Domnul ca și acei politicieni care provoacă să fie destul de maturi și responsabili de consecințele care pot urma și dacă își doresc să protesteze, să protesteze pașnic, iar poliția mereu va fi alături de ei să le respecte drepturile și să-i informăm corect, să-i ajutăm cu tot ce este necesar.”
Europa Liberă: Dvs. ați spus ceva mai devreme că a crescut imaginea polițistului în ochii cetățeanului. O știre de ultimă oră arată că și polițiștii se regăsesc în lista celor despre care se vorbește că mai rămân a fi corupți. Dl Zumbreanu de la CNA a făcut această listă cine sunt cele mai corupte persoane și aici i-a inclus pe profesori, pe primari, viceprimari, medici, oameni de afaceri, dar și polițiștii ar face parte din această categorie a persoanelor corupte în Republica Moldova. Cum luptați cu corupția și cum scăpați de polițiștii corupți?
Gheorghe Cavcaliuc: „Câte cazuri au fost raportate?”
Europa Liberă: 20.
Gheorghe Cavcaliuc: „20 de cazuri.”
Europa Liberă: Este vorba despre 20 de inspectori de poliție.
Gheorghe Cavcaliuc: „OK. Numărul polițiștilor în întreaga țară este de nouă mii. Dacă raportăm 20 de cazuri la numărul de nouă mii, calculați ce procent este acesta. Și aceste 20 de cazuri, bineînțeles că nu este bine că avem corupție, afectează acea încredere a cetățenilor în organul nostru, dar pădure fără uscături nu există. Ministerul de Interne, poliția națională are subdiviziuni specializate în prevenirea și combaterea corupției, care este SPIA (Serviciul Protecție Internă și Anticorupție) și Direcția Inspectare Efectiv, dl ministru Alexandru Jizdan, șeful Poliției, Alexandru Pânzari, eu ca șef adjunct al poliției naționale, ceilalți conducători avem toleranță zero față de corupție, luptăm cu acest flagel, nu tolerăm persoanele care sunt implicate în astfel de cazuri.
Îmi pare rău că atunci când se fac declarații despre numărul de cazuri de polițiști nu se arată proporționalitatea. De exemplu, dacă îl comparăm cu ministerul X, acolo sunt o mie de funcționari și sunt tot 20 de cazuri, ca exemplu, aici sunt nouă mii de funcționari și sunt tot 20 de cazuri. Dar nici asta nu este ultima. Dvs. știți câte cazuri au fost declarate anul acesta de polițiști că li s-a propus mită de către cetățeni? Câte?”
Europa Liberă: Cred că tot atâtea.
Gheorghe Cavcaliuc: „Nu. Mai multe, avem 56 de cazuri în care polițiștii au raportat că cetățenii le-au propus mită și au fost pornite cauze penale pentru tentativă de corupere. Deci avem mai mulți polițiști onești decât cei care au fost documentați pentru infracțiuni de corupție, dacă luăm proporționalitatea numărului. Totodată, vreau să vă informez că în componenta corupției sunt două persoane – cel care dă și cel care ia. De multe ori și în situațiile când sunt documentați polițiști pe astfel de cazuri, noi constatăm și cazuri de instigare a cetățenilor, când cetățeanul singur vine și instigă polițistul, îi propune ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Agenții de patrulare cel mai des sunt ori tentați să ia, ori vulnerabili ca să cadă ispitei mitei cetățeanului.
Gheorghe Cavcaliuc: „Ei sunt cel mai des în contact cu cetățenii, fiindcă bineînțeles că mijloacele de transport care circulă în țară, încălcările frecvente, cu părere de rău, asta este și o cultură a cetățenilor noștri. Oamenii trebuie să înțeleagă: dacă tu nu-ți dorești ca polițistul să ia mită, tu trebuie să începi de la tine, să nu propui și 2. să declari fiecare caz când ție îți cere mită polițistul. Până când persistă această problemă, dar luptăm cu acest fenomen. Noi pregătim colegii noștri, le facem instruiri, le arătăm care sunt consecințele acestor fapte și bineînțeles că luptăm cu documentarea celor care...”
Europa Liberă: Ideea era că, pentru ca ei să nu fie vulnerabili la acest fenomen, au nevoie de un salariu mai mare.
Gheorghe Cavcaliuc: „Da, bineînțeles, noi ca și toți așteptăm noua lege a salarizării, unde pentru o mare parte a categoriilor de polițiști se prevede o majorare de salariu și asta va fi o încurajare bună pentru colegii mei polițiști. Anul acesta a fost aprobată o hotărâre de Guvern de Cabinetul de Miniștri, unde la toți polițiștii care locuiesc în chirie li se achită câte un salariu de funcție pentru a-și achita gazda. Eu sunt președinte al acestei comisii în cadrul poliției naționale și avem peste 200 de polițiști, care au aplicat deja și primesc bani pentru a-și acoperi cheltuielile de chirie. Acești bani pe care până acum îi cheltuia, două-trei mii de lei, banii aceștia să-i economisească și o să-i folosească în alte interese în familie.
Mai mult ca atât, avem elementul cu „Prima casă 1, 2, 3”, avem 12 familii de polițiști care au aplicat și datorită Guvernului și-au cumpărat propria locuință. Aceștia au deja o siguranță, ei și familiile lor pe termen mediu și scurt că sunt în siguranță, au propria locuință și trebuie doar să muncească cinstit și onest, ca să poată trăi în propria casă și să-și păstreze locul de muncă – și de ce nu? – obrazul și demnitatea lor de polițist.”
Europa Liberă: Deseori se aud voci care întreabă: de ce mașinile-capcană pot fi văzute și acolo unde nu prevede legea?
Gheorghe Cavcaliuc: „Dacă vorbim clar de mașinile-capcană, cele care lucrează în fluxul de mașini și fixează mijloacele de transport care încalcă legislația, noi îndreptăm aceste mașini la documentarea cazurilor de exces de viteză în locurile unde avem cea mai înaltă rată a accidentelor rutiere. Cetățenii Republicii Moldova, cu părere de rău, o mare parte din șoferi nu sunt tocmai responsabili. Și ei nu sunt iresponsabili doar pentru ei, ei sunt iresponsabili și față de cei din jur. Și vă dau un exemplu: persoanele respective, o mare parte dintre ei știu că la intersecția X este cameră de luat vederi, dar atunci când lucrează mașina-capcană care este cu numere MAI, dar este civilă și are acel utilaj de fixare a încălcărilor și merge în fluxul de automobile și fixează o dată, de două, de trei ori și-i vine omului scrisoare acasă că el nu a văzut nicio cameră pe stâlp, el nu a văzut nicio mașină de poliție în zonă, dar pe el l-a fixat și l-a documentat că el a încălcat regimul de viteză, el data viitoare se va gândi...”
Europa Liberă: Adevărul e că și conducătorii acestor mașini-capcană nu ar trebui să exagereze. Cum înțeleg ei unde să se oprească, unde să stea la pândă?
Sunt cetăţeni care vor să trăim ca în Germania, dar când încălcă legea, numaidecât o să înceapă să caute cumătrism...
Gheorghe Cavcaliuc: „Ei nu exagerează. Noi vorbim despre două lucruri. Mașina-capcană vorbim despre cea care este cu utilaj de fixare a încălcărilor și este fără însemne ale poliției. Aceste mașini lucrează concret prin zonele unde-s afectate de accidente rutiere. Nu li-i comod, fiindcă oamenii de multe ori la noi sunt... care sunt responsabili, conștiincioși înțeleg că da, asta este necesar, eu respect legea și n-am de ce mă teme. Alții vor să trăim ca în Germania, ca în alte țări, să fie ordine, să fie respectată legea, dar când îl vizează pe el că a încălcat legea, numaidecât o să înceapă să caute cumătrism, relații ca să scape de răspundere penală. Eu recomand tuturor cetățenilor Republicii Moldova: respectați legislația și nu aveți de ce vă teme!”
Europa Liberă: Camerele de supraveghere a traficului rutier funcționează pe întreg teritoriul țării?
Gheorghe Cavcaliuc: „Marea majoritate a camerelor de luat vederi în Republica Moldova funcționează. Sunt camere de luat vederi care sunt controlate și gestionate de Centrul Unic de Monitorizare al Inspectoratului Național de Patrulare și SPI-ul nostru, al Ministerului de Interne, de care noi avem grijă și ele funcționează. Mai sunt camere care sunt în parteneriat public-privat cu autoritățile publice locale în unele raioane și sunt anumite situații, unde trebuie să treacă anumite expertize metrologice ș.a.m.d., adică sunt chestii necesar să fie puse la punct, ca atunci când camera fixează o probă, ea să aibă putere juridică în judecată. Să vă spun proporțional că lucrează 90 și 10 nu sau lucrează 99 și un procent nu, n-o să fie corect din partea mea.”
Europa Liberă: Cineva spunea că doar în perimetrul municipiului Chișinău ele sunt funcționale.
Gheorghe Cavcaliuc: „Nu, în Chișinău 100% și probabil sunt și unele raionale unde lucrează, dar nu pot să vă spun acum exact. Nici nu este domeniul meu; domeniul acesta îi aparține Serviciului Tehnologii Informaționale al Ministerului de Interne și bineînțeles că împreună cu autoritățile publice locale unde este. Ceea ce ține de INP, de Centrul Unic de Monitorizare, v-am spus care este rata de funcționare, dar nu trebuie să ne temem de camere, noi trebuie să ne temem pentru viața și securitatea noastră și a celor din jur. Trebuie să punem accent pe asta, fiindcă un pic de iresponsabilitate, doar o secundă de neatenție sau de exces de viteză și putem ajunge nu acasă, dar, cu părere de rău, la morgă sau la spital. Și asta este foarte tragic și trebuie să conștientizăm fiecare din noi.”
Europa Liberă: Acolo unde se cere implicarea mai mare și mai multă a oamenilor în uniformă sunt familiile unde sunt cazuri de violență. Cât de mult vă reușește să ajungeți la fiecare casă, să vă descurcați cine poartă vina?
Gheorghe Cavcaliuc: „Până în anul 2016, poliția n-a avut puterea deplină și competența pentru a aplica și acele ordine de restricție ș.a.m.d., dar întotdeauna am luptat, am documentat și am prevenit astfel de cazuri. În 2016 de când a fost aplicată ordonanța de urgență, deja avem mai multe cazuri unde poliția se implică, aplică acest document și bineînțeles că avem și recunoștința organizațiilor neguvernamentale și aprecierea poliției că a evoluat mult în acest sens. Deciziile definitive în marea majoritate a cazurilor se iau de instanțele de judecată și atunci mă depășește ca să dau aprecieri într-un fel sau altul.
Vreau să vă spun doar câteva lucruri. În fiecare inspectorat din țară noi avem câte un psiholog profesionist, polițist, ca în fiecare caz de violență în familie până va fi acordat ajutor victimei de către alți psihologi ori organizații neguvernamentale în protecția victimelor ș.a.m.d. primul ajutor și asistența psihologică care se acordă persoanelor care au pătimit îl acordă psihologii noștri din Ministerul de Interne, ai Poliției Naționale.”
Europa Liberă: Dar în mediul rural deseori când discut cu lumea îmi spune că se întâmplă ca inspectorul de sector să intre în cârdășie cu făptașul și atunci e mai greu să se rezolve problema într-o familie unde polițistul îl simpatizează pe cel care a aplicat violența.
Gheorghe Cavcaliuc: „Pe lângă faptul că ne facem lucrul nostru conform legii care este aplicată deja din 2016, în fiecare caz de violență în familie intervine și psihologul nostru, care acordă asistență victimei și copiilor minori dacă sunt acolo. Anul acesta, o lună în urmă, sub egida șefului Poliției Naționale, dl Pânzari, a fost susținută campania împreună cu UN WOMEN în parteneriat cu poliția din Suedia o campanie națională în prevenirea și netolerarea cazurilor de violență domestică, în familie. Ați văzut și acea acțiune pe care am făcut-o sub egida șefului poliției la unul din mall-urile din Chișinău, într-un loc public, unde s-au implicat ONG-urile, unde s-au implicat ambasade, unde s-au implicat cetățeni ai Republicii Moldova, cei cărora le pasă. Și sensibilizând acest subiect, în afară de aceasta, noi am mers și am instruit oamenii încă o dată în afară de legislația care trebuie aplicată, cum trebuie de procedat și ce trebuie de făcut în astfel de cazuri.
Un alt element în tot ce înseamnă prevenția violenței în familie sau acordarea ajutorului victimelor violenței în familie este o nouă etapă a campaniei „O jucărie pentru zâmbetul copiilor”. Acest lucru eu l-am văzut în Germania. În mașina polițiștilor acolo am văzut o jucărie și i-am întrebat: „Fraților, dar pe lângă baston, cătușe, trusă medicală și criminalistică, de ce aveți nevoie de o jucărie în mașină?” Ei mi-au spus că psihologii germani și europeni au făcut un studiu și fiecare copil, care a fost implicat direct sau indirect într-o infracțiune, contravenție, accident sau incident, este afectat emoțional negativ.
Trei zile în urmă am avut un caz unde a avut loc violență asupra soțului din partea soției...
Dacă el are vârsta de până la 12 ani și el a fost afectat emoțional negativ, inclusiv în cazul violenței în familie, poliția când vine la fața locului, pe lângă faptul că își face datoria de a cerceta, de a izola și de a culege urme, copilului afectat inclusiv în cazul violenței în familie i se dă o jucărie. Astfel, psihologii germani și europeni au stabilit că 80 la sută din trauma psihologică a acestui copil pe care a primit-o în urma violenței în familie sau a altui fel de incidente i se taie. Astfel, după aceasta copilul scapă de problemele care vin în consecință după sperietura zdravănă sau șocul emoțional pe care l-a avut – balbismul, enurezisul, coșmarurile noaptea și tratamentul medicamentos după asta.
Și noi am implementat și acest lucru în Republica Moldova. Și astăzi nu există nicio mașină de patrulare a serviciilor de accidente rutiere sau a inspectorului de sector care trebuie să iasă la fața locului fără să nu aibă în mașină și această jucărie, care va fi dată inclusiv copiilor care, cu părere de rău, vor avea de suferit în urma violenței în familie. Și pot să vă spun și altceva. În ultimii ani de zile avem și cazuri unde constatăm infracțiuni cu privire la violența în familie și asupra bărbaților. Trei zile în urmă am avut un caz unde a avut loc violență asupra soțului din partea soției.”
Europa Liberă: Un alt aspect pe care vreau să-l abordăm – traficul de droguri. De ce se menține acest trafic de droguri pe teritoriul Republicii Moldova?
Gheorghe Cavcaliuc: „Poliția luptă mai vehement, cu mai multă încredere și în forță cu acest fenomen în țara noastră, le relevă și le comunică societății. Dacă nu noi, polițiștii, am fi descoperit acea rețea de comercializare a drogurilor într-un club de noapte două săptămâni în urmă, era să știți despre acest fenomen?”
Europa Liberă: Nu știm de la poliție, dar cunoaștem de la tineri care merg în aceste localuri și spun că se consumă droguri.
Gheorghe Cavcaliuc: „Astea-s numai vorbe, dar noi am venit și cu fapte concrete, și cu cazuri de documentare a rețelei. Dacă noi săptămâna precedentă nu documentam un alt club de noapte, unde se comercializează droguri și este un dezmăț total, societatea nu era să știe. Noi suntem mai activi, luptăm mai încrezuți și mai concret în combaterea acestui fenomen. Mai mult ca atât vreau să vă spun: chiar la începutul acestui an noi am desfășurat în premieră pentru Republica Moldova o operațiune fără precedent: am pus sarcina la fiecare șef al poliției din țară să analizeze dacă sunt traficanți de droguri la nivel local și fiecare din ei să documenteze, cu ofițer sub acoperire să facă achiziții de control. Când au făcut o achiziție, două, trei și au documentat bine, inclusiv știu locul de păstrare a drogurilor să raporteze la Centru că sunt gata și au documentat acțiunile și infracțiunile acestui lider criminal. Aceasta a fost făcut concret sub conducerea Poliției Naționale și sub conducerea Direcției Antidrog.
Așa am mers pe 33 de raioane, unde am documentat peste 30 de locuri de unde se vând droguri și într-o zi am făcut 120 de percheziții în 33 de raioane și am reținut 48 de dealeri de diferit rang, că vindeau canabis, că vindeau droguri sintetice, că vindeau alte tipuri de droguri. Cu părere de rău, afacerile cu droguri sunt profitabile, ele sunt foarte riscante, dar sunt profitabile și de fiecare dată oamenii nu înțeleg până la capăt care sunt riscurile lor atunci când se implică în traficul și comercializarea drogurilor sau goana după bani îi orbește și nu-și dau seama despre viețile altor oameni ș.a.m.d.
Anul acesta, poliția din Republica Moldova a documentat și canale internaționale de comercializare a drogurilor și împreună cu colegii noștri spanioli, împreună cu colegii noștri din Cehia, din alte țări noi am făcut o operațiune internațională la inițiativa polițiștilor din Moldova, unde am documentat grupări criminale care se află peste hotare, dar sunt și cetățeni ai Republicii Moldova implicați în aceste grupări, pe canaluri de droguri. I-am documentat și i-am reținut în țările respective. Noi luptăm mai hotărât cu acest flagel, noi ne dorim ca să ne dezbăierăm, dar asta este o luptă continuă, nu există țară în lume astăzi care să nu aibă acest fenomen.”
Europa Liberă: Dar aveți un clasament care dintre infracțiuni se săvârșesc cel mai des și sunt cele mai grave?
Gheorghe Cavcaliuc: „Cele mai frecvente infracțiuni sunt infracțiunile mai puțin grave, vorbesc despre aceste furturi, furturi mărunte. Cetățenii își lasă lucrurile iresponsabil, niște elemente de prevenție simplă – nu-și închid casa și este tentant pentru un infractor să intre să fure până la faptul că cineva tendențios se duce și fură oglinzile la mașini sau telefonul mobil. Acestea sunt unele din infracțiunile care se întâlnesc cel mai des în transportul public. Apropo luptăm foarte vehement și cu acest fenomen. Noi avem și un serviciu dedicat care este...”
Europa Liberă: Dar în mediul rural lumea zice că un inspector de sector are prea multă populație și nu reușește să satisfacă toate nevoile?
Gheorghe Cavcaliuc: „Proporțional numărului de locuitori se pune un polițist de sector. Avem un număr anumit de inspectori de sector, care este pe un anumit număr de cetățeni, care deservește un sat sau două sate. De multe ori, când este situația criminogenă puțin, puțin mai drastică, după o analiză amplă, atunci noi ne permitem să mai antrenăm...”
Europa Liberă: Știu că și primarii deseori se plâng că greu ajunge polițistul acolo unde s-a săvârșit o infracțiune.
Gheorghe Cavcaliuc: „Nu aș spune așa. Conform Strategiei cu privire la dezvoltarea poliției, în ultimul an și anul precedent noi am avut o finanțare și am procurat foarte multe mașini la mulți inspectori de sector și sectoare de poliție. Bineînțeles că am reorganizat activitatea sectoarelor de poliție, ele lucrează după o altă formulă. Dacă până acum era cum spuneți, doar inspectorul de sector trebuia să ajungă, acum la fiecare sector de poliție este pusă și o mașină sau două de patrulare, care patrulează zona pentru a reacționa operativ la solicitările cetățenilor. Eu nu spun că noi suntem ideali și nu spun că, gata, la noi 100% totul lucrează ca ceasul elvețian, dar sunt întreprinși pași concreți și progresele se văd.
Ultima dotare a poliției care a fost făcută, noi acum mergem cu dotarea sistemului de GPS modern, care ne va permite să determinăm localizarea fiecărei mașini. Ne va permite: 1. când cetățeanul cere un ajutor și el se află la Buiucani, dar mașina de patrulare se află la „Zorile”, noi nu vom trimite mașina de la „Patria” din partea cealaltă sau de mai departe, dar noi pe hartă ne vom uita și vom trimite mașina poliției care se află cel mai aproape, în felul acesta ca să fie interacțiune și să nu pierdem din promptitudinea și timpul de reacție. În același timp, noi vom controla cu aceste GPS-uri ca fiecare mașină să fie utilizată conform destinației, inclusiv asupra neadmiterii abuzurilor din partea polițiștilor. Un alt aspect este calcularea eficientă a resurselor care sunt puse la dispoziția poliției, pentru că noi nu avem resurse infinite, dar trebuie să le gestionăm în așa fel ca să putem ajunge în timp eficient la problemele cu care se confruntă cetățenii.”
Europa Liberă: Reforma poliției e pe sfârșite?
Omenirea se dezvoltă cu pași foarte rapizi, lumea criminală tot nu stă pe loc...
Gheorghe Cavcaliuc: „Lumea este în continuă mișcare, schimbare și tendințe de a prelua noi tehnici, noi practici. Omenirea se dezvoltă cu pași foarte rapizi, lumea criminală tot nu stă pe loc; ei aplică noi forme și metode ale criminalității ș.a.m.d. Și în funcție de provocările care sunt în fața noastră, a poliției naționale, noi suntem obligați permanent să modificăm atât statul de organizare, crearea noilor servicii, ca să răspundem prompt la provocările care ne sunt impuse, ca să ne putem apăra cetățenii. Eu consider că ceea ce înseamnă reformă, da, trebuie să avem un target și o planificare a reformării lucrurilor strategice de nivel mare, dar pe parcursul analizei, în funcție de schimbarea situației operative, în funcție de apariția noilor tipuri de infracțiune, noilor provocări, așa să spunem, noi trebuie să ne orientăm, să reorganizăm structurile în așa fel ca să fim prompți și eficienți. Și o să vă dau un exemplu.
În anii ’80 nu era nici vorbă de trafic de ființe umane și nici în Codul Penal noi nu avem astfel de articol. După anii ’90 a apărut astfel de fenomen și a apărut îmbunătățirea. Un simplu caz. În anul 2010, când am început să investighez o infracțiune de contrabandă cu uraniu, substanță radioactivă în Republica Moldova, în Codul Penal nici nu era așa noțiune și mulți dintre colegii mei spuneau: „Da nu, în Moldova așa ceva nu poate să fie...” Eu le spuneam că am informație operativă, că am ofițer sub acoperire ș.a.m.d. și nu credeau. A fost nevoie să prindem primii infractori și să calificăm după unul din articolele din Codul Penal care erau atunci, după care legislatorul a văzut, da, noi ne ciocnim și cu această problemă. A fost modificată legea, ajustată și bineînțeles că pusă concret contrabanda cu substanțe radioactive și alte momente.
Mai mult decât atât, noi până atunci nu aveam nici detectoare speciale pregătite și asta trebuie s-o spunem așa cum este, pentru că atunci când ne-am ciocnit prima dată cu cazul acesta, am plecat la Ambasada Statelor Unite ale Americii, la partenerii noștri și le-am solicitat suport cu tehnică ca să detectăm astfel de substanțe radioactive, fiindcă avem o prelucrarea operativă activă. După care partenerii noștri din Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii ne-au dotat și astăzi în Poliția Națională există deja diferite tehnici și tehnica specială.
Avem instruiți sute de ofițeri și subofițeri de poliție care știu cum se detectează o substanță radioactivă, care sunt mijloacele speciale care se aplică într-un caz, cum să izolăm la fața locului până ce vin specialiștii de la laboratoarele specializate în izolarea astfel de locuri, neadmiterea iradierii zonei și a persoanelor ș.a.m.d. Sunt lucruri care până la anul 2010 erau fantastice pentru Moldova. Astăzi, datorită acelei prime infracțiuni pe care am descoperit-o eu atunci cu colegii mei, a urmat progresul. Vorbim despre același portmoneu electronic. Cu cât mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova utilizează mai frecvent, și asta este bine că utilizează deja cardurile bancare, dar nu umblă cu banii cash, cu atât mai mult sunt tentați infractorii infracțiunii cibernetice de a clona cardurile și de a le fura banii din portmoneul electronic. Iarăși sunt provocări.
Și dacă noi până anul trecut, de exemplu, am avut doar zece angajați la Centrul de Combatere a Crimelor Cibernetice, azi trebuie să mărim la 15, adică sunt lucruri la care noi trebuie să ne uităm la tendințele criminalității. Doar un conducător iresponsabil o să spună că „gata, noi am făcut reforma și noi suntem cei mai buni și cei mai pregătiți”. Nu! În continuă mișcare și în continuă dezvoltare, în funcție de tendințele și provocările pe care le avem în față.”
