Gheorghe Cojocaru: „Dosarul miliardului furat iată că revine în actualitate, după ce noua conducere a Procuraturii Generale a fost invitată la audieri parlamentare. Audierea în comisia parlamentară de profil însă nu s-a încheiat cu nimic senzațional, mai ales că noua conducere a procuraturii este abia la începutul mandatului.”
Europa Liberă: Era și firesc ca proaspăt numitul procuror să nu fi valorificat încă moștenirea din sertare. Și totuși, opoziția parlamentară a rămas oarecum dezamăgită de această audiere, mai ales după ce chiar procurorul a declarat că rapoartele Kroll nu conțin informații referitoare la beneficiarii „fraudei secolului”.
Gheorghe Cojocaru: „Da, nemulțumirea deputaților, ca și cea a cetățenilor, este de înțeles. Anii trec, sistemul bancar a fost și rămâne devalizat, iar instanțele abilitate și-au arătat până acum neputința de a da de urmele beneficiarilor reali ai acestei fraude fără precedent în spațiul Republicii Moldova.
Deși la audierea procurorului general adjunct, Ruslan Popov, nu s-a spus mai nimic nou, totuși câteva lucruri merită să fie reținute, și anume că din 2014 încoace investigarea acestui „jaf al secolului” s-a desfășurat haotic, fără un plan bine pus la punct și fără coordonarea acțiunilor între toate instituțiile implicate, iar ancheta Procuraturii Generale în acest caz n-a trezit interesul sau semne de întrebare din partea instituțiilor cu dreptul de a verifica activitatea respectivă”.
Europa Liberă: De la procurorul Morari aflăm, aluziv, că și-a făcut efectul și frica, comandamentele politice. Și totuși, vreau să vă întreb dacă ne putem aștepta că noua conducere a procuraturii va înlătura neajunsurile nominalizate și disfuncționalitățile și va da ritmul necesar anchetei în acest dosar de acum înainte.
Gheorghe Cojocaru: „Da, probabil că aceasta este preocuparea noii conduceri a Procuraturii Generale de a face ordine și de a dinamiza mersul anchetei, ceea ce nu se poate face imediat. Este necesară o pătrundere în miezul investigațiilor și o abordare mai largă, o cooperare cu instituțiile respective din afara Republicii Moldova și, mai ales, un influx de profesioniști onești, ceea ce nu este una dintre sarcinile cele mai ușoare. Graba aici poate strica treaba, după cum și o eventuală tergiversare a anchetei nu poate fi tolerată. Faptul că deputații – și din opoziție, și din rândul celor care susțin actuala guvernare – par tot mai deciși să ajungă la o rezolvare în cazul miliardului furat este un stimulent și pentru noua conducere a Procuraturii Generale.”
Europa Liberă: Deci, după ce vedem un angajament mai mult sau mai puțin categoric, ca toată lumea implicată în investigarea acestui dosar să ducă la bun sfârșit cercetarea, cine și ce obstacole ar mai putea ridica în fața acestui imperativ?
Gheorghe Cojocaru: „Societatea ar trebui, în primul rând, să vadă și să se convingă de existența acestui angajament consensual în investigarea furtului miliardului și în sfera politicului, și în cea a justiției. Or, deocamdată, se pare că doar anchetele parlamentare în acest caz au făcut un pas înainte, pe când justiția, după cum se vede, la 5 ani de la demararea primelor investigații, abia se pregătește să ia taurul de coarne.”
